Dumbrava Minunata din Sibiu: Muzeul Satului si gradina zoologica.

TIPĂREȘTE

Ajunsi intr-un final la Sibiu, dupa aventura noastra pe Transalpina, suntem cazati la Hilton, chiar vizavi de parcul Dumbrava Sibiului. Verdeata, racoare, imposibil de rezistat intr-o dupa amiaza fierbinte de inceput de vara, asa ca iata-ne cu arme si bagaje (a se citi Nikon-ul din dotare) la vizitarea imprejurimilor.

Intrand pe poarta, am avut impresia ca am pasit in Dumbrava Minunata... oare cum a supravietuit Padurea Dumbrava pana in prezent, gandindu-ma la Codrii Vlasiei de acasa care au disparut de mult in neant, pentru a face loc Bucurestiului? Poate pentru ca este rezervatie naturala? Oricum, niciun parc din Bucuresti nu se poate compara cu aceasta intindere verde care pulseaza de viata. Copaci seculari umbresc alei serpuite, pe care te poti pierde in visare... Lacul este strajuit de un copac multisecular, care isi poarta cu mandrie coroana inca verde. Pe lac, hidrobiciclete; langa lac, doua alei: una spre gradina zoologica, alta spre Muzeul Satului. Alegem sa ne indreptam spre poarta din lemn mestesugit intocmita, dincolo de care aveam sa gasesc o lume a satului romanesc cum n-am stiut ca mai exista inca.

Primul lucru: pentru o vizita cat de cat multumitoare, va trebuie cel putin doua ore, incaltaminte comoda si chef de mers... vizita in trecutul satului romanesc poate incepe.

Situat in rezervatia naturala Dumbrava Sibiului, isi deschide portile unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România şi din sud-estul Europei, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. Spaţiul impresionant din Dumbrava (aproape 10 km de alei) prezintă, pe zone etnografice, lumea satului românesc. Muzeul în aer liber a fost infiinţat în anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare. Abia, din anul 1990 muzeul se va numi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale. Dar ideea de a deschide un muzeu etnografic este însa, mai veche, actualul muzeul fiind o continuare a primului Muzeu Etnografic-Istoric al Românilor din Transilvania (fondat la Sibiu în 1905 şi inchis în 1950).

O moara hidraulică cu aducţiune inferioară a fost primul monument adus in Dumbrava Sibiului si il regasim si astazi in sigla muzeului. Cu timpul colecţia a fost dezvoltata, iar muzeul a putut fi deschis publicului in anul 1967. Caţiva ani mai tarziu s-a început adaugarea de case ţărăneşti, alături de atelierele meşteşugareşti, urmând ca în anul 1989 să fie adăugate monumentele ca: biserica, şcoala, cârciuma, popicaria etc. Suprafaţa alocată Muzeului ASTRA din Sibiu, muzeu al civilizaţiei populare tradiţionale este de 96 de hectare, mult mai mare decât a Muzeului Satului din Bucureşti.

Organizarea muzeului în aer liber este făcută în funcţie de tematică... Alături de gospodarii muzeul ne prezintă ateliere pentru prelucrarea lemnului, prelucrarea pietrei sau prelucrarea metalelor, dar şi ateliere pentru realizarea de imbracaminte şi obiecte de uz gospodaresc, ateliere pentru prelucrarea pieilor şi a blanurilor etc. Mestesugurile prezente: agricultura, creşterea animalelor, pescuitul şi vanatul prin gospodarii specifice precum stâne, crame, cherhanale etc.

Gospodariile taranesti (unele dintre ele) se pot vizita, interioarele fiind atent reconstituite. De la uneltele specifice fiecarei meserii in parte (olarit, fierarie, ateliere textile, minerit, etc), la mobila traditionala din odai (nelipsind leaganul copilului, oalele langa vatra, parca asteptand gospodina dusa cu treburi, icoanele de pe pereti, stergarele cu motive traditionale), totul sugereaza autenticitatea, avand impresia ca nea Marin sau tanti Florica sunt undeva pe afara, gata sa intre pe usa in orice moment.

Impresionante sunt atelierele textile si presele de ulei actionate de mori de apa, morile de vant si cherhanalele specifice tinuturilor dobrogene si, nu in ultimul rand, gradinile de zarzavat ale fiecarei locuinte, plantate si ingrijite.

Veti vedea hanuri traditionale de pe vremea haiducilor, stane din zona Apusenilor, „casa vrajitoarei” din zona Sapanta, porti traditionale maramuresene... Doua biserici din lemn, cu icoanele lor bogat impodobite, completeaza atmosfera de spiritualitate profunda, caracteristica satului romanesc. Si, peste tot, o atmosfera de incredibila realitate si atentie la detalii, care te fac sa uiti ca, de fapt, esti intr-un muzeu... parca pasesti direct in balada Miorita ori in „Morometii” lui Marin Preda.

Parasind ulitele pe care se asternea lumina blanda a inserarii, am pornit spre cealalta „minunatie” a Dumbravei, si anume gradina zoologica.

Aceasta a fost prima gradina zoologica din Romania, deschisa in 1929; pentru cine este obisnuit cu tarcurile chinuite din Bucuresti, gradina zoologica a Sibiului va fi atat o uimire cat si o adevarata incantare. Animalele dispun de un habitat incapator, in aer liber, propice atat lor cat si vizitatorilor. Veti intalni atat fauna specifica zonei temperate (ursi, lupi, rasi, cerbi si capriori, porci mistreti) cat si animale exotice (lei, tigri siberieni, gheparzi, zebre, lame si camile); de mentionat ca gardul care inconjoara habitatul leilor si al tigrilor siberieni, este electrificat: astfel se asigura atat siguranta vizitatorilor, cat si pastrarea aparentei unui climat natural pentru animale, fara custi si gratii in exces.

Preturi de acces:

Muzeul satului: adult: 15 lei Orar: 10-18.

Elevi si studenti: 3.5 lei

Gradina zoologica: adulti: 3 lei Orar: 9-19

Copii, elevi studenti, pensionari: 2 lei

La intrarea in Dumbrava veti intalni vanzatori de suveniruri, iar la terasa de pe malul lacului sfaraie pe gratar niste mititei deosebiti, asortati perfect cu o bere rece.

Ca sa nu uit, pe post de picanterie: linia de autobuz care face legatura intre centrul Sibiului si Dumbrava poarte denumirea inspirata de „linia 1 CIMITIR”. Eu inteleg ca in zona exista atat Cimitirul Eroilor cazuti in al Doilea Razboi Mondial si Cimitirul ortodox Dumbrava, dar, poate, primaria va gasi o denumire mai inspirata: sincer, cati dintre dvs s-ar urca cu inima usoara intr-un autobuz pe care scrie: capat de linie CIMITIR???

---

VIZUALIZĂRI: 18078 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI