O revedere mai mult decat placuta

TIPĂREȘTE

Chiar daca s-a mai scris despre Salina "Unirea" din Slanic Prahova, consider ca sunt binevenite cateva precizari de ultim moment, avand in vedere schimbarile organizatorice intervenite.

Noi am mai vizitat Salina in 2010, iar acum cateva zile am revazut-o impreuna cu cateva rude, pentru care vizita a fost in premiera.

Grupul nostru era format din 6 adulti. Am ajuns cu masina in jurul orei 13 pe o caldura de 34-36 grade. Din parcare am vazut ca erau multi turisti, dar asta nu ne-a speriat, pentru ca venisem sa vizitam si am fi asteptat oricat. Stand cuminti la rand tocmai am observat ca asteptarea nu era atat la bilete cat la microbuzul cu care se ajungea in mina. In urma cu 5 ani fusesem cu vechiul lift, cu alta grupa de prieteni.

Inainte de orice, vezi un anunt sus in mai multe limbi: temperatura in mina este de 12 grade. Afara erau peste 30 de grade.

Pe peretele tonetei de unde se cumpara bilete sunt alte atentionari privind modul de deplasare in mina si orarul care este : de luni pana vineri intre 8-13, iar sambata-duminica intre 8-15.

Bilete am luat destul de repede, mai mult a durat pana sa ne lamurim ce si cum.

Tarifele de acum sunt:

-adult=20 lei

-pensionari=18 lei

-elevi/studenti/persoane handicapate=10 lei (eu as fi scris “persoane cu dizabilitati” dar se pare ca este bine ca lucrurile sa fie clare de la inceput).

Dupa cumpararea biletelor ne-am asezat cuminti la rand. Alt anunt ne lamureste ca in microbuz incap 16 persoane. Un angajat are grija ca numarul sa nu fie depasit, chiar daca ultimele persoane care urca fac parte dintr-un grup mai mare, cum am patit si noi.

Microbuzele vin totusi destul de repede, desi noua ni se pare ca lucrurile stau altfel.

Dupa un drum de 4,5 km prin tunel, aprox 15 min se ajunge la poarta de intrare in mina. Se coboara si se intra direct in mina. In holul de la intrare este curent si daca la intrare nu se simte prea mult, la iesire, cand iar se asteapta in hol sa vina microbuzele, il simti mult mai pregnant.

In mina, desi sunt 12 grade nu este rece, insa cei mai frigurosi (adulti sau copii) isi pun pulover/jacheta/caciula. Am vazut chiar cu bluza de trening si gluga pe cap. Fiecare trebuie sa se simta bine cat sta acolo, asa ca nu comentez, doar am constatat.

In plus, fata de acum 5 ani, in afara de mini terenul de fotbal, mai sunt o multime de locuri de joaca pentru copii: leagane, cumpene, trenulet chiar si alte figuri gonflabile, mese de tennis.

Exista si dozator de cafea, pentru parinti.

Mai amintesc in treacat despre locul special amenajat in care, cei care sufera de astm sau alte boli de respiratie, au posibilitatea sa se trateze stand pe canapele inveliti in patura si pot dormi chiar.

La intoarcere se revine pe acel hol unde este curent foarte mare si unde se sta ceva timp. Cand am venit la mina am stat afara si era bine cu toata caldura, dar la plecare se simte bine curentul.

Nu am mai vorbesc despre ce vedem in mina deoarece exista destule reviewuri referitoare la ea, in care se povestesc, pe larg, impresii din acest minunat loc.

Acesta este si motivul pentru care nu voi atasa poze.

Cine stie, peste cativa ani, cand vom reveni, ce alte noutati vom gasi...

---

VIZUALIZĂRI: 2623 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI