Castelul Huniazilor - unul dintre cele mai frumoase castele din Europa

TIPĂREȘTE

Ne pregăteam să plecăm la Zlatna, în vizită la părinţi. De drumul pe Valea Oltului eram saturaţi, atunci am ales un alt traseu, mult mai lung, traseul prin Valea Jiului. Am pornit pe următorul traseu Râmnicu Vâlcea – Horezu – Târgu Jiu – Petroşani – Haţeg – apoi am intrat intenţionat la Hunedoara pentru a vizita castelul – apoi am ajuns în Simeria – Alba Iulia – Zlatna. Drumul până la Târgu Jiu este foarte bun, apoi pe Defileul Jiului drumul era in lucru şi a trebuit să stăm la câteva semafoare, partea refăcută era foarte bună. Din Petroşani încolo drumul este foarte bun.

Obiectivul turistic pe care l-am vizitat a fost Castelul Corvinilor din Hunedoara. Am ajuns în Hunedoara şi urmând indicatoarele am găsit uşor castelul. Am parcat maşina într-o parcare aflată în apropierea castelului şi am pornit spre impunătorul castel. Pentru a ajunge la porţile castelului, se trece un pod lung de vreo 50 metri, în capătul căruia se află poarta.

A fost pentru prima dată când am vizitat castelul. Vizita la castel era o dorinţă a mea din clasele I-IV. Aveam un coleg de clasă care are rude la Hunedoara, şi după ce a vizitat castelul mă tot tachina spunându-mi ce castel frumos a vazut, că e mare etc. Au trecut atâţia ani de atunci dar am ajuns şi eu la castel.

Castelul este atestat în documente încă de la începutul secolului al XIV-lea. In 1409 Sigismund de Luxembourg, dăruieşte cetatea cu tot domeniul ce-o înconjoară prinţului Voicu (tatăl lui Iancu de Hunedoara) ca dovadă a recunoştintei pentru actele sale de curaj. După moartea lui Voicu cetatea, este moştenit de către Iancu de Hunedoara iar acesta începe un process de modernizare şi fortificare care au durat 13 ani, între 1440-1453. Castelul de la Hunedoara a fost ridicat pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlasti. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane şi un donjon. Castelul intră în posesia lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, care mai construieşte o nouă aripă în stil renaşcentist. Urmeză o perioadă când la castel nu se mai construieşte nimic. In secolul al XVII –lea, Gabriel Bethlen îşi pune amprenta la înfăţişarea castelului şi renovează încăperile existente dar construieşte şi el un turn, denumit Turnul Alb şi Terasa Altilerie. Secolul XIX coicide cu derularea celor mai importante lucrări de restaurare în castel. In paralel cu construcţia faţedei palatului mare dinspre oraş şi a acoperişurilor actuale, acoperite cu ţigla glazurată, mult mai înalte decât cele originale. Terasei de artilerie i se adaugă un şir de creneluri şi un turnuleţ de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului.

Am pornit pe pudul de lemn ce face legătura cu castelul, Podul se sprijină pe patru piloni masivi din piatră. După ce treci podul, la poarta pricipală a castelului, se află statuia lui Ioan de Nepomuk – protectorul podurilor şi a trecerilor peste apă. Imediat ce treci de poarta masivă de lemn, intri într-o poveste cu tot felul de domnițe, călugări, legende si prizonieri.

Blazonul castelului şi al familiei Huniazilor este corbul cu un inel în plisc. Despre felul cum a ajuns acest corb blazonul familiei există o legend care zice: "Bazonul Corvinilor poarta ca inscriptie un corb cu un inel de aur in cioc. Ioan de Hunedoara era fiul necunoscut al lui Sigismud de Luxenbourg, pe vremea cand era rege al Ungariei cu o femeie frumoasa pe nume Elisabeta care locuia in Tara Hategului. In speranta ca o sa-si spele pacatele si rusinea regele isi insoara unul din fii cu Elisabeta si ii ofera acestuia un cadou, un inel de aur pentru copilul care se va naste. In timp ce proaspata femeie calatorea, ineul este uitat de Elisabeta pe un steag si furat de un corb, atras de stralucirea pretiosului metal. Ioan de Hunedoara, copil pe atunci, ia un arc si strapunge corbul in zbor, dupa care recupereaza inelul. Odata ajuns la palat se lauda cu isprava in fata regelui si acesta fiind impresionat decide ca simbolul familiei sa fie corbul cu inel in cioc. Numele familiei provine din latina, unde cuvantul "Corvus" inseamna "Corb" si reprezinta intelepciunea si longevitatea".

Castelul a un număr de 7 turnuri, primul este turnul porţii de la intrare. Turnul Porţii are o înălţime de 22 metri şi este construit pe patru nivele. Fiecare nivel al turnului este prevăzut cu spaţii de tragere. Sub acest turn se află şi casa de bilete. Preţul de intrare este de 20-30 lei pentru adulţi în funcţie de perioada vizitei. Pentru studeţi, elevi, pensionari şi copii există reduceri. Taxa foto este de 5 lei iar cea video de 15 lei.

După ce am trecut de poarta de la intrare am ajuns în curtea interioară iar de aici am trecut la cercetarea castelului. Castelul are două curţi interioare, în a doua curte se află fântăna castelului. Fântăna are o legend despre care am auzit pentru prima dată din manual de istorie din şcoala primară. Se povesteste despre aceasta fantană că a fost săpată de către trei prizonieri turci cărora Iancu de Hunedoara le-a promis că îi va elibera daca vor săpa o fântâna cu apă bună. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, au săpat în stâncă timp de 15 ani şi la 28 de metri adâncime au găsit apă. Intre timp Iancu de Hunedoara a murit, iar soţia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis să nu respecte cuvântul dat de soţul său şi ia eliberat pe cei trei turci, ci a hotarât să fie ucişi. Prizonierii, ca ultimă dorinţă, cer permisiunea să scrie pe cheile fântânii o inscripţie: „Apa ai, inima nu”, ca un repros pentru promisiune facută si nerespectată. De fapt, inscripţia zice: „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de langa biserica”. Caracterele vechi arabe conţinute de inscriptie o datează la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia actuală a inscripţiei este pe unul dintre contrafortii capelei.

Dacă tot am adus vorba despre capelă, aceasta a fost construită în anul 1446. Este format dintr-o navă cu pronaos. In interior se găsesc cîteva picture vechi. Stilul construcţiei este cel gotic.

Cum v-am mai spus castelul are 7 turnuri, despre cel al Porţii am scris. Celelalte 6 turnuri sunt: Turnul Pustiu- este amplasat pe latura sudică. Turnul are un diametru de 6 metrii şi este construit pe două niveluri. Primul nivel este prevăzut cu guri pentru tragere iar cel superior cu guri pe unde se arunca păcura fierbinte. Turnul Capistano – denumit dupa un călugăr Franciscan care a locuit în turn şi care se numea Ioan de Capistano, este amplasat pe latura vestică, are un diametru de 6 metri, este mai scund şi are două niveluri. Primul nivel, prevăzut cu deschideri pentru arme de foc, este denumit camera puşcaşilor iar al doilea, plasat deasupra liniei de console, denumit camera Capistrano, cuprinde un şemineu gotic şi un plafon construit pe nervuri. Turnul Toboşarilor – este un turn asemănător cu Turnul Pustiu, are două nivele prevăzute cu guri de tragere. Turnul Buzdugan – este amplasat pe latura nordică şi este prevăzut cu un singur nivel de apărare. Turnul are o înălţime de 30 metri. Interiorul turnului este decorat cu picture vechi. Turnul Nje Boisa (Nu te teme) – are patru niveluri de apărare, numele provine din limba sârbă şi se spune că a fost construit la solicitarea mercenarilor sârbi prezenţi în castel. Turnul Alb – este cel mai nou turn al castelului.

Cum am umblat cam pe unde am vrut prin castel, am ajuns şi în locul unde erau ţinuţi prizonierii. Locul este sinistru şi acum. Se spune că Vlad Tepeş ar fi fost ţinut prizonier la castel timp de 7 ani.

Am ajuns şi în sala numită Loggia Mtia. Acesta este decorată cu o frescă laică care înfăţişează povestea dobândirii stemei familiei Huniazilor de către Iancu de Hunedoara, fiind compusă din patru şcene dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei.

Pe partea vestică a castelului se află Paltul mare. Acesta este format din două săli mari. Prima este Sala Cavalerilor. Sala este împărţită cu ajutorul unor coloane octogonale de marmură roşie. Din aceste coloane plecă nervurile care susţin tavanul. La baza acestor nervure sunt reprezentate steme nobiliare şi motive florare. Pe capiteliul celei de a doua coloane se află o inscripţie în limba latină cu caractere gotice şi face referire la Iancu de Hunedoara. Blazoanele prezente în acestă sala aparţin famililor de Anjou şi Corvin. Aici sunt expuse arme care au aparţinut cavalerilor, săbii, suliţe, buzdugane, armuri, etc. Cealată sala din Palatul mare, este Sala Dietei. Are exact aceleaşi dimensiuni ca şi Sala Cavalerilor, este sprijinită pe console din piatră. Aici se găsesc o mai multe sculpturi. Accesul în Sala Dietei se face printr-o scară în spirală, al cărei portal cuprinde stema de nobilitate a familiei Corvin, piesă cu evidente influenţe renascentiste. Pictura păstrată, aparţine secolului XVII, şi prezintă prietenii familiei Bethlen şi principalele fortificaţii ale Transilvaniei.

Castelul de la Hunedoara este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din Europa, este vizitat de foarte mulţi turişti. Dacă eu am aşteptat peste 20 de ani să-l vizitez, nu faceţi ca mine ci mergeţi cât de repede puteţi, deşi cred că majoritatea dintre dv. aţi vizitat castelul.

Web master vă rog următorul clip video: https://www.youtube.com/watch?v=fBSICaRNTmQ

Vă doresc concedii plăcute.

---

VIZUALIZĂRI: 1934 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI