ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.07.2010
  • *) Email NEFUNCȚIONAL
  • GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
    DIN: Alba Iulia
    ÎNSCRIS: 15.06.10
    STATUS: GOLD
    DATE SEJUR
    JUL-2010
    DURATA: 0 zile
    familie cu copii

    GRAD SATISFACȚIE
    CADRUL NATURAL:
    100.00%
    Încântat, fără reproș
    DISTRACŢ. / RELAXARE:
    100.00%
    Încântat, fără reproș

    NOTARE MEDIE REZULTATĂ
    100.00%

    AUTORUL ar RECOMANDA
    această destinaţie unui prieten sau cunoscut
    TIMP CITIRE: 4 MIN

    Cheile Râmeţului şi Mânăstirea Râmeţ

    TIPĂREȘTE

    Şi pentru că astăzi o anomalie a internetului m-a dereglat în lucrul meu cotidian, am să vă prezint încă o zonă pitorească din judeţul Alba. Este vorba de Cheile Râmeţului.

    Accesul la Cheile Râmeţului se face din oraşul Teiuş, cunoscut ca un important nod de cale ferată. Aici se desparte linia ferată ce vine de la Bucureşti şi duce la Cluj-Oradea sau Simeria-Arad. La puţin timp după intrarea în Teiuş dinspre Alba Iulia, se face un viraj spre stânga pentru a se ajunge în localitatea Stremţi, apoi se continuă drumul spre Mânăstirea Râmeţ, situată la 18 km de Teiuş, şi de acolo se mai merge de-a lungul văii pentru a se ajunge în Defileu. După ce se trece de Cabana Râmeţ se ajunge la capătul din aval al Cheii Râmeţului, după care se trece pe la blocurile mari de stâncă numite „Grote”, apoi se ajunge la „Portal”, care nu este altceva decât o arcadă. Poteca ocoleşte acest Portal, şi se îndreaptă către cel mai îngust loc al cheii ce se numeşte „La Cuptor”. De aici se merge fie direct prin albia râului, fie pe partea cealaltă a văii, unde poteca se caţără pe „brâna caprelor” şi se continuă spre alte destinaţii, ori la capătul din amonte al cheilor.

    Oprindu-ne la Mânăstirea Râmeţ, îi descoperim atât valoarea spirituală, cât şi pe cea culturală, dar şi ce a însemnat ea pentru istoria locală şi cea naţională. Mânăstirea nu a scăpat de furia generalului Buccow şi a fost distrusă. Pe filele unui Octoih a rămas însemnarea: "scris-am eu Silvestru monahul când au stricat necredincioşii mânăstirea Râmeţ şi cea de la Geoagiu, la anul 1762 în august 20, într-o zi de sâmbătă, spre pierirea lor" (Ştefan Meteş, Mănăstirile româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936, p. 60). Acelaşi monah Silvestru a consemnat o nouă distrugere provocată ca urmare a participării sătenilor la răscoala lui Horea: "Aceasta aici am însemnat acest lucru cu jale adevărat când au stricat mănăstirea cea de la Geoagiu şi cea de la Râmeţ, la întâia stricare a fost numărul anilor 1762, iar la a doua stricare văleatul 1785 luna decembrie 23 zile, într-o zi de marţi" (Ştefan Meteş, Ibidem, p. 61).

    La 1792 Curtea din Viena a permis repararea bisericii, dar numai ca biserică de mir, iar în chilii s-a organizat şcoală. La 1827 locuitorii de aici obţin definitiv dreptul de a o avea ca lăcaş de închinăciune ortodox. Rolul aşezământului pentru locuitorii din jur reiese şi din plângerea pe care o făceau sătenii din Râmeţ şi Ponor: "Noi râmeţenii şi ponorenii de când îs aceste două sate noi acolo la mănăstire ne-am pomenit a avea şcoală şi dascăli şi prunci de învăţat şi dacă ni se ia aceia, noi rămânem fără învăţătură ca dobitoacele (Ştefan Meteş, Ibidem, p. 58-59).

    La Râmeţ se văd două biserici. Biserica veche a mânăstirii a fost reparată, pictura restaurată. “Pe vremea episcopatului Prea Sfinţitului Emilian, dr. ing. Eugen Iordăchescu a coordonat lucrarea deosebit de importantă şi dificilă prin care, sfântul locaş periclitat de umezeală şi îngropat în pământ, a fost ridicat 2, 08 m mai sus. Aleasa podoabă a Râmeţului o constituie astăzi biserica nouă care îmbină, păstrând stilul tradiţional, elemente arhitectonice din toate provinciile româneşti. Piatra de temelie s-a pus în 1982 şi lucrările au durat peste zece ani, fiind conduse de regretatul preot Ioan Grecea, care fiind şi inginer a întocmit şi proiectul. Pictura a executat-o maiestrul Grigorie Popescu cu echipa lui. ” (IPS Andrei, alocuţiune)

    Aşadar o zonă aparent liniştită, dar care a cunoscut mari frământări sociale. O zonă de un pitoresc aparte care se vede chiar din Alba Iulia. Din pachetul meu de fotografii am să caut fotografia în care se văd cel mai bine Cheile Râmeţului pentru a vi le arăta ăn vecinătatea Vârfului Piatra Craivei.

    ## end review sc

    [fb]
    ---
    Trimis de abbilbal* in 23.07.10 02:12:20
    NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

    VIZUALIZĂRI: 6376 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
    SESIZEAZĂ
    conținut, limbaj

    6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

    NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (abbilbal*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
    Poze atașate (se deschid în pg nouă)
    P01 Vedere din Lunca Mureşului spre Cheile Râmerţului şi Piatra Craivei. Cheile Râmeţului sunt în partea dreaptă a fotografiei, deasupra anului, cel mai înalt vârf rotunjit. Piatra Craivei sunt puţin mai în stânga, în formă de triunghi.
    EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
    Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
    Puteți VOTA acest articol:
    [900 PMA] [450 PMA]
    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 1850 PMA (din 5 voturi)

    ECOURI la acest articol

    6 ecouri scrise, până acum

    krondia* [23.07.10 12:36:19] »

    Aveţi şi poze cu Mănăstirea/Cheile Râmeţului?

    abbilbal* [23.07.10 16:50:30] »

    Nu am fotografii decât cu cei care am fost acolo, dar fotografii cu mănăstirea se găsesc suficiente pe siteul "manastirea ramet" iar cu cheile în "cheile rametului".

    Admin [28.07.10 19:05:56] »

    Mutat la rubrica "Manastirea Ramet", nou creata in sectiunea "Manastiri din Ardeal sau Crisana"

    Alina Morar [17.09.10 11:56:50] »

    Cum e drumul prin chei? Am citit undeva ca nu se poate merge.

    abbilbal* [17.09.10 17:51:39] »

    Prin chei se poate merge. Sunt două variante. Una: să faci baie mergând prin albia râului. Dacă este cald şi bine, nu trebuie să te sperii. Este o plăcere să mergi prin apă îmbrăcat.

    A II-a variantă este să faci un mic ocol, să traversezi râul pe o punte şi să mergi pe o cărare îngustă situată pe peretele Cheii.

    După ce ai scăpat de Chei poţi merge în dragă voie până hot departe, cât te ţin picioarele.

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
    webmasterX [08.09.15 10:26:26] »

    Mutat în rubrica "Manastirea Râmeț, RIMETEA [AB]" (nou-creată pe sait)

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    abbilbal*, Alina Morar, krondia*
    Alte impresii din această RUBRICĂMânăstirea Râmeț:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.048421859741211 sec
    ecranul dvs: 1 x 1