Actualizare la Salina Ocnele Mari

TIPĂREȘTE

Cred ca articolul initial pe care l-am scris despre Salina Ocnele Mari are nevoie de o actualizare, intrucat, in urma noilor dispozitii ISU, amplasarea saline in exploatarea de sare s-a schimbat.

Astfel, distanta de parcurs de la locul de imbarcare in microbuz si pana in salina este mai mare, daca am retinut bine, sunt, acum, vreo 7 kilometric de parcurs, deci drumul e putin mai lung.

Dispozitia saline e cu totul alta, daca amplasarea initiala avea, cumva, forma de tunel, noua dispozitie e patrata. Intrarea e mult mai larga si s-au montat turnicheti electronici de acces, cu card, care a inlocuit vechile tichete de acces. Cred ca sunt patru turnicheti si un acces special pentru carucioare.

Inca de la intrare, pe un mic panou, e afisat planul salinei, iar la stanga se afla, in ordine, o toaleta si, apoi, locul de joaca - un spatiu cu sare marunta, in care copiii sa se joace ca in nisip, doua trambuline si pista de karturi pentru copii. Cateva banci si leagane din lemn; au disparut din zona locului de joaca mesele cu banci, ceea ce face un pic mai inconfortabil pentru parinti timpul petrecut la locul de joaca. In aceeasi zona se afla si o pista de karturi pentru adulti. Cred ca 15 minute cu kartul costa 10 lei, iar 15 minute la trambulina, 5 lei, insa nimeni nu prea sta sa cronometreze cu atentie cine si cat. Poate doar la karturi, unde aglomeratia de weekend e mai mare. 5 lei costa si cafeaua, sau ceaiul cald.

Intorcandu-ne la intrare, drept inainte se gaseste magazinul de suveniruri (de unde puteti cumpara diferite produse, de la sare alimentara, pana la bolovanasi de sare bruta ambalati in cutii - eu am fost nevoia sa cumpar vreo 10 asemenea bucati, pentru prietenii copilului :)), la pretul de 6 lei bucata -, sau sare de baie). Tot inainte, pe partea dreapta, e un spatiu amenajat pentru videoproiectia desenelor animate. In cele 8 zile cate am stat acolo, am vazut de suficiente ori Pinocchio, Pisicile Aristocrate, Alba-ca-Zapada si 101 Dalmatieni :)). As fi curioasa daca au mai adaugit programul, intre timp. Scaunele sunt complet lipsite de confort, sunt foarte vechi si mancare de aerul sarat.

In dreapta intrarii, dupa ce treceti de o toaleta, se afla intrarea in cantina/ restaurant, alaturat de crama (al carei rost tot nu il vad :-)). E mare, e aerisit, cu mobilier simplu din lemn, vopsit in maro inchis. In timpul saptamanii, meniul include supa si ciorba (pe rand, in functie de zi, de vita, de burta, de legume, parca si de fasole), ceafa/ pui la tava, carnati, orez cu legume, piure sau cartofi prajiti si salata de varza. In weekend meniul e mai bogat un pic si, in plus, vinery si sambata au si deserturi, unele odios de dulci :)). Nu mai stiu preturile, insa mancarea e ok, e proaspata in fiecare zi, nu sunt farafastacuri, insa e o variant buna, daca vreti sa stati mai mult in salina cand va apuca foamea. Personalul e foarte amabil, fata mea a vrut supa, insa, pentru ca supa nu mai avea carne si mi-au dat doar zeama, nu mi-au trecut-o pe nota de plata si nu mi-au luat banii pe ea, desi eu nu am avut nici o problema cu lipsa carnii.

Capela au mutat-o in capatul opus intrarii (in salina veche, aceasta era destul de aproape de intrare) si au mai amenajat un spatiu de expozitie; cat am fost noi, parca erau niste lucrari expuse, insa nu mai stiu cu ce :); atractia spatiului expositional e un cerc mare, luminos, la care se inghesuie poporul la poze.

Tot asa, in capatul opus intrarii, e un alt spatiu de joaca, de data asta dotat doar cu o casuta hodorogita din plastic si sarea marunta.

Pentru locurile de joaca, e util sa aduceti copiilor jucarii din plastic pentru nisip. Eu luasem de acasa, insa anul trecut, cand am uitat, am gasit, cu greu, in aprilie, la un magazin de la mallul din Valcea.

De asemenea, pentru copii, e util un schimb de haine la iesirea din salina, pentru ca se umplu de sare precum minerii.

Toaletele sunt mai noi, insa dotate cu aceleasi WC-uri turcesti, doamnele angajate se straduiesc sa mentina curatenia, insa nu e neaparat foarte facil acest demers. De asemenea, fata de anii trecuti, toaletele sunt dotate cu dispensere de sapun si hartie pentru maini, insa, faptul ca au fost cumparate cu mari economii ma face sa cred ca nu vor dura mult, deja unele prezinta defectiuni. Mirosul e acelasi, neplacut, insa partea buna e ca nu se raspandeste si in exteriorul toaletei.

Totodata, exista cateva iesiri de urgenta, motivul pentru care a fost schimbat amplasamentul si dispunerea salinei initiale, iar imprejurul salinei spatiile de acces sunt largi si aerisite. Am vazut si o ambulanta in exterior, insa ma indoiesc ca ar fi fost si personal in ea.

Am stat la acelasi hotel in Ramnicu Valcea, desi am vazut ca sunt ceva optiuni de cazare si in Ocnele Mari.

Ma indoiesc ca vom mai merge curand, insa, pentru mine, ramane cea mai accesibila si comoda varianta.

---

VIZUALIZĂRI: 2974 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI