Weekend in Marginimea Sibiului... un vis... o realitate...

TIPĂREȘTE

Si stateam eu si gandeam … unde as putea sa fac Sarbatorile Pascale anul asta. Ce-ar fi sa ma uit la ofertele din zonele noastre istorice, unde mai sunt urme ale traditiilor seculare.

Si cum prin frumoasa Bucovina am fost, prin Maramu’ am fost, mi-am amintit de origini, de Marginimea Sibiului. De aici au plecat in lume stra-bunicul si bunicul meu.

Si unde poti cauta mai bine decat in lumea AFA? Asa ca ma tot uit si-n sus si-n jos, Gura Raului, Orlat, Sibiel si cum nimic nu parea a fi pe gustul meu (cu toate ca ar fi acolo cate ceva), nu ma descurajez si dau o cautare la ‘Marginimea Sibiului’.

Si iat-o: Pensiunea Printului Vlad. Dar… nici o impresie, buna, rea, cum o fi, niciuna. Mai sa fie… hai la concurenta (sorry!) si caut si caut si nimic. Mai chiar asa ceva nu se poate, sa nu gasesc eu nimic, nimic!

Asa ca incep conform stilului meu carcotas, de pe site-ul oficial. Bun, pozele par frumoase, prea frumoase … o fi real? ! Am vazut eu in Romanica mea o caruta de poze masluite, unghiuri avantajoase, procesate, etc. Harta cu locatia, coordonatele gps… ups parca prea mult pentru noi. Sa vedem vecinatatile, pe “Google Earth”. Nu de alta dar Magheru am in Bucuresti. UPS! si aici pare chiar ca-n poze. Asa ca incerc sa fac o rezervare on-line, si nu merge link-ul, dar dau un mesaj de pa site si … la nici doua ore … surpriza … suna proprietarul. Ne intelegem privind sosirea noastra.

Si iata ca veni si ziua de sambata si hop la drum. Si lasam in urma Pitesti, Rm. Valcea, Sibiu si la Cristian o luam la stanga spre Gura Raului, Orlat (ce manastire frumoasa, abia astept s-o vizitam), no … sa vedem cum mai este in Marginime. Si tot admirind peisajul ajungem in Sibiel, asa ca inapoi 500 m si sa o luam la dreapta pe prima intrare dinspre Sibiel (a doua dinspre Orlat). Drumul urca prin zapada sclipind in soare … e real? ! O ciupitura si ne dam seama, este real. Intram in Fantanele si conform instructiunilor date de proprietar, la prima troita si avand in fata o casa roz facem dreapta si mai urcam un pic … si apare fix in fata. Exact ca-n poze. Doar ca este iarna. Parcam si cum iesim din masina ne intampina proprietarul. Si cum stabilisem la telefon ca am dori sa mancam, iata-ne la masa de pranz. Ehe … o ciorbita de perisoare, servita dintr-un castron mare si plin, aburinda, sarmalute cu mamaliguta, smantanica, ardei iute, cozonac si rulada cu cocos si ciocolata, toate stropite cu visinata, rachiu, vin si suc de mere (toate facute in zona). Dupa asa masa haide sa vedem si camerele. Cum am rezervat din vreme am avut cele doua camere duble cu balcon si baie proprie. Camerele frumoase, curate, un picut cam mic patul, dar nu deranjant. Si o priveliste …offff … de ce nu sunt acum acolo! ? Pozele spun mai mult decit voi putea eu reda in cuvinte.

Asa ca plecam intr-o mica excursie pana la biserica din Fantanele (Cacova). Drumul (aprox. 700 m) este o istorie a caselor mai vechi si mai noi din Marginime. Biserica, fortificata, cladita intre anii 1772-1774, a fost renovata pe exterior in 2010 si arata foarte bine. Intorcandu-ne spre pensiune, avand drept ghid baiatul proprietarilor, aflam mai multe despre asezare, vedem vechea scoala si vechea posta si aflam ca pe-nserat vor sosi langa pensiune si oile ce ierneaza in sat.

Ajungem pe-nserat si copii se mai dau cu saniile pe micutul derdelus din curte, ne mai jucam cu cei 4 cainii, cele 3 pisicute si micuta broasca testoasa si iata c-a venit si seara. Si o data cu ea si cina, cu un platou cu slaninuta locala, branza de oaie (extra), carnaciori crud-uscati (din zona), fripturi de porc, pui, cartofi prajiti, cartofi la cuptor, muraturi si nelipsitele bauturi locale. Toate din belsug, proaspete si foarte gustoase.

Si dupa o noapte confortabila si odihnitoare (in camere a fost chiar un pic prea cald, dar am inchis seara caloriferul si a fost excelent, iar afara au fost spre -19 C) s-a facut si dimineata. Ce pacat era deja dimineata cand trebuia sa plecam, deh … doar o noapte. Dar ce minunat sa te trezesti dimineata cu o asemenea priveliste.

Luam un mic dejun gustos plin de bunatati, marea majoritate din zona, facem plata si promitem ca sigur o sa revenim.

Nici nu am plecat bine si cel mic ne intreba cand revenim sa se mai joace aici. Cat mai curand … cat putem de curand …

Asa... si acum sa revenim pe Pamant, ca doar nu am fost in RAI (doar intr-o mostra lasata de Dumnezeu pe Pamant). Au existat si mici minusuri (mici, mici, dar … cred ca ati aflat deja ca eu sunt carcotas) asa ca:

1. Peretii despartitori sunt din rigips si antifonarea nu este foarte buna, dar nici foarte rea, sa zicem acceptabila.

2. Camerele de la mansarda sunt frumoase, dar au doua grupuri sanitare comune, cele de la etajul 1 au toate grup sanitar propriu, dar doar doua au balcon. (toate acestea sunt clar specificate pe site-ul oficial al pensiunii, felicitari proprietarilor pentru corectitudine)

3. La toaleta de la parter, langa restaurant, nu exista decat apa rece (o deficienta pentru care proprietarul si-a cerut scuze de la inceput, asa a cumparat pensiunea de la cei ce au construit-o).

4. Pensiunea nu are, deocamdata, numele afisat la exterior, dar o veti recunoaste imediat (a fost deschisa in noiembrie 2010, de aici si lipsa informatiilor despre ea).

5. Finisajul usilor (din lemn) ar putea si mai bun, dar chiar devin super carcotas, asa ca mai bine ma opresc (stiu... lemnul lucreaza etc, apropo geamurile sunt tip termopan cu rame de lemn, excelent!).

Va spun sincer, abia astept sa revin, sa vina ceva zile de concediu, sa vad drumul national aproape de linia orizontului si pana acolo doar verdele naturii. Sa stau in foisor, sa ma dau pe balansoare, sa vad carnea sfaraind pe gratarul din curte, sa vad pestisorii in micul iaz, inotand si noaptea invaluindu-ne in muzica traditionala locului (o veti gasi acolo, daca va place, daca nu veti gasi doar muzica buna).

Si poate... cu ocazia Sarbatorilor Pascale, sa intru in viata satului romanesc de acum cateva secole, chiar si doar pentru cateva zile...

---

VIZUALIZĂRI: 2790 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI