Agonie si extaz

TIPĂREȘTE

Pentru ca cel mai vechi review despre aceasta vila are deja doi ani jumate, m-am gandit sa-i fac un upgrade la data curenta. In perioada 30.09 – 02.10.2014, inainte de a ajunge la Mistral resort Moieciu, am stat 3 nopti in Poiana Brasov, pentru ca nu mai fusesem de ani buni in Poiana si trebuia s-o mai vedem. Aici ne-am cazat la Vila Zorile 4 stele, MD inclus, la un pret de 250 Ron pe noapte. Am cautat pe net o locatie linistita (antistress), fara forfota si am dat de vila asta, undeva langa o padure, plin de brazi in curte, frumos ce mai. Vila arata intr-un mare fel, interioarele si camerele foarte frumos si cu gust aranjate, curatenie luna, miroase a lemn de brad inauntru (mor dupa asta), iar cele doua fete de la receptie (Hojni si Iulia care fac cu schimbul 1zi/1zi), extrem de amabile, nu stiau cu ce sa-ti stea in fata. Am fost singurii cazati in perioada asta, asa ca Hojni care era pe tura in ziua aia ne-a aratat toate camerele vilei (inclusiv cea in care a stat Nicole Kidman venita in Poiana pt niste filmari ceva, cu ani in urma si cazata aici) si am avut posibilitatea de a alege ce ne-a convenit. Asa ca lam luat o camera tripla (eram trei persoane), cu un pat simplu si unul dublu, la etajul doi, cu balcon pe centrul vilei (in poza e cel de sus al vilei), vedere bineanteles anti-stress, vedeti pozele. Balconul lui Nicole era sub noi. Ca dotari in camera aveti frigider cu mini bar, cele doua paturi de care v-am spus, 3 fotolii, un sifonier cu 3 usi, cea de pe mijloc avand oglinda si 2 sertare mari sub ea, masuta pt bagaje, cuier, 3 noptiere, doua incadrau patul dublu si una langa patul single toate cu veioze in dotare, o masuta rotunda (ca sa nu se vorbeasca pe la colturi), un televizor mare LCD cu diag. 90cm, mi-au placut f mult si lampile din fier forjat agatate cu niste lanturi in tavan (camera f inalta, avand ca tavan acoperisul tuguiat al vilei), baia utilata modern, cu cabina de dus si dus cu hidromasaj, sapunele, samponele, papucei si halatute. Balconul mare si in dotare cu o masuta, 2 scaune, scrumiera pentru pasionati, priza (da priza asta avea curent doar cand aprindeai lumina pe balcon si mi-a luat ceva pana m-am prins). Cam asta la interior. Aaa, nu chiraie si nu pocneste nimic in camera cand dai drumul la caldura, am vazut ca cineva s-a plans de asta, probabil au facut imbunatatiri pe linia asta. Cel mai zgomotos lucru din camera noaptea, e frigiderul, pe care ori ce ai face, in linistea aia deplina tot il auzi. Oricum, baia si caloriferele arata noi, probabil sunt schimbate recent. Exteriorul. Un gratar, 3 mese lungute cu bancile aferente, 2 leagane (sau 3 nu mai stiu), flori multe in curte, brazi cum am zis frumosi drepti si inalti, doua alei pavate cu piatra cubica pe care se face accesul in si din proprietate si locuri de parcare suficiente pentru nr de camere (curtea e destul de mare). Ca dotari vila mai are si sala de masaj cu rezervare contra cost (masajul nu sala), saună şi o mica sala de fitness. Sotia a facut un masaj profesional aici (merci Hojni), era 100 ron ora (cam scump dar ea a zis ca merita), facut de o tanti calificata (cu diplome in asa ceva).

Ei si acum sa trecem la partea cu minusurile... Micul dejun. Sub orice critica. Nu stiu daca era datorita faptului ca noi eram singurii turisti de aici, cert este ca patroana nu s-a ocupat deloc de aspectul asta. Am avut asa :

Ziua 1a - sunca presata cam 10 felii, un caizer f bun 6 felii, branza tot f putina, cascaval la fel, zacusca un castronel, 3 rosii taiate, 3 castraveti, cereale pentru lapte, caserole de miere si gem (un singur fel), unt, paine si cam atat. Ceai lapte si cafea la discretie.

Ziua a 2a – Acelasi meniu, mai putin kaizerul, rosiile si castravetii.

Ziua a 3a – Acelasi meniu da a disparut si zacusca si mierea .

N-am avut nici un ou macar, fiert sau prajit in astea 3 zile, nu mai zic de crenvursti sau alte alea ce se servesc in mod normal la micul dejun.

Tragand linie, cazarea de vis, masa praf. Pacat ca in acest mod sa-ti pierzi clientii... Dar asta e. Poate se reglementeaza si asta cum au rezolvat si cu caloriferele. Pacat de amabilitatea personalului... Ma rog, noi nu stiu cand vom mai dori sa ajungem acolo...

Buun... Si acum, ce se poate vizita in Poiana... Fix nimic. Intr-o zi termini tot, te duci cu telecabina sus pe Cristianul Mare, si de acolo tii marcajul si cobori pe Drumul Rosu pana la cabana Postavaru (inainte mai exista si cabana Cristianul Mare, dar din pacate a fost distrusa de un incendiu si nimeni nu s-a mai obosit s-o reconstruiasca), sau puteti tine drumul tot inainte, pana in Poiana, daca vreti. E un traseu de dificultate medie spre mica care se parcurge pe un drum forestier (inainte se mergea pe poteci). Noi doar am urcat sus, ne-am fatait putin pe coclauri si am fugit repede jos ca muream de frig (era o ceata densa si umezeala iti intra in oase).

Ca si locuri unde puteti servi masa, cele mai bune sunt Coliba Haiducilor si Hanul Vanatorilor. Mancare buna, portiile asa si asa, pretul mai mic la primul. De ocolit Sura dacilor (e praf, ce-a fost si ce-a ajuns) si Capra Neagra.

Unde plecam cu masina? Pai plecam in primul rand la Cetatea Rasnov... si ne luam o frumoasa teapa... Nu vezi doar ce ar trebui sa vezi intr-un astfel de loc. Cetatea in sine e ff frumoasa, cu o locatie excelenta, peisaje, Rasnovul la picioare, paduri... Dar... De acum incepe... In primul rand, la intrarea pe drumul de costise ce duce la cetate (nu la Vaslui :) ), ma ataca un nene si-mi zice sa ne duca sus cu un tractor d'ala cu 2 remorci. Eu il intreb cam cat e de urcat. El zice „Ei, pai e muult, e vr’o 2 km”. Noi, il credem pe cuvant ca na... e d’al locului si zicem, „Ce sa ne rupem picioarele pana acolo ca dureaza mult, ca pierdem timpul...” (mai avem programat un drum in ziua asta) si hai sa ne luam 3 bilete X 4 Ron, in care avem inclusa si coborarea. Bineanteles ca urcusul pana la cetate, pe un drum f bun avea doar vreo 800-900 de metri pe care-i puteai face lejer pe jos in cateva minute si uite asa prima teapa. La intrarea in cetate se plateste o taxa de 10 Ron de caciula, platim, intram si aici a doua teapa. Peste tot la 15 m una de alta tarabe cu tot felul de porcarii, chiciuri chinezesti, buzdugane si buzduganase facaturi de 2 lei si alte alea, oribil... Eu ma enervez greu, dar asta... Cum poti pune asa ceva intr-un asemenea loc? Rusine primarului sau cine naiba se ocupa de cetate, bataie de joc fata de istoria tarii si fata de noi care facem eforturi sa ajungem aici, sa admiram, sa traim cateva clipe din trecut, sa ne bucuram de ce vedem... Ma deranjeaza mojicia, nesimtirea si nemernicia unora care-si bat joc, nu de banii nostri, asta n-ar fi nimic, dar de istoria noastra, care in final inseamna bataie de joc fata de tara noastra, pentru ca o tara fara istorie nu inseamna nimic. Chiar cred in asta... Si cu atat mai mult cu cat zona se afla in apropierea a doua judete cu probleme, Covasna si Harghita (vezi Tinutul Secuiesc). Inca odata RUSINE !!! Iar m-am enervat pe nenorocitii aia...

Bine, sa fim calmi si destepti. Nu a existat macar un ghid la cetate (aveau o taraba de unde ar fi trebuit sa poti inchiria mini d'ala la care asculti istoricul locurilor, da, normal... era inchis), sa-ti spuna naibii la ce sa te uiti... Ce mai... Debandada totala. Ne uitam si noi pe acolo ca fraierii si ne dadeam cu presupusul ce-ar fi putut fi aia sau aialalta, era si un fel de fantana acolo foarte lata, pe care noi am banuit-o ca fiind vreo temnita... Habar n-am. Bine, am zis ca a fost teapa vizita aici, dar a fost de fapt o semi-teapa, ca macar am vazut si istorie adevarata. Bineanteles ca la coborare am luat-o pe jos bine mersi, la naiba cu biletele cumparate la tractorul lu ala. Plecam spre destinatia urmatoare.

Plaiul Foii. Aici trebuia musai sa ajungem ca luam bataie de la o prietena de familie cand ajungem acasa daca nu treceam si pe aici. Ea a insistat ca ce locuri minunate, peisaje mirifice, trebuie sa le vedeti (ea le stia de cand facea drumetii in studentie si noi, deschisi la nou, am cedat tentatiei de a ne bucura ochii (nu mai fusesem aici). Ca sa ajungeti, daca aveti vreun gand, o luati din Rasnov spre Pasul Bran si dupa intersectia cu Paraul Rece, in prima comuna (Tohanul Nou), dreapta spre Zarnesti. Din Zarnesti trebuie sa o luati undeva la stanga, dar mai bine intrebati ca e cam incurcat pe acolo. Indicatoare noi n-am vazut si ne-am trezit tot pandind dupa ele, pe drumul spre Sibiu. Intoarcete si cauta iar Plaiul Foii, de data asta intreband bastinasii. In sfarsit nimerim drumul si mergi frate pe un drum de macadam plin de praf, unde mai gaseai si gropi, bine, nu exagerate, gen drumul bombardat de la Moieciu de Sus, asta cale de vreo 12 km cu 10-15 km/h, cu bombaniturile de rigoare la adresa cui ne trimisese prin coclaurii aia. Dupa vreo 5 km incep frumusetile. Si alte belele. Ii gasise pe unii sa ingroape sau sa dezgroape niscaiva cabluri sau tevi, nu stiu ce faceau si dupa ce ca era drumul vai de mama lui, pe portiuni lungi se circula pe un singur fir. Si normal ca pe o portiune din asta ne-am intalnit din contrasens cu ditai camionul (a se citi TIR) cu o baritai enormitatea de remorca cu lemne (d-aia de treij-da-metri) dupa el, si cum sa faci pe un’ s-o iei, un' sa te bagi... Munte in stg, santier arheologic in dr... Si apuca-te frate si da inapoi vreun km, ca mastodontul nu putea sa dea inapoi, clar, iar bombanituri la adresa stiti voi cui si lasa-l p-ala sa treaca. In sfarsit n-o mai lungesc, ajungem sus la Plaiul Foii si aici, cireasa de pe tort. Santier peste tot, fierastraie, ciocane, flexuri, bormasini si tot ce implica munca lor acolo, nu stiu cat de spornica, dar cu siguranta zgomotoasa. Si noi care vroiam sa mancam aici... Asa ca am stat cale de vreo 2 tigari si valea urgent inapoi acasa, ca muream de foame. In seara aia am mancat la Coliba Haiducilor. O recomand ca avand mancare ff gustoasa, bine, poate n-ar strica sa umble un pic si la portii (pe + nu pe - :) ), bulzul de mare angajament, facut pe gratar, pomana porcului, miam miam, sau incercati borcanul bunicii (bucatele de carnati de casa si carne macra tinute in borcanul cu untura), iar miam miam. Si daca ajungeti trebuie sa vedeti neaparat si expozitia lor de muraturi. Deosebita.

Oau... Inchei ca acum am vazut cat m-am lungit, de unde am plecat si unde am ajuns. Am facut mai mult un jurnal de vacanta... Dar in sfarsit, poate ca ati aflat si ceva lucruri folositoare din ce-am batut eu campii pe aici. Pentru ca asa cum spuneam si intr-un post anterior :

Cine detine informatia, detine puterea.

THX! Bye bye.

---

VIZUALIZĂRI: 2596 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI