ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.07.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUL-2018
DURATA: 2 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Biserici vâlcene – repere ale spiritualității poporului român

TIPĂREȘTE

Comori nebănuite se ascund prin satele românești răspândite în regiunea numită Oltenia de sub Munte. În multe sate din zona submontană se află biserici care impresionează prin frumusețea frescelor murale și ne îndeamnă să ne gândim la semnificația lor. În veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea în acest areal geografic au fost ridicate, cu osteneala locuitorilor și al micilor boieri, lăcașuri de cult care au drept punct central de atracție pictura murală exterioară.

Deoarece minivacanța petrecută în stațiunea Băile Olănești mă aducea în apropierea unor astfel de biserici, am căutat informații despre localizarea lor și interesantele fresce de pe fațade sau din pridvor. În scurtul timp liber petrecut în stațiune am reușit să efectuez două mici incursiuni în satele din împrejurimi și să vizitez 5 biserici. În două lăcașuri am pătruns și în interior, celelalte trei fiind închise (motive: ora de seară înaintată, iar în una nu se mai slujește regulat). Bisericuțele de zid deserveau comunitățile locale, lucru pe care multe îl fac și astăzi. Din fericire o parte din ele au beneficiat de lucrări de reparații, întreținere și restaurare.

Prin ce se deosebesc aceste opere de artă vâlcene de picturile murale exterioare existente în bisericile din Bucovina? Ei bine, picturile exterioare din Oltenia, pe lângă caracterul pur religios al scenelor, conțin elemente laice, moralizatoare și de învățătură. Chiar dacă picturile par naive, ele erau pe înțelesul populației rurale și aveau un mare impact emoțional. Privind cu atenție detaliile transpuse de penelul pictorului pe pereți putem desprinde elemente de viață populară, credințe și superstiții, straie populare și meserii.

Dar să pornim la drum și să vă descriu, pe scurt, bisericile vizitate și interesantele aspecte ce reies din vizionarea picturilor murale exterioare. Precizez că toate lăcașurile de cult au fost accesibile cu autoturismul, fiind situate în preajma șoselelor. Din cele 145 de biserici cu pictură exterioară atestate documentar în Oltenia la începutul secolului al XX-lea, astăzi se mai păstrează circa 80.

Biserica „Sf. Nicolae” - Coasta

Primul lăcaș de cult vizitat se află în comuna Păușești Măglași, o așezare atestată documentar în secolul al XV-lea. Urmând cursul DN64 spre Olănești, intrăm în localitatea Păușești Măglași traversând podul peste râul Olănești. La primul scuar (unde se află un monument al eroilor) virăm la stânga spre satul numit Coasta – fost centru al așezării Păușești. După 400 m, ținând stânga ajungem în fața bisericii.

Lăcașul de cult, zidit pe locul altuia mai vechi, a fost ctitorit de Ștefan Ceaușu și fiul său, alături de alți locuitori. Construită între 1826-1829, biserica a fost pictată câțiva ani mai târziu, iar la 1850 a fost înconjurată cu un gard solid de piatră.

Primele decenii ale secolului al XIX-lea constituie epoca de apogeu a picturii exterioare din Țara Românească. Se remarcă școala zugravilor de la Teiuș, sat lângă Govora. Acești zugravi execută lucrări care respectă regulile picturii postbizantine, dar introduc și elemente noi: scene de vânătoare, portrete de filozofi și sibile, teme folclorice, etc. La Coasta pictura a fost realizată începând cu anul 1833 de „Ilie Zugrav din Teiuș” și ucenicii săi. La 100 de ani distanță pictura interioară și exterioară a fost restaurată, operațiune reluată în anii '70.

Ne întâmpină pridvorul pictat, coloanele sunt zugrăvite într-o cromatică vie, scenele bine delimitate ne atrag numaidecât. Medalionul central îl reprezintă pe Sfântul Nicolae, alături de alt personaj biblic, cred că Ioan. Medalionul este încadrat de două fresce ce îi reprezintă pe doi sfinți: Sf. Dumitru în postură militară (omorând un „gladiator”) și Sf. Gheorghe omorând balaurul.

Între arcadele pridvorului sunt pictate motive vegetale și animale. Se observă o mână care susține o armă îndreptată spre un cerb, o vulpe, un cocoș. De asemenea, apare o bufniță înconjurată de mai multe păsări. Cercetătorii au asociat aceste imagini cu impactul exercitat asupra zugravilor de către romanele populare laice, dar și de textele de popularizare cu caracter religios. Bufnița ar reprezenta Răul, pasărea schimonosindu-se ziua în fața celorlalte păsări care pierd astfel timpul, iar seara sunt vânate cu ușurință de Amăgitor. Această povestire apare în una din lucrările lui Damaschin Suditul. Scenele de vânătoare fac trimitere la Esopia, cartea populară ce reproduce viața și fabulele antice ale grecului Esop.

Pe peretele exterior nordic al pridvorului descoperim o frescă superbă: Nunta din Cana Galileii, prima minune a lui Iisus Hristos consemnată în Evanghelii. Avem ocazia să vedem piese de îmbrăcăminte, obiecte (butoaie, potire), dar și o serie întreagă de instrumente muzicale. Pe peretele opus sunt reprezentați Sf. Împărați Constantin și mama sa, Elena, ținând Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, pe dealul Golgota.

Admirăm ancadramentele sculptate din piatră de pe fațadă sudică, una din ele având și o inscripție cu litere chirilice, altele fiind înconjurate de chenare colorate. Pe fondul alb este zugrăvită Moartea, sub forma unui tânăr cu părul vâlvoi ținând pe umăr coasa, iar în una din mâini un fel de bici.

Sub streașină se află scene individuale reprezentând filozofi antici (ex. Platon), medicul antic Hipocrate, sibile (ex. Delfica, Sofia), proroci, arhangheli, apostoli.

În pridvor am cercetat tabloul de mari dimensiuni dedicat Judecății de Apoi. Se întrevede caracterul didactic-moralizator al frescei situată chiar la intrarea în lăcașul de cult pentru a fi permanent în atenția credincioșilor. Scena este tăiată în două de râul de foc ce iese din Gura iadului, unde tronează „Satana”. O mulțime de personaje sunt supuse judecății: hoțul, mincinosul, femeile adultere, cei acuzați de vrăjitorie, croitorul, hulitorul, cine doarme mult duminica și nu merge la biserică etc. Într-un colț este reprezentată „Moartea bogatului”, sufletul care iese fiind „negociat” între înger și drac. Altă scenă ne înfățișează „cumpăna Dreptății” care cântărește păcatele oamenilor. Nu lipsesc nici evreii și turcii din scenă. În analogie, pe peretele de vis-a-vis se află Împărăția Cerească - Raiul.

Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” - Chiciora

Ne întoarcem în drumul național și ne continuăm drumul, la 800 m distanță de Primăria comunei Păușești Măglași un indicator ne îndrumă spre stânga unde la 200 m găsim biserica. Avem noroc și ajungem o dată cu persoana care urma să tragă clopotele pentru a anunța slujba religioasă de duminică. Am stat de vorbă circa 15 minute, am vizitat biserica la interior, după care omul nostru a urcat pe o scară ascunsă în grosimea zidului spre clopotele din turla de pe biserică.

Biserica de aici este ceva mai veche, datează din 1780 și a fost ctitorită de diaconul Ion Tebelei Păușescu, ajutat de alte fețe bisericești și de către logofătul Radu Vlăduceanu. Biserica construită din cărămidă, are împărțire clasică (pridvor, pronaos, naos și altar) și este destul de încăpătoare. Restaurarea picturii interioare nu mi s-a părut prea reușită.

Am înconjurat biserica admirând și aici pictura exterioară realizată la 1844 de „Ion zugrav et cremenar”. Medalionul central conține icoana de hram (Vovidenia – „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”) flancată de cei doi sfinți: Dumitru și Gheorghe. Între arcade descoperim din nou peisaje, de data aceasta fără prezența animalelor. Brâul de portrete de sub streașină conține filozofi, sibile, arhangheli, proroci, chiar și pe Samson ucigând fiara cu mâinile goale. Nu lipsește silueta morții, zugrăvită pe varul alb al peretelui sudic. În pridvor găsim aceeași scenă a Judecății de Apoi și a Împărăției Cerești, alături de un frumos serial despre Facerea lumii.

Biserica „Sfinții Voievozi” – Olănești, Valea Caselor

Cea de-a treia biserică rurală vizitată la ceas de seară este situată în cătunul Valea Caselor, imediat după intrarea în localitatea Olănești. Lăcașul de cult este clădit la 1810 la poale de pădure de boierul Alexandru Olănescu, sub îndrumarea protopopului Ioan Armăceanu. Pictura de început aparține aceluiași Ion din Teiuș. Un grup de săteni aflați la taifas în apropiere ne priveau cu interes, apoi doi bătrânei au venit în curtea bisericii curioși. Am intrat în vorbă cu ei și am aflat mai multe informații, fiind dornici să discute cu altcineva decât cunoscuții din sat.

Admirăm pictura exterioară, restaurată, care reliefează valențele artistice ale zugravului Ion din Teiuș. Frumoase arnamente florale, colorate, încadrează medalionul „Soborul Îngerilor”. Motivele cinegetice sunt prezente pe fațada vestică, personajele fiind foarte vizibile și bine realizate. Sfântul Dumitru și Sf. Gheorghe sunt redați cu acuratețe, caii au harnașamente bogat ornamentate. Biserica nu este pictată pe celelalte fațade.

Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” – Cormoșești, Olănești

La 200 m distanță de școala generală „Dumitru Bădescu” din satul Olănești se află pe un tăpșan această bisericuță ctitorită la 1820 de boierul Gheorghe Brănescu și fratele său Barbu din Olănești, alături de arhimandritul Iosif Sărăcinescu. Am pătruns în curtea lăcașului de cult, plină de flori, am privit picturile exterioare; biserica era închisă, deși era Duminică, acolo nu se mai țin slujbe regulate. Pictura interioară a fost realizată la 1820 de „Ilie și Ioan din Teiuși, zugravi”, cea exterioară la 1832, atunci când s-a construit pridvorul.

Medalionul de hram înfățișează trei sfinți: Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Nicolae și Sf. Gheorghe. Alegoriile animaliere și aspectele cinegetice sunt înfățișate deasupra arcadelor pridvorului: vânătorul (în veșminte occidentale) și ogarul, vulpea, iepurele, cocoșul, huhurezul, barza și căprioarele. Pe peretele sudic vedem și ursul ținut în lanț de ursar.

Scena „Judecata de Apoi” este excelent restaurată. În Gura iadului stă „Belzebut”, la picioarele sale Arie, în spate Ana și Caiafa. În flăcările iadului ard bogatul, mincinosul, hoțul („furul”), împăratul, arhiereul, croitorul, măcelarul, căciularul (bineînțeles cei care înșeală pe semenii lor), adulterul, „curva”. Pe peretele din dreapta ușii de acces se află „Dumnezeiescul Rai”, în interiorul zidurilor aflându-se Pomul Vieții; sunt reprezentate fetele înțelepte, dar și fetele nebune (Pilda celor 10 fecioare).

Biserica „Sf. Nicolae” – Olănești

Este situată la 200 m de cea prezentată mai sus, vis-a-vis de școala generală „Dumitru Bădescu”; am ajuns aici chiar în momentul în care credincioșii se împrăștiau după slujba de duminică. Construcția este cea mai veche din cele 5 biserici vizitate fiind edificată în 1718 de căpitanul de plai Drăghici Olănescu și soția sa. Biserica are formă de navă, e spațioasă, nu are turle. Icoanele împărătești sunt pictate în 1820 de aceeași reprezentanți ai școlii iconografice din Teiuș: „Ilie și Ioan din Teiuși, zugravi”.

Am intrat puțin în biserica luminoasă, culorile picturii și a iconostasului aducând un plus de frumusețe interiorului. Pridvorul, adăugat la 1832, este pictat în aceeași manieră întâlnită la bisericile de pe valea râului Olănești. Vedem din nou fresca „Raiului”, la baza Grădinii Edenului fiind gurile celor patru fluvii: Tigru, Eufrat, Phison și Gosen. „Judecata de Apoi” este mai rafinată, personajele pedepsite mai puține, drăcușorii nu sunt atât de îmblăniți.

Concluzii. Bisericile din zona rurală a județului Vâlcea sunt adevărate bijuterii arhitecturale și de artă eclesială, pictura murală exterioară constituind o adevărată frescă a mentalității colective de la cumpăna secolelor al XVIII-al XIX-lea. Salba de biserici pictate în principal de zugravii școlii de la Teiuș relevă rolul didactico-moralizator al frescelor așternute pe fațadele lăcașurilor de cult. Specificitatea locală a artei decorative este dată de coloritul intens, scenele moralizatoare, umor negru, povestiri transpuse în pictură, imixtiunea laicului în religios.

Dacă drumurile ori vacanțele vă poartă în preajma unor astfel de biserici oltenești, nu pregetați! Intrați în curte și admirați frescele murale din exterior, sunt o oglindă a societății românești din acel veac. Salba de biserici din Oltenia de sub Munte oferă imagini postbrâncovenești inedite.

Vacanțe frumoase!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 26.07.18 13:28:05
Validat / Publicat: 26.07.18 14:04:17
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂMNICU VÂLCEA.

VIZUALIZĂRI: 952 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P03 Nunta din Cana Galileei - frescă - Biserica „Sf. Nicolae” - Coasta, Păușești-Măglași.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30350 PMA (din 32 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

Lucien [26.07.18 15:36:09] »

Uimitor!

mihaelavoicu [26.07.18 23:01:30] »

După ce am citit cu mare, mare atenție întreg review-ul și am adăstat la poze, în total cam 1 oră și jumătate, timp în care mi-am făcut și ceva notițe, am prins un bonus pentru splendorile arătate nouă. M-am bucurat.

Aceste bijuterii (nici nu știu cum să le mai numesc), sunt fantastice! Mă uitam la picturile astea, câtă înțelepciune și spiritualitate la poporul ăsta! Câte cunoștințe aveau zugravii... ce școli erau pe atunci, ce culori, mai bine zis, ce coloranți-naturali foloseau.

”Nunta din Cana”, personificarea morții, sibilele, poftim teme, cu ce expresii, ce nuanțe, ce modele pe la chenare, nu mai zic de stâlpii cu nuanțele contorsionate!

Mă uitam la Judecățile de Apoi. Și la Comana, parcă, este una aidoma. Și nu, numai!

Sf. Petru stă cu cheile în mână în fața ușii (mă gândeam la Ușile Raiului dela Baptisteriul din Florența), iar zidul înalt, bine clădit, să nu sară nimeni peste el!

Oare chiar așa să fie? Chiar așa vom fi judecați? Eu una, știu că am deja un loc rezervat în cazanul cu smoală, dar acum văd o gură de balaur!

Vorbeam cu vecina mea de la țară, femeie vrednică și spirituală, referitor la cazanul care mă așteaptă. Mi-a dat curaj, spunându-mi, să stau liniștită, că nici pe capac nu va fi loc!!

Facem haz de necaz. Mulțumesc mult pentru frumusețile arătate. Nu știam de ele. Acum sunt mai bogată spiritual!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [30.07.18 15:42:31] »

@Lucien: Uimitor! Fantastic! Superb! Sunt atât de multe cuvinte care pot exprima reacția unui om care „înțelege” atunci când vede picturile murale exterioare de pe bisericile sătești din zona Vâlcea.

Cât simbolism se ascunde în spatele unei linii de penel, câte învățăminte moralizatoare cuprind scenele de pe fațade, un strop de umor fin dar și „înțepături” de natură istorică.

Din păcate aceste bijuterii de artă nu sunt puse în valoare atât cât ar trebui, există puține indicatoare. O bilă albă o constituie acțiunea de restaurare (mai reușită ori ba) prin care au trecut câtevadin aceste vechi lăcașuri de cult.

Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [30.07.18 15:48:37] »

@mihaelavoicu: Mulțumesc mult pentru lectură și ecou. Puțini apreciază aceste comori ale spiritualității românești și mai puțini cunosc simbolurile și poveștile care se ascund în spatele acestor fresce.

Multe asemenea biserici au căzut pradă indiferenței deși ele pot fi asociate (la un nivel corespunzător) picturii murale exterioare din Bucovina. Zugravii învățau școală de la meșteri bătrâni, pricepuți; ei au integrat în pictura de factură post bizantină elemente noi, din lumea mirenilor. Bineînțeles că aceste fresce „nu mai sunt de actualitate azi”, dar cu atât mai mult valoarea lor artistică, istorică și culturală e mai ridicată.

Când voi mai ajunge în zonă doresc să mai explorez câteva bisericuțe sătești împodobite cu aceeași pictură de valoare.

O vară frumoasă!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mihaelavoicu [30.07.18 16:23:31] »

Tu-i mama mă-sii (na, că nu știu cum se scrie!) de telepatie, acum reciteam cele scrise de mine și la plicul de poștă îmi apare o steluță roșie. Când văd, Tata! Mulțumesc pentru ecou!

O amică a mea a fost în zona Satu Mare și priveam pozele la niște lăcașuri noi, cu picturi... să dai cu var pe ele! Cât bănet s-a băgat în ele, cât material și nu la una, două... la multe! Exact la picturile astea din zona Vâlcea mă gândeam. Păi, ce se compară!!

Și câte bisericuțe vechi și de valoare stau să cadă, ctitorite de oameni vrednici și credincioși, cu dare de mână, care își investeau avutul în școli și biserici pe moșiile lor.

Cele de azi sunt multe, mari, fățoase și aducătoare de bani. Atât. Asta e părerea mea. Poate e greșită. Uite motiv pentru cazanul ăla cu smoală, care mă așteaptă!!

Și încă ceva: Ura! Am statut de Senator. Mulțumesc colegilor pentru suport!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Lucien, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂLocuri de reculegere în Rm. Vâlcea și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.069240093231201 sec
    ecranul dvs: 1 x 1