Excursie în Clisura Dunării

TIPĂREȘTE

În luna mai ne-am hotărât să mergem să vizităm Cazanele Dunării. Am pornit din Râmnicu Vâlcea prin Craiova, spre Drobeta Turnu Severin unde aveam rezervată cazare la hotelul Elite.

După ce ne-am cazat am plecat să vizităm Cazanele Dunării. Am pornit spre Dubova trecând prin Orșova și Eșelnița. Am ajuns la Dubova, am parcat mașina pe marginea drumului, apoi ne-am îndreptat către zona de îmbarcare.

Ne-am minunat de chipul lui Decebal, sculptat în piatră. Afară a început să picure, ne-am gândit că excursia noastră pe Dunăre s-a terminat. Am pornit la pas, printre picăturile de ploaie spre mănăstrirea Mraconia.

Mănăstirea Mraconia a fost ridicată pe locul unui fost punct de observație și dirijare a vaselor de pe Dunăre. Actuala mănăstire este ridicată pe locul fostei mănăstiri Mraconia, în valea cu acelaşi nume. Mănăstirea inițială a fost ridicată în anul 1523 sub jurisdicția Episcopiei de la Vârșeț. Biserica a primit hramul Sfântului Prooroc Ilie.

În anul 1788 vechea mănăstire Mraconia era încă locuită şi deși în decursul timpului a fost degradată și dărâmată, tencuiala interioara a fost vizibilă până în anul 1800. În anul 1823 s-a găsit, printre ruinele mănăstirii, sigiliul vechiului locaș care prezintă inscripţia slavona: "Peceat manastirea Lubostinie Hram Uspenia Presvistaia Bogaraditi Leto 1735". O altă descoperire a fost făcuta în anul 1853, când s-a găsit sub ruine o icoană a Maicii Domnului.

Construirea hidrocentralei de la Porțile de Fier I, realizată în anul 1967 a făcut ca așezământul să fie demolat, ruinele sale fiind inundate de apele Dunării. Mănăstirea nu a mai primit dreptul de a fi reconstruită în alt loc. Datorită soartei sale, aceasta a ajuns să fie cunoscuta sub numele "Mănăstirea de sub ape, Mraconia". După anul 1989, Mitropolia Olteniei a avut initiaţiva reînființării Mănăstirii Mraconia. În anul 1993 se pune piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995, se reînfiintează acest așezământ monahal. Lucrările au fost terminate în 1999-2000. Actuala biserică poarta două hramuri: Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil si Sfânta Treime. Biserica este din zid de caramidă și are formă de cruce. Este compartimentată în altar, naos, pronaos si pridvor deschis spre Dunăre.

De la biserica iniţială, care acum se află sub apele Dunării, se mai păstrează doar uşile împărătești și o candelă care se află în muzeul parohial de la Eșelnița.

După ce am ieșit din biserică se cam oprise ploaia, iar turiștii umpleau bărcile pentru a pornii în excursie pe Dunăre. Ne-am urcat și noi într-una din bărci, pentru care am plătit 30 lei de persoană. Excursia a început cu vizitarea chipului lui Decebal. Barcagiul a început să ne spună povestea chipului. Statuia lui Decebal are o înălțime de 55 metri și o lățime de 25 metri, este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Lucrările au fost conduse de sculptorul Florin Cotarcea, iar pentru realizarea acestui proiect grandios au lucrat 12 sculptori-alpiniști timp de 10 ani între 1994-2004 la cererea omului de afaceri, Iosif Constantin Drăgan. Costurile au avut o valoare de peste un milion de dolari. Statuia nu a fost terminată din lipsă de fonduri, mai trebuia finalizată căciula lui Decebal. Sub statuie este inscripționat ”Decebalus Rex – Dragan Fecit” tradus Regele Decebal făcut de Drăgan.

Ne-am îndepărtat de statuie și am pornit către Cazanele Mici, care au o lungime de 3,6 kilometri și o lățime de 150-350 metri. Apoi am pornit în viteză spre Cazanele Mari, care au o lungime de 3,8 kilometri, lățimea de 170-300 metri.

Următoarea oprire cu barca am făcut-o la peștera Ponicova. Barcagiul ne-a dus înspre gura peșterii cât de mult i-a permis barca. Ne-a spus că adesea peștera este inundată de apa Dunării şi că aceasta mai are o intrare pe uscat, din localitatea Dubova. Despre peșteră am mai aflat că era loc de ascunzătoare pentru cei care treceau granița spre Iugoslavia, în timpul comuniștilor. Lungimea galeriilor însumează 1667 metri și sunt amplasate pe mai multe niveluri, cele inferioare sunt active. Tot în această peșteră au fost găsite rămășițe de urs și hiena de peșteră, precum și urme ale culturii halstattiene.

După ce am vizitat gura peșterii Ponicova, barcagiul ne-a dus în amonte până la terminarea Cazanelor Mari, loc unde Dunărea se lărgește până la 1 kilometru. Apoi ne-a propus să ne ducă la Tabula Traiana, dar cu un cost suplimentar de 15 lei de persoană. Cum toată lumea din barcă a fost de acord, am pornit în cea mai mare viteză în avale, spre Tabulă. Tabula se află pe malul Sârbesc al Dunării, este o placă din piatră cu o lungime de 4 metri și o înălțime de 1,75 metri. A fost ridicată de împăratul Traian, după victoria împotriva dacilor. Pe ea sunt reprezentați doi delfini plutind și un vultur pe cer. Au fost construite 10 Tabule, dar numai aceasta a mai rămas până astăzi.

La întoarcerea din excursia pe Dunăre, după ce am coborât Ciucaru Mare, am întrebat localnicii pe unde se poate ajunge la Peştera Gura Ponicovei. Am fost îndrumaţi să ne oprim la ruinele unei fabrici, apoi să urmăm o potecă care ne duce până la peșteră. Destul de greu am găsit ruinele fabricii, am întrebat un alt localnic cum ajungem acolo. Am fost informaţi că peştera nu este iluminată electric şi ar fi indicat ca accesul în peşteră se se facă însoţit de un ghid. Am lăsat mașina lângă ruine, coordonatele GPS ale locului unde am parcat (ruinele fabricii) sunt următoarele: N – 44.601915 și E – 22.253406. Am trecut cu pasul pârâu Ponicova și am pornit pe potecă spre peșteră, măcar să vedem cât de anevoios este traseul, având în vederea că înainte cu câteva ore plouase.

O parte din traseu este lejer de parcurs, apoi urmează o parte paralelă cu pârâul prin padure, printre pietre și stânci. Am întâlnit un panou informativ în care scria că accesul este interzis în absenţa personalului Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier.

Cum pietrele erau încă ude, alunecam des, iar din cauza ploii umiditatea era foarte mare am renuțat și ne-a întors la mașină, amânând pe altă dată vizitarea peșterii însoţiti de un ghid.

Peisajul a fost minunat, am fost încântați de excursia pe Dunăre.

---

VIZUALIZĂRI: 1844 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI