Vacanta de vis in Maramures

TIPĂREȘTE

Pentru anul acesta ne-am propus un concediu de 4 zile în Maramureș și 1 zi pelerinaj la mormântul Părintelui Arsenie Boca. După o documentare temeinică pe AFA am hotărât să ne cazăm în Poienile Izei, situat central față de obiectivele turistice pe care le-am programat spre vizitare așa că am citit cam toate review-urile din această zonă și... soția a decretat Pensiunea Boroica.

Situată la intrarea în Poienile Izei aceasta este dispusă pe un deal (cum altfel), cu o curte măricică și o pajiște de vreo 1,5 hectare.

Pensiunea este nouă, dispune momentan de 4 camere, două cu baie proprie iar celelalte două cu o baie comună, totul este nou, super curat iar in camere miroase a lemn natur proaspăt tăiat. Camerele sunt despărțite de un hol măricel unde pot fi admirate câteva rânduri de haine tradițional maramureșene, pe care le-am îmbrăcat și noi bineînțeles.

În fiecare cameră este un pat matrimonial și un pat suplimentar cu saltele super relaxante, dulap de haine, televizor, noptiere, pe jos este parchet iar camerele care nu au baie sunt mai mari.

Băile sunt super curate, noi cu cabină de duș și accesoriile aferente bineînțeles că nu au N rânduri de prosoape, papuci de baie sau halate, nu suntem în resorturi de 4-5 stele dar acestea nu sunt un inconvenient.

Curtea măricică cu locuri de parcare pe iarbă în fața pensiunii, are aranjat o căruță cu flori, un leagăn de două chiar trei persoane și in viitorul apropiat (sfârșit de iulie) un foișor destul de mare (are locul de dispunere betonat deja), o grădină cu legume, grajduri cu animale iar în spate pe un deal întreg o frumoasă pajiște cu pomi fructiferi, trifoi, cartofi șî multe frăguțe (foarte gustoase).

Am ales cazare cu demipensiune (65ron/persoană/zi), masa de dimineata și cina, există și varianta cu pensiune completă (80ron/persoană/zi), dar am ales prima variantă pentru a avea „libertate de mișcare„. Despre masă pot să vă spun că este un festin culinar, foarte bună, gătită cu maxim o jumătate de oră (masa de seară) înainte să venim noi din plimbările de pe plaiurile maramureșene. Micul de jun conține: lapte proaspăt de vacă, miere, unt, telemea, caș, cașcaval, șuncă toate de casă, roșii, ardei, gogoși simple sau cu telemea, clătite cu brânză dulce, etc. Cina: ciorbă maramureșeană (în fiecare seară alt ceva), sarmale, friptură, cozonaci, „brânzoici„ iar de la nici o masă nu lipsește horinca și afinata, foarte bune cu un gust parfumat de caise sau prune.

Locul de servit masa este curat, frumos amenajat, are o masă de 12 persoane, televizor, baie și o bucătărie mică cu un cuptor cu microunde, expresso de cafea (f. bună cafeaua), mașină de spălat vase.

Despre gazde pot să vă spun, ca toți ceilalți care au scris înaintea mea că sunt de o politețe și un bun simț cum rar (din păcate) am întâlnit în țară. Promtitudine (aici vorbim în mod deosebit despre Maria, gazda noastră de zi cu zi) în ceea ce privește solicitările noastre, la dispoziție 24/24 ore, zâmbitoare natural ca tot satul dealtfel, veselă, optimistă, într-un cuvânt maramureșeancă adevărată, care a ne-a creat o stare de bine și liniște sufletească deosebite.

Nu vreau să închei fără să vă împărtășesc o trăire deosebită pe care am simțit-o (cu toții) la întâlnirea cu ”buna de la deal” cum îi spune gazda, bunicii sale de 93 de ani care locuiește singură de peste 30 ani într-o casă aflată pe dealul pe care l-am descris mai devreme. Această bunică de o modestie și naturalețe pe care la cei 42 de ani pe care îi am nu am întâlnit-o până acum a vorbit cu noi de parcă am fi fost copii ei. Un vocabular și niște povețe despre viață și Dumnezeu care și la momentul când scriu aceste rânduri mă emoționează și ” îmi face pielea de găină”. Nu ne-a lăsat să plecăm până nu i-am vizitat casa și am gustat un pahar de horincă cu dumneaiei. Pentru a vă face o idee despre acestă bunică vă spun că urcă și coboară acest deal (îl veți vedea în poze) de 3-4 ori pe zi pentru a merge la nepoți și strănepoți săi, participă în fiecare duminică la slujbă, iar biserica este la peste 2 km., de casă iar distanța o parcurge pe jos rugându-se neîncetat.

Mulțumim încă o dată gazdei pentru ospitalitate, iar cei dintre dvs., care ve-ți alege această pensiune vă doresc să aveți parte cel puțin de aceleași mulțumiri și trăiri de care le-am avut noi.

---

VIZUALIZĂRI: 3614 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI