Misterele din Sovata

TIPĂREȘTE

Introducere

Cine a fost cel mai mare calator al tuturor timpurilor. Ventianul Marco Polo, care a reusit in 1271 sa ajunga in Mongolia si China, pe drumul matasii si sa intre in gratiile marelui han Kubilai? Portughezului Magellan si oamenii lui, care au facut pentru intaia oara ocolul pamantului, in aproape trei ani, (1519-1522), crezand ca vor descoperi un drum mai scurt spre mult ravnitele mirodenii ale Indiilor, pornind din Sevillia spre apus si intorcandu-se in acelasi port, dinspre rasarit? Ragnar, Einar si Leif Erickson cel Rosu, aprigii vikingi, care pe la anul 1000, au ajuns cu drakkar-urile lor ce despicau apa ca o sageata, pana-n Islanda si Groenlanda Americii de Nord actuale? Alt descoperitor al Americii, Columb, care a ajuns intr-o anosta zi de octombrie a anului 1542, sa puna piciorul, sa cucereasca si apoi sa treaca prin “foc, sabie si cruce” paradisul Americii? Alexandru cel Mare, ce a pornit in anul 335 i. e. n., din Macedonia greceasca spre imensa Asie si Egipt, intr-o expeditie de cucerire de 4 ani, cu gandul de a intemeia un imperiu mondial, fiind convins de valorile democratiei elene? Francezul Jean-Louis Etienne, care este primul om care a traversat, de unul singur, Polul Nord într-un balon cu aer cald. Si asta, dupa ce tot el a fost primul care a parcurs acelasi traseu, doar pe schiuri, experimentand pentru prima data in lume, sistemul GPS? . Norvegianul Amundsen si englezul Scott, care, in 1911, au cucerit Polul Sud, la interval de o luna dar gloria avea sa-i revina doar primului, care a ajuns si s-a intors nevatamat in tara sa de bastina? James Cook care a reusit sa descopere Australia, Noua Zeelanda si insulele Hawai prin anii 1770-1779 si care ne-a intregit serios harta lumii? Sau poate astronautii navetelor Apollo, ce si-au dat seama ca pe pamant nu mai e nimic nou de descoperit? Americanul Steeve Fosset, care a reusit in 2005 sa faca ocolul pamantului in balon, fara escala, in 13 zile si 8 ore? Sau neozeelandezul Edmund Hilllary, insotit de serpasul Tensing, care in anul 1953, au reusit escaladarea Everestului? Sau, poate, creatorii telescopului “Hubble”, care au reusit sa calatoresca la mii de ani lumina in haul intunecat si rece al spatiului cosmic?

Sau... poate stramosii nostri, romanii care au cucerit in urma cu doua milenii, prin sabie, cultura si civilizatie, aproape intreaga Europa, ajungand si pana la noi?

E greu de raspuns! Fiecare isi are meritele proprii si un loc de onoare in cartea de aur a marilor descoperiri geografice. Datorita lor, lumea de astazi, ni se pare mult mai mica si mai abordabila. Si viata nostra, e mai lunga si mai frumoasa.

Misterele din Sovata

Asa precum Parisul si Londa, au misterele lor, ce-au zamislit romane celebre, asa si Sovata are misterele ei.

Romanii au ajuns si-n Sovata. De fapt ei urmareau cateva lucruri, cam peste tot pe unde au in infiintat provincii romane. Ce i-a adus pe romani in Dacia? Prezenta aurului, pentru a umple vistieria Romei, prezenta lemnului si a granitului, pentru constructii navale, militare, rutiere si civile si abundenta sarii si a termelor, pentru alimentarea sau detenta legionarilor sai.

Ocolul Lacului Ursu in 80 de minute

“Drumul sarii”

Mai nou, cu ajutorul programului de dezvoltare europeana “Regio”, in jurul lacului Ursu, a aparut un “Drum al sarii”, ce include lacul Ursu, lacul Alunis, lacul Verde si Rosu, lacul Mierlei, Muntele de sare si Lacul Negru.

Pornesc de la “Ciupeca Mica”, o cafenea simpatica, de pe a carei terase, poti observa, atat vara cat si iarna, imensa suprafata a Lacului Ursu si muntele Cireselul. Stim cu exactitate cum s-a format acest lac.

” Pe data de 27 Mai, 1875, la ora 11 dimineata, doi paznici de sare culegeau fanul de pe un imas din apropierea vechii exploatari de sare si a lacului Ilyes. Deodata, ca din senin, dinspre muntele Cireselul, s-a iscat o “vreme mare”, cerul s-a facut negru dintr-o data, a inceput sa ploua torential iar dinspre munte, paraiele s-au umflat, navalind peste imas si ducand la vale capitele de fan ale celor doi panici de sare. Apa pluviala nu a mai curs la valea ci ea s-a acumulat intr-o mare depresiune (formata printr-o prabusire carsto-salina) situata la poalele muntelui Cireselul (Cseresnyes), formand un lac, care s-a marit de la an la an. De fapt, pe teritoriul unde se afla astazi lacul Ursu, existau si inainte vreme, cateva lacuri sarate mai mici numite “Groapa lui Palne". Notarul public Lengyel Bela, a consemnat aceste fapte si le-a raportat in 1898 la Budapesta".

Cum s-au format aceste gropi de sare in forma de palnie (doline)? Ele nu sunt decat niste fenomene “naturale” (formate prin dizolvarea de catre apa de ploaie a sarii prezente in sol si apoi prin prabusire in subteran) sau “artificiale”, adica niste excavatii de-ale localnicilor in cautare de sare. Cu alte cuvinte, inainte de anul 1875, fundul lacului Ursu, era o groapa (depresiune) mai mare, plina cu gropi sarate mai mici sau cu balti sarate, unele pline cu namol mineral.

In general, regiunile saline, cu iviri ale sarii la suprafata, si cu munti de sare in adancime, sunt doar niste “incretituri ale scoartei” (cute diapire), rezultate din actrivitatea imenselor forte tectonice haotice ale adancurilor. Acestea aduc la suprafata si cantitati imense de sare, relicve ale oceanului Tethis si marii Sarmatice, ultima stapana de necontestat a bazinului Transilvaniei, o mare mai putin adanca, ce ulterior s-a evaporat, lasand in urma numeroase depozite de sare cristalina, mai mari sau mai mici, la diferite adancimi, dar foarte multe, aflate chiar la suprafata pamantului.

In urma cu 120 de milioane de ani, Transilvania nu exista! Ea era de fapt un arhipelag de insule exotice asemanatoare Caraibelor, un arhipeleag de insule vulcanice feerice, inconjurate de ape senine si putin adanci si imbracate toate intr-o abundenta haina vegetala. In acele vremuri, pe-aici prin Ardeal, vietuiau si nenumarate specii de dinozauri pitici, descoperiti in zilele noastre pe langa Hateg si in judetul Bihor.

Daca am dispune de o masina a timpului, am putea chiar si azi, calatori in Caraibe, ramanand pe loc, aici in Transilvania, fara a mai cheltui o avere pe-un sejur exotic. Dar inca nimeni nu s-a gandit la asa ceva, cu toate ca totul e posibil, poate, tocmai pentru a da o sansa si lucratorilor de turism din Caraibe.

Sa stiti ca “sarea curge”, e maleabila, chiar daca noi o vedem dura si imuabila.

Daca are destul timp la dispozitie (secole), ea migreaza pe verticala si pe orizontala.

Noi doar intuim faptul ca la Sovata, lacurile de forma ovala, Lacul Negru si Alunis, satelite ale lacului Ursu, ar fi fost exploatari miniere romane, intuim dupa forma, dimensiune, diametru si adancime. Romanii, care cautau sare peste tot in Ardeal, sapau in adancimea stratului de sare niste palnii sub forma de gropi ovale sau rectangulare de extractie, sub forma de amfiteatru, cu diamentrul de 40-50 metri si adanci de 12-15 metri. Apoi, din cauza dificultatii ridicarii la suprafata a “caramizilor de sare”, (pe spatele ocnasilor sau pe punti alunecoase) ce cantareau 3 si 10 kilograme, si datorita inundarii si inamolirii minelor, ele erau abandonate, incepandu-se o noua excavatie. De-a lungul mileniilor, aceste vechi exploatari saline in care s-a acumulat apa meteorica, au devenit lacuri sarate, in care s-a depus un strat important de namol sapropelic deosebit de valoros. Multe dintre ele, au devenit baza inceperii unei afaceri balneare.

Exploatarile de sare de la Sovata sunt consemnate inca din antichitate. Volker Wollmann în monografia sa despre minerit subliniaza prezenta in apropierea exploatarilor de sare din Sovata, a unui castru militar (la Sarateni) si a unui drum roman. Istoricul muresean Costa Ioan, originar din Sovata, afirma ca urme ale drumului roman de legatura dintre exploatarea de la Sovata sau Ocna de Jos si castrul de la Sarateni, mai exista inca si azi dar mare parte din ele, sunt ingropate la cativa metri sub pamant. Exploatari de sare, au existat, chiar si langa castrul roman, la Sarateni. Intre castrul roman de la Sarateni si exploatarea din Sovata, erau doar 9 Km iar pana la cea din Ocna de Jos, erau 15 Km. Un cal parcurge acesta distanta in mai putin de-o ora, in galop intins.

Daca va ganditi ca primul drum roman, din piatra cubica, de 30 Km lungime, cel dintre Roma si scoala de gladiatori de la Capua (unde se antrena si celebrul Spartacus), e mai bun decat unele drumuri de pe la noi, n-o sa ma credeti. Si-n acele vremi imemoriale, romanii se deplasau in sarete trase de cai, stand in picioare, nu in automobile cu super-suspensii si pe scaune captusite cu piei pufoase de zibelina.

Prima menționare a localității Sovata s-a facut pe data de 13 septembrie 1578, printr-un act semnat de principele Bathory acordat paznicilor de sare de la Sovata. In 1876 s-a primit autorizatia ca apa lacurilor sarate sa fie folosita in terapie, iar în 1884 Sovata a fost atestata oficial si ca statiune balneara iar prima atestare documentară a numelui orasului, cu denumirea actuala, de Sovata, dateaza din anul 1602.

Muntele Cireselul

Langa lacul Ursu, apare un munte inalt de 920 de metri, muntele Cireselul (Cseresnes), pe care, intr-o zi, l-am escaladat pana-n varf, ca sa pot admira in voie panorama Lacului Ursu si-a lacurilor sale satelite: Lacul Alunis, Lacul Rosu si Verde, Lacul Mierlei, Lacul Paraschiva sau Lacul Negru. Ajuns in varf, s-a facut dintr-o data umbra, m-am trezit cu nistre stejari mai inalti decat un stalp de telegraf in fata iar statiunea Sovata disparuse complet din campul meu vizual. Ca sa vad ceea ce mi-am propus, mai era nevoie de o catarare pe unul din copaci, imposibil de realizat. In drum spre varf, am fost insotit uneori de un vuiet surd, venit din adancuri. Ii simteam vibratia sub talpi. Apoi, am aflat de la un amic, ca pe-acolo, pe sub mine, trece un rau sarat subteran si ca intreg solul de sub statiune e plin de tunele (asemanatoare cenotelor din America de Sud sau peisajelor carstice din Caras-Severin). La intoarcerea de pe Cireselul, chiar daca n-am vazut mai nimic din statiune, am fost felicitat ca nu m-am intalnit cu vreun urs. La muzeul cinegetic din Posada, (jud. Prahova) puteti admira cele mai mari trofee de ursi si de cerbi din tara vanate pe-aici, in arealul situat intre muntii Calimani si muntii Gurghiu. Nu degeaba la Lapusna a aparut un castel regal de vanatoare.

Dar sa ne continuam periplul peri-lacustru.

Lacul Alunis e locul in care se scurge preaplinul apei sarate din Lacul Ursu, apa lui nu se incalzeste vara atat de tare de la soare, dar cu toate acestea, lacul este mai linistit si mai putin aglomerat decat lacul Ursu si poate de aceea, el este destul de frecventat de turisti.

Lacu Rosu si Verde

E vorba de asa-numitele lacuri “ale saracilor”, in care, nu cu multi ani inainte, faceau baie si impachetari cu namol gratuite, cei fara posibilitati materiale. Totul era gratis. Acum, aceasta zona a fost ingradita si introdusa in eco-traseul educativ (Drumul sarii), presarat peste tot cu panouri explicative ale faunei, vegetatiei si florei naurale sau minerale ale fiecarui obiectiv. Au aparut si multe locuri de odihna sau esplanade din lemn, pentru belvedere. In capatul celor doua lacuri se afla muntele de sare, un conglomerat de sabii taioase de sare gema cristalizata, indreptate spre cer.

Lacul Mierlei

Pana la acest lac, situat in plina padure, ai ceva de mers, ai de urcat si de coborat cateva coline. Lacul a fost frumos amenajat. S-au instalat podete si esplanade din lemn. Vara este deschis publicului.

Lacul Paraschiva, nu este un lac sarat, cu toate ca pe malurile din jurul lui, din strafundurile pamantului, uneori de la 2-3 Km adancime, apar cateva eflorescente de sare. Iarna, este un loc excelent pentru practicarea patinajului.

Lacul Negru

Lacul Negru este situat la aprox. 400 metri de lacul Ursu si poarta aceasta denumire din doua motive: mai intai pentru ca e umbros, e inconjurat numai de paduri si soarele poposeste deasupra lui de-abia cateva ore pe zi. Si-apoi, fiind un lac ce are venerabila varsta de doua mii de ani, e plin de namol. Sonda ce-a ajuns la stratul de namol, mult prea gros, nu-l poate strabate. Asadar evaluarile stratului de namol de pe fundul lacului sunt de (aprox) 2-3 metri grosime. Pana in anul '89, acest lac aproviziona cu namol, cele doua baze de tratament ale statiunii: cea de la hotelul Sovata si cea de la Lacul Ursu.

"Lacul Negru este singurul lac antroposalin din Sovata si s-a format intr-o exploatare miniera de suprafata parasita, datand inca din timpul ocupatiei romane. Prima mentiune documentara a Lacului Negru datează din anul 1710. El a inceput sa fie folosit in scop terapeutic, prin anii 1875-1876 dupa colmatarea lacului Alb, aflat in aval, in zona vechilor Bai Ghera. Lacul Alb, se pare ca s-a colmatat din lipsa alimentarii cu apa din paraul sarat, care incepuse sa alimenteze si Lacul Ursu, in formare. In schimbul unei taxe modice, Veress Joszef, a primit aprobarea din partea coroanei regale, careia ii apartinea Lacul Negru, sa-l amenajeze spre folosinta publica. Primele cabine de schimb au fost ridicate pe malul nord-estic al lacului.

In acele vremuri, Sovata avea doua statiuni (bai) Baile de Jos (Ghera si Lacul Negru) si Baile de Sus (Lacul Ursu si Lacul Rosu) Initial, drumul de legatura intre Ghera si Lacul Negru era peste coclauri, prin padure, abia in 1904 a inceput constructia drumului actual (strazile Trandafirilor si Bradului)

In timpul primei conflagratii mondiale, o parte din statiunea Sovata, a devenit teatru de razboi, pe culmea Bekecs era un comandament militar iar multe vile particulare somptuoase din jurul lacurilor, au ars".

Astăzi, doar izvorul sarat Ghera (cu o concentratie de 320 grame de NaCl/litru), aflat nu departe de Lacul Negru si amenajat de primarie intr-un frumos pavilion balnear, mai aminteste de Baile Ghera si de Lacul Alb.

Caracteristicile balneare ale Lacului Negru

Lacul Negru face parte din categoria lacurilor sarate concentrate, helioterme, ce dispune de importante depozite (rezerve) de namol sapropelic intens mineralizat. Suprafata lacului este de aprox. 3200 m2, adancimea maxima este de 9 m, concentratia apei sarate la adancimea de 3 metri este de 71 grame de NaCl/litru iar temperatura apei in sezonul estival (mai-septembrie), variaza in jurul valorii de 26 grade Celsius.

Apa lacului contine Natriu-27,5 c/l, Clor-42,5 g/l, Sulfati-48,7 mg/l, Potasiu-49,0 mg/l, Calciu-196,8 mg/l, Magneziu-104,2 mg/l, Fier-1,8 mg/l, Brom-0,3 mg/l.

Namolul sapropelic din Lacul Negru este bogat in substante organice (carbon, azot organic, acizi humici, eter, benzen, alcool) si minerale (Na, Cl, K, Ca, Mg, Fe, sulfati, nitriti). In apa sarata sau in namolul sapropelic din lac, nu s-a gasit nici un microorganism patogen. Namolurile care poseda o atat de larga paleta a substantelor organice si minerale, sunt rare si au o deosebita valoroare terapeutica. Namolul din Lacul Negru, s-a format prin depunerea, in partea sa inferioara, in decurs de sute de ani, a unui strat gros de 2-3 metri de floro-fauna (fito-zooplancton), caracteristica apelor sarate concentrate.

Indicatiile curei cu apa sarata: afectiuni reumatismale degenerative cronice, afectiuni periarticulare cronice si posttraumatice ale aparatulu locomotor, afectiuni neurologice cronice periferice, afectiuni ginecologice cronice, afectiuni cronice respiratorii si ORL, afectiuni metabolice si de nutritie.

Indicatiile curei cu namol sapropelic: afectiuni ginecologice cronice cu avizul medicului specialist ginecolog, afectiuni reumatismale cronice degenerative, periarticulare, afectiuni cronice posttraumatice ale aparatulu locomotor, afectiuni neurologice cronice periferice, afectiuni dermatologice cronice cu avizul medicului specialist dermatolog.

Un alt mister

In aval de Lacul Negru se afla izvorul Ghera, cu un debit impresionant (un litru de apa la 3 secunde) si o concentratie a sarii din apa, situata la limita maxima a solubilitatii. (324 g NaCl/litru). Daca incercati sa gustati din apa lui, veti constata ca saramura “va frige la limba”. Localnicii zic, ca pe-acolo curge mai multa sare decat apa! Daca v-ati stropit pe haine, in 30 de secude, va vor apare pete albe. Se presupune, ca acest izvor de saramura, este o parte a paraului sarat ce curge printr-un tunel, pe sub muntele Cireselul si pe sub intreaga statiune Sovata.

Concluzie

Du-ma mama la Sovata, nu ca sa-l cunosc pe tata, asta-i deja un lucru perimat, du-ma la Sovata, ca sa-i cunosc misterele, ca viata trece, si-i pacat!

@Web, te rog clipul, mersi youtube

---

VIZUALIZĂRI: 6127 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI