Valea Cernei - un obiectiv turistic aproape uitat

TIPĂREȘTE

• Am căutat pe AFA un topic legat de Valea Cernei, dar spre surprinderea mea nu am găsit nici o referinţă. Atunci am intrat pe „Herculane”, acolo unde eram sigur că voi găsi ceva legat şi de V. Cernei.

• In opinia mea între entităţile geografice Valea Cernei şi Herculane este o mare diferenţă. Poate dacă spui Heculane, spui Domogled (şi invers), dar Valea Cernei reprezintă un areal foarte mare, zona Herculane fiind doar o mică parte.

• Nu vreau să vorbesc de Herculane pentru că în opinia mea această locaţie turistică a ajuns o mizerie, un simbol al dispreţului administraţiei locale faţă de ceea ce înseamnă istorie şi conservarea monumentelor istorice. Dacă centrul vechi moştenit de la Imperiul Habsburgic şi Austro-ungar a fost lăsat într-o dezolantă paragină, în lunca lărgită a Cernei la sud de Herculane au „crescut” o puzderie de pensiuni, claie peste grămadă, fără nici o noimă arhitecturală, cu ogrăzi mai mari sau mai mici, dar obligatoriu întinse până la firul apei. Şi asta în condiţiile în care străzile din zona Herculane şi-au păstrat lăţimea şi aspectul din sec. XVIII care permitea trecerea fără probleme a două trăsuri nobiliare una pe lângă cealaltă fără probleme.

• Herculane mai înseamnă şi „ţigănia” kitschioasă şi suprapopulată de la „7 Izvoare” pe care din fericire nu cred că o mai întâlneşti altundeva în ţară. Cu ceva ani în urmă ceva similar mai găseai pe la Călimăneşti-Căciulata sau prin Satul de Vacanţă de la intrarea în Mamaia.

• De accea spun că Valea Cernei este cu totul altceva atunci când ne referim la porţiunea între Cerna Sat şi „7 Izvoare”. Aici peisajul natural şi rural a rămas incredibil de bine conservat, ceea ce conferă locurilor respective un farmec deosebit.

• Pentru cine are curiozitatea şi răbdarea să descopere Valea Cernei în sus, măcar până la Cerna Sat, dar şi micile văi laterale (care abundă în fenomene carstice) care conduc către cătunele aflate pe platourile înalte după primul rând de creste care mărginesc Cerna, va fi o binemeritată întoarcere în timp.

• Din păcate (şi acesta a fost motivul care m-a determinat să scriu aceste rânduri) asfaltul pe drumul care urmează Cerna (DJ 66A şi DJ 67D) este tot din timpul Imperiului Austro-ungar.

• In 2011 s-a asfaltat complet şi impecabil DJ 67D între Baia de Aramă şi confluenţa cu V. Cernei. Ruta Tg. Jiu – Peştişani – Tismana – Baia de Aramă – Herculane este deosebit de pitorească şi aşa cum spuneam asfaltul este perfect. Nu reuşesc să-mi explic de ce lucrările de amenajare pe DJ 67D s-au oprit exact la intersecţia cu DJ 66A şi de doi ani de zile nu s-a mişcat nimic pentru a astupa gropile care conduc în aval spre Herculane. Singurul lucru care-mi vine în minte este că în acel punct se trece graniţa din judeţul Mehedinţi în Caraş-Severin, iar politrucii care compun Consiliul Judeţean CS nu au găsit de cuviinţă să aloce fondurile necesare pentru continuarea lucrărilor pe acest drum. Având în vedere că de atâţia ani CJ CS nu a găsit fonduri pentru restaurarea centrului istoric din Herculane, ce rost ar fi avut să investească în singurul drum care trece prin Herculane.

• In această vară şi toamnă, şoseaua prin Defileul Jiului este închisă traficului auto 3 zile pe săptămână (marţi, miercuri, joi). Ca urmare dacă aţi parcurs Transalpina din Transilvania în Oltenia şi vreţi să vă întoarceţi în Ardeal, vă recomand ca în loc de Valea Oltului să încercaţi: Tg. Jiu – Baia de Aramă – Herculane – Caransebeş – Haţeg – Deva. E posibil ca acestă rută să vă ducă prin locuri pe care nu le-aţi văzut încă.

---

VIZUALIZĂRI: 2728 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI