Salina Praid…. frumos, sanatos, aglomerat.

TIPĂREȘTE

Ce fac oamenii de 1 mai? Gratar? Unii da, insa la ce frig a fost anul acesta in perioada respectiva, n-as prea crede. Cel putin la Sibiu in 30 aprilie era destul de frig. Asa ca am hotarat impreuna cu niste prieteni sa mergem prin Targu Mures (vezi impresii) unde surprinzator a fost fooooarte cald si bine. Am plecat pe 1 mai spre Targu Mures, ne-am bucurat de tot ce a fost pe acolo, iar a 2-a zi (pe 2 mai) am plecat cu entuziasm spre Praid. Am mers si noi ca multi altii pe principiul „Cum sa fie 1 mai joi si sa nu ne luam si vineri liber?! ” C'est pas possible! Zis si facut.

Ce face un om constiincios inainte sa mearga sa viziteze un obiectiv? Ii cauta site-ul oficial si citeste! Asa ca l-am intrebat pe nenea google: „Salina Praid? ” si el mi-a raspuns: http://www.salinapraid.ro/. Recunosc ca primul lucru ce l-am cautat a fost pretul. Si hopa... adulti 22 lei/ zi (hmmm), studenti/elevi 12 lei/zi (bingo!!!), copii sub 3 ani gratis (n-avem). Urmatorul lucru foarte important este programul.

La intrare avem la dispozitie orele 8.00,8. 30,9. 00,9. 30,10.00,10.30,11.00,11.20,11.50,

12.20,12.50,13.20,13.50,14.20,14.50, iar la

iesire avem orele 9.10,9. 40,10.10,10.40,11.10,11.30,12.00,12.30,13.00,13.30,

14.00,14.30,15.00,15.30,16.00.

Ajunsi in Praid am dat de 2 lucruri: 1. Friiiiiiiiiiiiiig si ceva ploaie. Pesemne ca ziua calduroasa din 1 mai a fost un cadou special pentru noi 2. Masini, masini si mai multe masini. Aveam impresia ca e 24 decembrie si toata lumea a venit sa-si faca ultimele cumparaturi de la Carrefour. Foarte greu am gasit un loc de parcare. Ne-am indepartat putin de Salina, dar nu foarte mult. Si mersul pe jos a fost benefic (daca nu ploua era si mai bine dar deh... nu le putem avea pe toate!).

Apropiindu-ne de salina am dat de diverse magazine de suveniruri (sa curga cu magneti!), kurtos colac (caaald si bun), gogosi si alte mancaruri. Am ajuns la coada la bilete... si ce mai coada! Noroc ca in ciuda multitudinii de oameni, s-au miscat lucrurile destul de repede (sau asa imi amintesc eu).

Dupa achizitionarea biletelor, am asteptat autobuzele sa vina (da... autobuze... eram asa multi oameni incat au trebuit sa suplimenteze masinile). Ne urcam frumos si pornim in frumoasa aventura. Mergem cateva minute care au parut o vesnicie din cauza ca stateam inghesuiti pana in punctul in care abia mai puteam sa respiram, dar in final am ajuns la destinatie. Ne dam frumos jos, ne „pontam” cu biletul si incepem sa coboram. Si coboram... si coboram... si coboram. Si ajungem. Maiestuoasa salina se intindea in fata noastra cu tot ce are de oferit. Am inspirat adanc ca si cand as fi putut sa adun toata sanatatea in plamanii mei cruzi cu o singura respiratie.

Ce se poate face in salina? In primul rand, puteti sa va alaturati grupului de oameni care faceau gimnastica. Erau in numar foarte mare si chiar pareau concentrati la ceea ce se intampla acolo. Ignorau complet oamenii care se holbau la ei si erau atenti strict la instructorul care coordona toata miscarea.

Pentru cei care se simt aventurosi, au la dispozitie Parc Aventura, unde se pot distra catarandu-se. E un mod foarte bun de a consuma energia (mai ales pentru copii). Nu stiu exact cat costa/dureaza pentru ca nu m-am incumetat sa urc + ca erau deja destul de multi care profitau de acest mijloc de distractie si la coada sunt sigura ca mai statea deja lume.

Bisericuta de lemn e foarte frumoasa. Mie mi-a placut mult mult de tot. Am intrat, am spus o rugaciune si am iesit (lume multa, multa). Se incadreaza perfect in intregul peisaj si iti da o senzatie de liniste sufleteasca foarte placuta.

Mai erau mese de ping-pong, leagane pentru copii, bancute etc. Dar sincer nu stiu de unde se inchiriau paletele (sau se cumparau?). Mai ales ca aveam aceeasi problema... erau toate mesele ocupate. Sincer noi ne-am plictisit putin. Nu ma intelegeti gresit... ne-a placut tot ce am vazut, salina e foarte frumoasa, ne-am mai curatat si noi caile respiratorii, dar dupa ce am terminat o tura completa de salina nu prea au ramas lucruri de facut.

Dupa aproximativ o ora am iesit la lumina. Pentru a iesi din salina am intampinat alte scari. Din fericire au fost mai putine decat cele de la coborare. Ne-am urcat in acelasi autobuz plin ochi si am numarat minutele pana am ajuns la lumina de la capatul tunelului (la propriu). Cum ne-am dat jos, am dat de alte magazine cu diverse suveniruri „sarate”, insa erau un pic cam scumpe.

Iesind din Salina am pornit din nou spre masina... cand hopa... pe drum, chiar pe partea cu salina (la 5 minute) am zarit Pensiunea Denis si Andrei asa ca am mancat acolo ceva. Mancarea a fost destul de buna si nu foarte scumpa. Iar bauturile (suc/cafea/ciocolata calda au fost chiar ieftine).

---

VIZUALIZĂRI: 3190 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI