Palatul neogotic de la Ruginoasa

TIPĂREȘTE

Deși Transilvania este renumită prin numeroasele palate, conace și reședințe nobiliare există asemenea construcții arhitectonice deosebite și în celelalte zone ale țării. Chiar dacă nu sunt atât de multe ca număr palatele și casele boierești din Moldova încântă prin arhitectură și parcurile înconjurătoare. Un asemenea exemplu este și Muzeul memorial „Al. I. Cuza” de la Ruginoasa, obiectiv vizitat în cursul primăverii anului 2013.

Acces. Localitatea Ruginoasa este amplasată în județul Iași, pe DN28A, la aproximativ 15 km distanță de orașul Târgu Frumos și la circa 10 km depărtare de municipiul Pașcani. Calitatea covorului asfaltic e bună, ansamblul arhitectonic fiind amplasat la intrarea în localitate dinspre Târgu Frumos. Găsim locuri de parcare amenajate în fața Centrului Cultural Ruginoasa (construit în același stil neogotic), situat vis-a-vis de palat, ori pe străduța ce se află în dreapta – str. Al. I. Cuza, pe lângă zidurile incintei domnești. În localitate există și stație de cale ferată, gara fiind situată doar la circa 400 metri distanță de intrarea în curtea palatului domnesc. Muzeul memorial este situat pe str. Unirii, nr. 34.

Impresii generale. Primul contact cu domeniul îl avem din exterior, privind zidurile de piatră nu foarte înalte și turnul de colț (datate 1813), precum și poarta monumentală de acces. Pășim în interior și ne detașăm de zgomotul traficului de pe drumul național – în fața noastră se întinde parcul domeniului, parc amenajat tot în 1813. Bineînțeles că acum aleile sunt pavate cu materiale moderne și iluminate cu felinare electrice; mai multe bănci ne îndeamnă la odihnă înainte/după vizitare. Pe partea stângă este amenajată o esplanadă cu statui ale unor conducători de seamă ai neamului românesc: Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Decebal, Mihail Kogălniceanu, Al. I. Cuza, etc. apoi printre copaci ne „izbește” imaginea albă a bijuteriei arhitectonice: palatul propriu-zis. Frontonul în scări, turnulețele ascuțite, ancadramentele în arc frânt ale ferestrelor, rozeta de deasupra intrării – ai impresia la un moment dat că te afli în fața unei biserici.

Accesul în muzeu se face pe latura de vest, unde există aceeași fațadă impozantă. În fața scărilor se află un rond vegetal și două casete mari de sticlă ce adăpostesc două modele de atelaje ale vremii: o trăsură domnească și o sanie de lemn. Efigii de bronz flanchează ușa de la intrare în palat, frumoase felinare de fier forjat atârnă deasupra ușii; un balcon cu balustrade din fier, cu frumoase modele, completează fațada de vest.

Familia Sturdza reface prima oară între anii 1811-1813 vechea casă boierească de la Ruginoasa apelând la arhitecți străini, rezultând o locuință în stil neoclasic. Între 1847-1855 are loc a doua transformare, de data aceasta construcția fiind prefăcută în stil neogotic. Iată o descriere a domeniului din acea vreme: Casa boierească de la Ruginoasa, de curând transformată în castel de stil gotic, de curând mobilată, dar până atunci nelocuită încă de nimeni, deodată se însufleți ca prin farmec, în stare de a da ospitalitate chiar unui rege. [… ]Nimica nu lipsia la confortabilul frumoasei locuinți de la Ruginoasa. Nobila castelană putea să se bucure de vieața contemplativă care o doria, fără să-și obosească mintea cu ceva: avea tot ce i-ar fi trebuit; nu avea nevoie să comandeze nimica. Serviciul în toate amănuntele se făcea cu promptitudine. Dejunurile, prânjurile îi oferiau tot ce putea pofti. De pe ferestrele castelului, spre câteși toate patru puncturile cardinale, avea vederi frumoase și variate, spre a-și desfăta privirile și a se putea lăsa în reveriile cele mai plăcute: aci dealuri cu colnice, aci coaste cu crânguri, aci câmpii cu o vegetațiune luxuriantă; iar împrejurul casei o grădină imensă cu alei artificiale, cu arbori roditori, cu partere de flori artistic întocmite; apoi mai depărtișor, satul cu locuințele țărănești, biserica, casa arendășească, magaziile, porumbarele și toate acareturile necesarii unei mari gospodării agricole. Ori în care parte ar fi dorit, găsia umbră sau soare, vederi pitorești sau loc de repaus. – așa descrie proprietatea de la Ruginoasa Gheorghe Sion în lucrarea „Suvenire contimporane”, din 1915, referindu-se la dna Marghiolița Ghika-Comănești și la evenimente petrecute la jumătatea secolului al XIX-lea. În 1862 palatul este cumpărat de domnitorul Al. I. Cuza, având loc o a treia renovare, prilej cu care au avut loc mici transformări la interior și a fost adusă mobilă nouă.

La intrare în palat se plătesc taxele de acces (12 lei adult) și foto (îmi aduc aminte că era vorba de o sumă foarte mare, drept urmare nu am făcut fotografii în interiorul clădirii) după care se vizitează parterul și etajul. M-am lovit și aici de absența unor broșuri de prezentare ori ilustrate, doar un pliant anemic am putut achiziționa. În interior totul arată impecabil, după ultimele restaurări și amenajări dintre anii 2008-2013, mobilierul și obiectele de inventar fiind bine puse în valoare. Scara monumentală de lemn ce urcă spre etaj e deosebită; foarte bine arată și sala de recepții, sufrageria, camera copiilor, bucătăria, dormitorul ori biroul domnitorului. O impresie deosebită (și poate un fior pe șira spinării – pentru cei pasionați) o creează holograma domnitorului și discursul apăsat al acestuia. Mi-a plăcut piesa de mobilier rotundă, din catifea, un fel de canapea cu formă atipică, din sala de bal – am mai văzut asemenea piesă la Conacul Bălceștilor, dacă nu mă înșel. Am privit cu interes și la obiectele personale ale familiei Cuza, cele ale Doamnei Elena atrăgându-mi atenția (sunt plăcut impresionat de tot ce ține de viața și activitatea Elenei Cuza). În amenajări s-au utilizat documente vechi pentru a se recreea o atmosferă cât mai apropiată de original, mobilier de epocă recondiționat, chiar piese originale – fotografii, obiecte personale, piese de îmbrăcăminte, mobilă. Am vizitat toate camerele palatului fără a ne grăbi, încercând să ne închipuim personajele epocii ducându-și viața în acestă locuință somptuoasă.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Ieșind din palat am mers pe o alee în spatele domeniului unde se află biserica ridicată de familia Sturdza la începutul secolului al XIX-lea. Locașul de cult are un portal impozant la intrare, patru coloane înalte completează fațada care seamănă cu un templu antic. O turlă pătrată se află pe pronaos, iar naosul are o formă rotundă, mai rar întâlnită. În curte există un turn de acces ce joacă și rol de clopotniță și un clopot crăpat de secol al XIX-lea. Lângă biserică se află monumentul funerar al domnitorului Cuza și cripta unde Al. I. Cuza a fost înmormântat în 1873. În 1907 osemintele sunt mutate într-o criptă din biserică unde sunt păstrate până în 1944. Biserica era încuiată, cred că e deschisă doar în timpul slujbelor și la marile sărbători religioase.

Concluzii. Domeniu aparținând familiilor Sturdza și Cuza, ansamblul arhitectural de la Ruginoasa impresionează prin detaliile arhitectonice ale palatului, dar și prin amenajările interioare ale muzeului memorial. Curtea îngrijită, culorile contrastante din incintă (alb-gălbui - palatul, verde - parcul, roșu - zgura din fața clădirii), busturile personalităților aflate în parc, zidurile cu turnuri de colț sunt tot atâtea elemente ce întregesc frumusețea întregului ansamblu. În cazul în care vă aflați prin zonă nu ocoliți obiectivul: Palatul domnesc „Al. I. Cuza” din Ruginoasa – veți fi impresionați!

---

VIZUALIZĂRI: 2930 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI