ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 31.07.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUL-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Un muzeu superb – Casa Hagi Prodan, Ploiești

TIPĂREȘTE

În ultimul timp s-a tot scris despre Ploiești și împrejurimile sale, e un oraș mărișor, are destul de multe puncte de atracție turistică, iar în județ sunt multe locuri frumoase. Iată că vin și eu azi cu un articol despre un obiectiv muzeal superb, adevărat punct de referință pentru urbea ploieșteană. Deși locuiesc doar la vreo 70 km depărtare de Municipiul Ploiești recunosc că nu am vizitat până acum nici un obiectiv din oraș, dar toate la timpul lor. Am hotărât să abordez orașul începând de la cea mai bătrână casă și cea mai veche instituție muzeală: Muzeul „Casa de Târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea”.

Un weekend răscolit de ploi care sosesc pe neașteptate nu ne-a permis să ne facem un plan pentru vreo incursiune mai lungă în împrejurimile Bucureștiului. Totuși soarele care a reușit pentru o bună bucată de timp să alunge norii ne-a împins de la spate spre acest prim obiectiv despre care citisem mai multe materiale. Autoturismul ne-a purtat la orele amiezii trecute fix către Ploiești.

Poziționare și acces. Parcurgând DN 1 intrăm în Municipiul Ploiești pe bulevardul București, pe lângă Hipodrom și Universitatea de Petrol-Gaze, apoi urmăm strada Democrației și strada Ștefan cel Mare, pe linia de tramvai. Ajungem într-o piațetă (stația de tramvai „Muzeul de Istorie”) unde se află o parcare cu plată, gratuită în weekend, suficient de încăpătoare. Adresa exactă a muzeului este: strada Democrației nr. 2.

Program și tarife. Instituția muzeală se află în subordinea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, pendinte de Consiliului Județean Prahova. Programul de funcționare este de marți până duminică între orele 09.00-17.00. Tarifele sunt următoarele: 8 lei/adult, 4 lei/pensionarii, 2 lei/copiii, elevii și studenții. Pentru ghidaj individual se percepe 5 lei taxă. Taxele foto sunt exorbitante (50 lei/sală, 25 lei/piesă), s-a mai discutat despre acest aspect în articolele care prezintă muzee din județul Prahova. În holul de la intrare găsim ilustrate, pliante și mai multe lucrări de specialitate (istorie, etnografie etc.) referitoare la obiective din zona prahoveană.

Scurtă istorie a casei. Monument de arhitectură de la cumpăna secolelor al XVIII-lea – al XIX-lea, casa este un exemplu deosebit de locuință a unui negustor bogat. Construcția se remarcă prin decorațiunile exterioare și interioare, caracteristicile arhitecturale, pridvorul spațios și pivnița încăpătoare.

Anul construcției ar fi 1785 – casa este astăzi cea mai veche clădire civilă din urbea ploieșteană. Locuința este ridicată de un negustor cu stare din târgul Ploieștilor care tocmește meșteri pricepuți pentru a construi, respectând spiritul epocii, o casă care îmbină perfect elementele românești cu cele orientale. Accentul tradițional al clădirii, aspectul său rural este vizibil de la prima vedere, ceea ce este în plus și demonstrează starea materială a proprietarului fiind decorațiile interioare și exterioare, mobilierul și obiectele existente în locuință.

De ce se numește Casa „Hagi Prodan”? Marița, fiica negustorului ploieștean se mărită cu Ivan Prodan Căldărarul, producător și comerciant de vase de aramă, și primește de la tatăl său drept zestre casa aflată pe Drumul Bucureștiului. Acest Ivan prodan, se pare că era aromân (sârb sau bulgar după alte opinii), refugiat în Țara Românească din cauza prigoanei otomane. Se stabilește la Ploiești unde își desfășoară activitatea de prelucrare a cuprului. În 1823-1824 efectuează pelerinajul de hagialâc la Ierusalim, botezându-se în apa Iordanului, după această călătorie îi este adaugată la nume particula „Hagiu”.

Ivan Hagi Prodan locuiește cu soția în această casă până la moarte, în 1849. Ajuns starostele breslei căldărarilor din Ploiești, negustorul îmbogățește permanent dotările interioare ale locuinței, împrejmuiește proprietatea și amenajează o frumoasă grădină.

Una din fiice moștenește casa, dar o închiriază; la începutul secolului al XX-lea moștenitorul direct o vinde, dar deja starea clădirii era proastă. Arhitectul Alexandru Zagoritz semnalează în 1915 pentru prima dată potențialul cultural al acestei case, apoi arhitectul Toma Socolescu îndeamnă Primăria să achiziționeze locuința și să o restaureze.

În septembrie 1919 în casa lui Hagi Prodan se deschide primul muzeu din Ploiești – „Muzeul Prahovei” (muzeu de etnografie și artă religioasă, ulterior și cu obiecte istorice). Profesorul Nicolae Simache contribuie la completarea colecțiilor și la începutul anilor '50 se redeschide muzeul sub numele „Casa de Târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea”. În 1985 în casă se amenajează Expoziția permanentă „Nichita Stănescu” pentru o perioadă de 20 de ani, unii locuitori ai Ploieștiului cunoscând și astăzi acest loc drept casă memorială a lui Nichita Stănescu.

În 2005, după o nouă restaurare, Casa Hagi Prodan revine la expoziția și denumirea de Muzeul „Casa de Târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea”.

Vizita în muzeul ploieștean

Încă de la intrare pe poarta de lemn casa pierdută într-o oază de verdeață (strada din lateral se numea pe vremuri strada Liliecilor, datorită tufelor de liliac) ne atrage ca un magnet privirile. Ne apropiem ușor de clădirea frumos colorată și împodobită cu mușcate roșii. Urcăm o mică scară până pe prispă, prevăzută cu o laviță lungă lângă perete, și „înghițim” cu nesat imagine după imagine: foișorul spațios, stâlpii de lemn cu capiteluri sculptate, figurile animaliere colorate amplasate deasupra ușii de acces. Doamna conservator ne invită în interior, după ce paznicul ne-a înmânat câte o pereche de botoși de unică folosință.

Interiorul locuinței, cu o geneză clar rurală, respectă compoziția volumetrică a unui spațiu clasic țărănesc: tindă, camere de locuit, camera de curat, bucătărie, pivniță. Expoziția de astăzi aduce în fața vizitatorului atmosfera de familie din casa unui negustor bogat, reprezentativă pentru epoca modernă. Vestibulul împarte casa în două, din acest hol deschizându-se celelalte încăperi. Ne atrag atenția ancadramentele solide de lemn ale ușilor și stucaturile de deasupra acestora: cocoșul și găina cu puii (simbol al familiei), dar și o pereche de păuni. În capătul vestibulului, pe latura nordică, Hagi Prodan a construit un sacnasiu de formă poligonală, spațiu ideal de primit musafirii și degustat o cafea. De inspirație orientală, sacnasiul este dotat de jur împrejur cu sofale comode și pernuțe viu colorate, covor persan pe jos și o măsuță cu intarsii de sidef în mijlocul spațiului; tavaneul e format din mici casete de lemn. Și fiindcă stăpânul era mare meșter căldărar pe măsuță se află vase de ars mirodenii, castronele pentru dulceață; nu lipsesc ciubucele și narghilele care se savurau alături de cafeaua la caimac. Pe perete se află un panou cu arme de foc datând din secolul al XVIII-lea, iar pe un taburet stau cuminți o pereche de iminei aparținând stăpânei casei. Nu lipsesc stucaturile albe cu motive vegetale în jurul ferestrelor care luminează spațiul de sporovăială.

Pe partea dreaptă descoperim dormitorul unde piesa de rezistență este patul, operă de artă în lemn cu stâlpi sculptați în torsadă și speteze frumos ornate, acoperit cu o cuvertură brodată. Deasupra patului este suspendată o galerie de lemn, împodobită cu frumoase intarsii de sidef (donație a familiei Quintus), la fel ca și scaunul de lângă pat. Pe perete sunt amplasate candela, o icoană pictată pe pânză și încă una realizată într-o tehnică interesantă cu sidef. Pe cuvertură tronează un masiv încălzitor de pat cu coadă lungă, o găselniță inedită a acelor vremuri. Într-un colț se află o frumoasă sobă cu olane ornată cu un șir de ciucuri orientali. Mai vedem piese mici de mobilier și obiecte de aramă. Inedit este corpul de iluminat, bătut din alamă și traforat, de aceeași factură orientală – acum era coborât pentru a fi trimis la restaurare. Următoarea cameră, de dimensiuni mai mici a jucat la început rol de cămară, apoi a fost transformată în camera copiilor, spărgându-se și o ușă către dormitorul părinților, actualmente acolo se află biroul muzeografului.

Latura stângă este ocupată de sufragerie sau camera de curat, loc unde se desfășurau prânzurile sau cinele cu invitați de seamă și unde se păstrau lucrurile de preț ale familiei. Suntem atrași de la început de frumosul tavan din lemn sculptat și împodobit inițial cu foiță de aur. Cercetătorii au fost de acord că acest tavan a fost realizat de meșterii bulgari din Treavna, un puternic centru meșteșugăresc al sculptorilor în lemn și iconarilor bulgari. Având în vedere ocupația otomană, aceste opere sculpturale în lemn cănțin elemente tradiționale balcanice, creștine (funia împletită, strugurele), dar și elemente orientale (motive geometrice). Pe tavanul din lemn este practicată o adâncitură octogonală în care este încastrată o rozetă înconjurată de motivul funiei împletite. Piesa centrală, de care atârna corpul de iluminat, este ornată cu motive vegetale: flori și o ramură de viță de vie cu struguri. Piesele de lemn au fost aduse demontate, numerotate, cu carele de peste Dunăre. Aceeași lucrătură se observă și la un dulap din sufragerie.

Soba cu olane e amplasată într-un colț și e mai bogat ornamentată; pe perete se află tabloul Mariței, soția lui Hagi Prodan, un corn de vânătoare, o pendulă franțuzească, dar și icoana Maicii Domnului străjuită de o candelă de metal. Un sipet cu o cromatică drăguță și multe sertărașe găzduia bijuteriile familiei. Masa în stil florentin ocupă spațiul central al încăperii. Alt element inedit aflat în sufragerie este icoana de hagiu, o pictură de 2 m adusă de la Ierusalim și datată 1819. Această icoană, alături de alte obiecte (mătănii, fenicul, cruciulițe, carte de rugăciuni) este dovada pelerinajului la Ierusalim a proprietarului. Icoana a fost înrămată cu o ramă de lemn sculptată de aceeași meșteri din Treavna.

Ultima încăpere, care corespunde cu camera copiilor, este bucătăria, utilizată mai ales iarna, deoarece vara se gătea în curte. O mare parte din spațiu este ocupat de o sobă cu plită și un dulap cu veselă de aramă. Pe o poliță și pe pereți sunt atârnate diverse ustensile casnice de lemn ori metal. Vedem talere din argint inscripționate de prin anii 1700 și 1800 și ceva. Nu lipsesc ibricele de cafea, râșnița, fierul de călcat, talgere de aramă. Din bucătărie se putea ieși pe o ușă direct în curtea casei.

Sub casă se află pivnița, cu acces printr-un gârlici frumos ornamentat, cu porți-grilaj de lemn și rampă de acces; se pare că sub sacnasiu, în capătul pivniței se afla o tainiță. Din păcate acest spațiu nu se vizitează. Tot pe lângă gura pivniței se afla scara de acces către camerele slugilor, formate dintr-o tindă și un dormitor. Posibil aici să doarmă și o parte din lucrătorii în aramă angajați de șeful breslei căldărarilor. În acest spațiu funcționează acum un bar care are și o grădină de vară.

Am mulțumit doamnei conservator pentru informațiile oferite și am ieșit în curte pentru a admira volumetria casei și decorațiunile exterioare. Stucaturile au fost realizate de meșteri locali după 1827 și au fost descoperite mult mai târziu; pe una din laturile sacnasiului s-a păstrat una din stucaturi având culorile originale, mult mai șterse.

Vă recomand cu căldură să vizitați Muzeul „Casa de Târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” din Ploiești, veți pătrunde într-o altă lume, veți descoperi opere de artă și veți afla povești din lumea negustorilor din târgul Ploieștilor.

Călătorii frumoase!

P. S. O structură asemănătoare o are și Casa memorială Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, cu pivniță, pridvor, bucătărie și sobe cu olane, dar fără stucaturi și decorații policromatice (vezi impresii).


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 31.07.18 10:17:05
Validat / Publicat: 31.07.18 11:17:55
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PLOIEȘTI.

VIZUALIZĂRI: 2896 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Muzeul „Casa de Târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” din Ploiești.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 59800 PMA (din 45 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

webmaster26 [31.07.18 11:16:26] »

@tata123: Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

---

Mutat în rubrica "Muzeul Casa de Târgoveț Hagi Prodan, PLOIEȘTI" (nou-creată pe sait)

tata123 🔱 [31.07.18 11:32:46] »

@webmaster26: Poziționarea este corectă. Mulțumesc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Yolanda [31.07.18 12:26:35] »

@tata123: frumos muzeu si fotografiile pe masura.

Multumesc de review, sigur nu voi rata acest obiectiv la trecerea prin acest oras. Se vede ca este un obiectiv îngrijit cu dragoste!

doinafil [31.07.18 16:02:17] »

@tata123: Cred că pentru acea vreme casa era un fel de etalon al eleganței, mai ales la interior.

Mi-au plăcut mult ornamentele - tavanul din lemn -din sufragerie-, patul din dormitor, dar și obiectele de aramă din bucătărie, printre care am recunoscut câteva pe care le aveam și la noi acasă, în copilăria mea! Pe unele le am și acum!

Cât despre taxele „nesimțite” - (ierată-mi fie etichetarea lor!), cred că trebuie făcut ceva, nu știu ce, poate un memoriu de contestare la ministerul culturii - în vederea micșorării lor. Eu nu mi-aș fi permis să plătesc aceste taxe, cred că nici un pensionar din România, cu o pensie medie, nu-și permite asta!

Acesta este un motiv în plus să vă mulțumesc că, prin pozele plătite și atașate acestui review, am văzut și eu această frumoasă casă!

Felicitări, am votat cu drag!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mihaelavoicu [31.07.18 16:20:46] »

Sunt convinsă că nu te mai săturai admirând și fotografiind casa pe afară. O știu foarte bine, am văzut-o de câteva ori, am și ceva fotografii pe care le voi anexa la textul tău.

Ești o persoană care ai văzut multe, ai drumețit, ai vizitat, ești documentat. Dar Casa de Târgoveț din Ploiești cred că ți-a lăsat o impresie mai mult decât puternică.

Încălzitorul acela de pat, se chiamă buiotă și a făcut istorie. Nu înțeleg de ce sobei i se spune a fi din olane. Așa aveam în casa părintească, când eram copil.

Eu sunt mai nouă pe sait, nu mă scuz, dar surpriza mare pentru mine a fost aceea că, web-ul zice, rubrică nou-creată le sait

Nu e de mirare că nu a scris nimeni despre această perlă, de vreme ce multora nu le place Ploieștiul. De ceva ani a apărut și o carte intitulată ”Cât de frumos poate fi un oraș urât”. Orașul are multe de oferit, pentru cine știe a vedea

Sunt convinsă că drumul la Ploiești nu l-ai făcut numai pentru acest muzeu. Mai așteptăm și altele!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster [31.07.18 18:59:10] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

-

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [31.07.18 19:32:28] »

@tata123:

În 1823-1824 efectuează pelerinajul de hagialâc la Ierusalim, botezându-se în apa Iordanului, după această călătorie îi este adaugată la nume particula „Hagiu”.

Am făcut și eu pelerinaj la Ierusalim, m-am botezat - simbolic - în apa sfântă a Iordanului, iar la întoarcere, un călugăr (pe atunci stareț la Mănăstirea Stelea din Târgoviște) mi-a spus că sunt hagiu. Deși am adus – ca toată lumea – câteva iconițe, precum și alte amintiri specifice de la Ierusalim, nu am și o icoană de hagiu așa cum a avut târgovețul Prodan din Ploiești. Dovada pelerinajului meu la Ierusalim este o diplomă cu numele meu înscris pe ea, document care atestă vizita mea acolo.

Cât despre casa-muzeu de la Ploiești pe care nu am vizitat-o pentru că în periplul nostru prahovean am ocolit cu bună știință orașul, rămâne pentru o dată viitoare. Mi-au plăcut lucrăturile în lemn – mobilierul, tavanul…

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [01.08.18 10:10:09] »

@webmaster: Mulțumesc pentru desemnare.

@Yolanda: Mulțumesc pentru aprecieri. „Urmăresc” de câțiva ani acest obiectiv și abia acum am ajuns să îl vizitez deși mă aflu la doar 70 km distanță. De-a lungul timpului autoritățile au avut grijă cum se cuvine de acest monument istoric, drept dovadă cei peste 230 de ani de existență.

@doinafil: Casa Hagi Prodan este un exemplar arhitectonic reprezentativ pentru clasa negustorilor bogați din orașele Valahiei. Simbioza dintre stilul tradițional și cel oriental a creat o casă frumoasă din punct de vedere estetic, confortabilă, o locuință în care zărim amprenta personală a proprietarilor (decorațiuni, mobilier, obiecte de interior).

Mulțumesc pentru cuvintele frumoase și vă invit să vizitați câteva din obiectivele Ploieștiului.

tata123 🔱 [01.08.18 10:28:43] »

@mihaelavoicu: Mi-a plăcut foarte mult această casă tradițională, specifică zonei de deal, cu accentele sale orientale. Îmi plac foarte mult și piesele de mobilier vechi, obiectele arhaice, tot ce ține de stilul de viață din epocile trecute.

Mulțumesc pentru fotografiile atașate, acum vegetația era destul de abundentă în curte. Dar tot am mers să văd sacnasiul din exterior și să analizez stucatura păstrată acolo având cromatica originală.

Rubrica nouă a fost creată de webmaster întrucât s-au adunat suficiente articole despre acest obiectiv (mai sunt două mai vechi). Dacă inițial ele au fost încărcate sub umbrela mai mare a partiției „O zi în Ploiești”, acum s-a detașat o rubrică separată.

Am mai auzit termenul „buiotă”, cred că se utilizează azi pentru recipientele din cauciuc/plastic. Încerc să îmi aduc aminte în ce muzeu am mai văzut încălzitor de pat și nu reușesc. „Soba cu olane” se referă la tuburile din argilă arsă utilizate în trecut pentru disiparea căldurii și evacuarea fumului.

Voi reveni pe străzile Ploieștiului!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [01.08.18 14:41:23] »

@iulianic: Mulțumesc pentru vizită. Am primit și eu de-a lungul timpului obiecte cu specific religios aduse de la Ierusalim de către cunoștințele care au fost în pelerinaj. Toată lumea dorește să aducă de la Locurile Sfinte o amintire prețioasă.

Municipiul Ploiești are câteva muzee intereante, iar eu am decis să încep cu cel mai vechi. Vor urma și altele, la fel de interesante.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Michi [03.08.18 09:34:22] »

Ca totdeauna reviewurile Tatei ne imbogatesc cunostintele cu locuri pe care nu le stiam. Desi in prima parte a vietii am circulat mult prin tara cu trenul, cu ia-ma nene, cu cortul, cu Dacia 1100 si alte masini, apoi in anii din urma cu sotul si ultimul autoturism,ca dovada 234 reviewuri despre Romania, mi-ar mai trebui o viata sa cunosc bine tara. Multumesc Tata123

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [03.08.18 10:46:54] »

@Michi: Sărut mâna pentru aprecieri. Sunt atât de multe locuri frumoase în România, unele aproape necunoscute, altele puțin promovate. Constatăm în ultima vreme că străinii care ne vizitează țara, pe cont propriu sau organizat, ne promovează frumusețile cu mai multă pasiune decât o fac autoritățile românești.

Casa căldărarului Hagi Prodan, ajuns șef al breslei în târgul Ploieștiului, este un exemplu reușit de locuință aparținând unui negustor bogat din prima jumătate a veacului al XIX-lea. Mi-a plăcut casa, decorațiunile și obiectele din muzeu.

doinafil [04.08.18 16:53:57] »

@tata123: Un încălzitor de pat ai mai văzut în review-ul pe care l-am scris eu despre „Casa străinilor - un habitat de neuitat”, din Norwich, Anglia!

Acela, însă, nu era o „buiotă” (aceasta a apărut mult mai târziu), era un schelet metalic care se așeza pe pat și era învelit, apoi, cu plapuma. În mijlocul lui - suspendat - era un recipient metalic, cu capac, unde ardeau cărbuni încinși.

Să ai vacanțe frumoase!

tata123 🔱 [06.08.18 13:13:25] »

@doinafil: Am revăzut articolul și fotografiile în cauză. E vorba într-adevăr de un altfel de sistem de încălzire. Chiar mă întreb cum mirosea plapuma doamnei Paine după ce era „afumată” bine cu cenușa/cărbunii din vasul central.

Probabil că și vasul închis din dormitorul lui Hagi Prodan „emitea” miresme de cărbune ars. Este însă un obiect inedit și arată inventivitatea oamenilor din acele epoci.

AncaGO [03.09.18 20:09:21] »

Deosebita icoana din sidef, nu am mai vazut ceva asemanator!

tata123 🔱 [04.09.18 11:50:09] »

@AncaGO: Mulțumesc pentru vizită. Icoana de sidef din casa negustorului Hagi Prodan este un element mai rar întâlnit, cum este de altfel și „icoana de hagiu”.

Am mai văzut un exemplar asemănător - icoană gravată în sidef, reprezentând „Nașterea lui Iisus” și datând din secolul al XIX-lea, într-o vânzare a unei mari case de licitații românești.

Muzeul „Casă de târgoveț” din Ploiești mi-a plăcut foarte mult.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
AncaGO, doinafil, iulianic, Michi, mihaelavoicu, tata123 🔱, Yolanda
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Casa de Târgoveț Hagi Prodan:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.089221954345703 sec
    ecranul dvs: 1 x 1