Am cucerit Cetatea de Scaun de la Suceava

TIPĂREȘTE

De mult timp îmi doream să vizitez Cetatea de Scaun a lui Ştefan cel Mare de la Suceava. Am văzut un reportaj la televizor în care spunea că cetatea a fost renovată, aşa că dorinţa a fost şi mai mare. Ocazia s-a ivit în luna septembrie a anului 2016.

Odată ajunşi în Suceava, cetatea este uşor de găsit deoarece sunt multe indicatoare care te îndrumă spre ea. Am urmat aceste indicatoare şi am ajuns într-o parcare mare, unde am lăsat maşina şi am pornit să cucerim cetatea lui Ştefan. Coordonatele GPS pentru parcare sunt următoarele: N – 47.644322 şi E – 26.272224. Primul lucru care îţi sare în faţă din parcare, nu este cetatea ci un ou. Oul stă pe un soclu. Pe soclu scrie că acesta este cel mai mare ou încondeiat din lume, are o înălţime de 7,25 metri, un diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1800 kilograme. Dăcă sunteţi înfometaţi şă ştiţi că lângă cetate sunt mai multe restaurante unde vă puteţi potoli foamea şi setea.

Am pornit asaltul asupra cetăţii, nouă ne-a fost uşor să ajungem la porţile ei, dar otomanii nu cred că pot spune acelaşi lucru în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Am întâmpinat şi noi o mică ˝problemă˝, a trebuit să cumpăram bilete pentru a putea pătrunde în cetate. Costul acestora este de 10 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru copii, elevi şi studenţi. Pensionarii plătesc doar jumătate din biletul unui adult. Pentru noi amatorii de fotografii taxa este de 10 lei dar profesioniştii trebuie să plătească de 5 ori mai mult. Iar cei care vor să filmeze scot din buzunare 200 de lei.

Am trecut uşor podul care trece peste şanţul de apărare a cetăţi, apoi poarta de intrare şi am pătruns între zidurile fortificaţiei. În prima sala în care am intrat ce să vedeţi, ne-a întămpinat Stefan cel Mare, care dădea ordine plăieşilor. Totul se petrecea pe un perete unde era proiectat unul dintre filmele care îl au ca erou principal pe marele voievod.

Istoricul cetăţii. Cetatea de Scaun de la Suceava a fost ridicată prin anul 1388 de către voievodul Petru I Muşat, acesta fiind anul când se vorbeşte pentru prima dată despre cetate într-un document. Construcţia lui Petru I Muşat avea forma de patrulater cu laturile de aproximativ 40 de metri. Zidurile cetăţii aveau o grosime de 1,5 metri şi erau apărate de un şanţ cu apă cu adâncimea de 10 metri. Stefan cel mare a adus mai multe modificări cetăţii lui Petru Muşat. El a costruit un zid de incintă care a înconjurat vechea cetate. Zidul avea o înălţime de 15 metri faţă de şanţul de apărare fiind prevăzut cu guri pentru tragere. În urma unui atac al turcilor (respins de către plăieşi) cetatea a fost avariată. Atunci Stefan cel Mare a decis construirea unui alt zid de încintă cu o grosime de 3,5 metri prevăzut cu 7 bastioane. Pe toată durata domniei lui Ştefan cel Mare, cetatea nu a fost cucerită. Totuşi în anul 1538 Suleiman Magnificul intră în cetate fără a fi nevoit să lupte, cetatea fiind ˝vândută˝ otomanilor de boierii care erau împotriva domnitorului Petru Rareş. În anul 1600 cetatea este predată fără luptă lui Mihai Viteazul.

Decăderea cetăţii începe în anul 1684 când în urma unui curemur toată latura nordică a cetăţii s-a prăbuşit, apoi încet, încet cetatea este părăsită şi devine o ruină.

M-am cam lungit cu istoria, aşa că hai să ne continuăm călătoria noastră priin cetate. L-am lăsat pe Ştefan cel Mare să dea ordine plăieşilor (în film) şi am pătruns într-o sală unde am putut admira mai multe arme medievale din Moldova folosite în lupte. Am văzut suliţe, bărzi, topoare, săbii de toate tipurile –drepte, încovoiate, mai lungi sau mai scurte. Apoi am ieşit în curtea interioară a cetăţii care este amenajată frumos cu aleei pietruite, iarbă iar pe o latură se află un stejar secular.

Din curte ne-am îndreptat spre sala denumită ˝Sala Voievozilor Moldovei˝. Sala se află la subsol şi a trebuit să coborâm câteva trepte pentru a ajunge în interiorul ei. Aici se află tronurile şi stemele folosite de toţi domnitorii Moldovei. La fiecare tron se află o plăcuţă pe care scrie cui a aparţinut tronul şi perioada domniei ˝titularului˝. Cel mai căutat de către turişti, este tronul domnitorului Ştefan cel Mare. Am admirat tronurile, am fotografiat apoi am pornit în altă parte a cetăţii.

Am intrat pe ˝vechea poartă a cetăţii˝ (cea din perioada lui Petru I Muşat) într-o cămăruţă care face legătura cu mai multe încăperi. Aici pe pereţi sunt expuse cronici despre istoria cetăţii scrise de către cărturarii străini care au trecut pe la cetate sau prin preajma ei. Tot în această parte a cetăţii se află o sală unde sunt expuse blazoanele famililor boiereşti din Moldova.

Ca orice cetate din lume şi aici trebuie să existe şi o cameră a tezaurului. În ˝Camera Tezaurului˝ sunt expuse replici ale coroanele domnitorilor Moldovei, bijuterii, bani, pocale din aur, arme etc. Din păcate nu ne-am putut alege nici o bijuterie din cele expuse.

O sala aparte este dedicată domnitorului Ştefan cel Mare. Acesta ne întâmpină în mijlocul camerei cu paloşul în mână. Pe lângă manechinul care-l înfăţişează pe voievod, în cameră se mai află un tron al acestuia, stemele Moldovei din timpul domniei sale şi o masă de lucru pe care se află un pocal, un sfeşnic cu lumânări şi un sceptru.

L-am lăsat pe domnitor să îşi pregătească următoarea luptă, iar noi am urcat pe zidurile cetăţii. De aici se vede foarte bine întreaga Suceavă de astăzi. Înseamnă că pe timpuri când nu existau blocuri se vedea de departe când se apropiau duşmanii. De sus se văd foarte bine şi etapele de fortificaţie a cetăţii, cu zidurile groase şi cele 7 bastioane. Tot aici am găsit şi trei tunuri apte de tragere, gata să apere cetatea în orice moment. Nu ştiu dacă chiar trag, poate doar la momente festive.

În cetate se află şi o cameră dedicată întemeietorului cetăţii, domnitorului Petru I Muşat. Acesta ne întâmpină îmbracat în zale cu sabia la cingătoare. În spate are tronul iar pe pereţi blazonul. Pe un stativ se află o placă pe care este scrisă istoria domniei lui Petru I Muşat şi cum a schimbat el faţa Sucevei.

În altă cameră ne sunt expuse momente din viaţa oştaşilor cetăţii pe timp de pace, când nu erau implicaţi în lupte. Unii stăteau la un pahar (cam mulţi), alţii cântau, unii jucau zaruri, dar tot timpul aveau armele la ei şi erau pregătiţi pentru luptă (nu credcă şi cei care exagerau cu alcoolul).

I-am lăsat pe plăieşi să se distreze şi ne-am continuat călătoria noastră prin cetate. Am găsit şi o catapultă cu care se trimiteau bolovani în afara cetăţii. Apoi am intrat într-o sală unde ne-am jucat şi noi puţin. Apărea o hologramă cu îmbracăminte de mare boier sau domniţă de la curte iar noi ne puneam în spatele ei şi apăream îmbracaţi cu acele straie. A fost distractiv. Alături într-o cameră se află o machetă a porţi principale de la intrarea în cetate cu podul mobil care permitea intrarea în cetate. Tot aici se află tunuri şi ghiulele de mici dimensiuni.

Acesta a fost ultima încăpere care am vizitat-o din cetatea Sucevei. Dacă v-am stârnit interesul mergeţi şi vizitaţi Cetatea de Scaun a Sucevei.

---

VIZUALIZĂRI: 3717 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI