Manastirea Hurezi – cel mai mare ansamblu manastiresc din Romania

TIPĂREȘTE

Motto: "Nu voi intra în sălaşul case mele, nu voi sui pe aşternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei şi pleoapelor mele dormitoare şi repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului şi sălaş Dumnezeului lui Iocob" (Constantin Brancoveanu - pisania bisericii, sursa wikipedia)

Este imposibil sa ajungi in Horezu si sa nu vizitezi Manastirea Horezu, sau Hurezi, ce se afla in jud. Valcea, pe drumul DN67 ce leaga Ramnicu-Valcea de Targu Jiu, chiar la poalele muntilor Capatanii, inainte de a intra in orasul ce are aceeasi denumire si care este cunoscut pentru ceramica de Horezu, care a devenit un brand national.

Practic, am virat la dreapta dupa indicatorul ce anunta manastirea si am mai mers cca 1-2 kilometri, lasand masina intr-o parcare cu plata (1 leu), langa Centrul de Informare Turistica.

Manastirea Horezu, ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu si in timpul domniei caruia s-au ctitorit numeroase alte manastiri si biserici, necropola, resedinta si o posibila fortareata, reprezinta, de fapt, prima sa ctitorie si poate nu intamplator, daca tinem cont ca terenul pe care s-a ridicat era proprietatea sa inainte ca acesta sa devina domnitor al Tarii Romanesti.

Numele manastirii provine de la pasarile de noapte huhurezi, imprumutand acest nume datorita faptului ca aceste pasari populeaza padurile din zona.

Pot spune ca daca imi raman intimparite in minte multe biserici se datoreaza in mare parte picturii acestora, care la Manastirea Hurezi incanta ochiul prin maiestria artistica cu care au fost executate si poate atunci cand pictorii ori zugravii de biserici isi asuma responsabilitatea infatisarii sfintilor si scenelor biblice pe peretii acestora sunt inzestrati cu har de la Dumnezeu. Reprezentarile sunt uimitoare, mai ales scenele Judecatii de Apoi prezente in pridvorul deschis al bisericii, cu arcade sustinute de coloane de piatra. O interpretare a acestor scene este prezentata intr-o caseta in pridvor, in care se precizeaza ca in functie de inclinarea balantei ce reprezinta faptele bune si rele ale omului pe pamant, omul primeste ca rasplata fericirea vesnica in rai, sau chinul vesnic in iad. Raiul este prezent sub forma unei cetati avand in interior pe Mairca Domnului, cinci fecioare « intelepte », talharul ce a fost rastignit la dreapta Mantuitorului si patriarhii Isaac, Avraam si Iacov, la poarta cetatii fiind Sf. Apostol Petru cu cheile ce simbolizeaza tainele bisericii, precum si alti sfinti. Nu lipseste nici focul prezent sub forma unui rau ce porneste de sub picioarele Judecatorului Isus Hristos, rau de foc ce intra in gura balaurului ce simbolizeaza iadul si in care sunt imortalizate pacatele. Efectul acestor scene este fantastic, mai ales daca ne gandim si la faptul ca au trecut peste trei sute de ani peste aceste picturi.

In interiorul bisericii am mai fost placut impresionata de catapeteasma ce reprezinta, de asemenea, o adevarata arta, fiind sculptata in lemn de tei aurit, nu inainte de a remarca elementele florale caracteristice stilului brancovenesc ce se regasesc in portile masive de intrare in biserica si in conturul de piatra ce le incadreaza. Poate nicaieri in alta parte acest stil nu este atat de pregnant. De asemenea, in interiorul bisericii se afla si scaunul domnesc cu stema Cantacuzinilor.

Un aspect care diferentiaza aceasta manastire de altele este faptul ca acest ansamblu manastiresc seamana foarte mult cu o fortareata prin zidurile exterioare ce inconjoara cele doua incinte ale manastirii (chiar daca nu a fost folosita ca atare, avand in vedere ca domnitorul Constantin Brancoveanu a fost un foarte bun diplomat).

Lacasul monahal, considerat cel mai mare din Romania, este format din Turnul Clopotnita pe sub care se trece din prima curte interioara in a doua incinta si care adaposteste patru clopote de greutati pana la 1000 de kilograme, chiliile de maici (in trecut de calugari), un paraclis si biserica Manastirii, inalta de 14 metri, ce poarta hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena si care este inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Lacasul de cult este insa unul bogat reprezentat in biserici, avand in vedere ca include si biserica bolnita, ctitorita de doamna Maria, sotia Domnitorului Constantin Brancoveanu, schitul Sf. Stefan si schitul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, dar si Biserica Sfintii Ingeri, dupa unele surse, despre care am povestit pe site si care se afla la cativa zeci de metri inainte de intrarea pe teritoriul ansamblului monahal Horezu, pe partea stanga.

Biserica detine si o bogata colectie de arta, sub forma unei biblioteci, aflata vizavi de latura dreapta a bisericii, ce cuprinde o colectie de manuscrise si carti, precum si calendare.

Daca Manastirea Horezu este considerata o necropola se datoreaza faptului ca in interiorul bisericii principale (in pronaos) se afla mormintele lui Ioan Arhimandritul (primul staret al Manastirii) si cel al domnitorului Constantin Brancoveanu, lucrat in marmura. Ceea ce este de mentionat este faptul ca moastele celui din urma nu se afla aici, ci in Bucuresti, la biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorita tot de domnitor.

Atunci cand Constantin Brancoveanu poposea aici, folosea camerele din partea de sud a cladirilor din incinta (trei incaperi), dupa cum se mentioneaza in istoricul Manastirii, care se afla deasupra pivnitelor, motiv pentru care aceasta a imbracat si rolul de resedinta, devenite acum muzeu, dupa restaurare. Acestea sunt diferite din punct de vedere arhitectonic de stilul brancovenesc atat de bine cunoscut si care s-a inchegat odata cu ridicarea acestui lacas de cult, fiind boltite cu coloane de piatra, prima incapere fiind folosita ca Divan domnesc.

Cred ca am petrecut mai bine de doua ore pe teritorul ansamblului monahal, fiind o zona deosebit de frumoasa si trebuie sa mentionez ca aici te si poti caza in camere de pana la patru paturi, dupa cum mi-a spus o maicuta, in cladirea aflata in prima incinta, pe partea dreapta, cladire ce a fost zugravita si amenajata foarte frumos si cred ca este o varianta buna pentru cei care vor sa vizteze Horezu, fiind departe de tumultul orasului, dar la numai cativa kilometri de orasul propriu-zis.

Si daca tinem cont ca aici a fost cazat si Printul Charles al Marii Britanii (sursa mediafax), atunci cred ca sederea noastra va fi foarte placuta!

---

VIZUALIZĂRI: 3880 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI