Muzeul Lingurilor de Lemn

TIPĂREȘTE

Muzeul lingurilor de lemn se găsește în partea central-vestică a orașului Câmpulung Moldovenesc într-o casă cu etaj ușor de recunoscut datorită ”draperiilor” de linguri vizibile de departe. Este cea mai mare colecție de linguri din țară, numărând circa 6.000 de exponate, reprezentând rodul muncii profesorului Ioan Țigui. El a început să adune primele linguri în anul 1945 și a continuat permanent să-și lărgească colecția până la moartea sa, în 1978. Urmașii, și anume familia Mateescu, s-au îngrijit în continuare de această colecție, păstrând dispunerea inițială. Lingurile sunt în general aranjate în seturi de câte zece, însoțite de câte o etichetă scrisă chiar de către părintele colecției, profesorul Ioan Țugui. Pe aceste etichete sunt trecute diverse informații: proveniența, semnificația, decorații, lemnul, meșterul, anul etc. Astfel ne facem o idee despre sistemul de clasificare conceput de autor și care vizează foarte multe aspecte.

Marea majoritate a lingurilor sunt din România, dar sunt și multe linguri de pe toate continentele și din toate țările Europei, obținute prin schimburi sau donații. Autorul a acordat o atenție deosebită lingurilor uzuale, simple sau modest decorate, reprezentative fiind cele folosite la stână. Multe din acestea au fost folosite. O categorie importantă sunt lingurile ornamentale, imaginația creatorilor neavând limite. Sunt linguri sculptate, scrijelite, pirogravate, pictate, cu inel. Ornamentațiile sunt cu motive populare, din lumea florilor, animalelor, astrelor, peisaje, clădiri istorice, ouă încondeiate, personaje istorice, motive religioase. Unele linguri au caracter istoric prin vechime (sec. XVII) sau folosite de personalități (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu). De asemenea, turiștii sunt atrași de unele linguri ”curiozități”: ale logodiților, căsătoriților, calicilor, pentru femei cicălitoare, ”din zestrea miresei”, ”pomenirea morților” etc. Pe lângă linguri, apar și alte exponate de interes etnografic, piese artizanale, decorative, chiar unele ciudățenii.

Intrând în camera de la parter, vedem imaginea profesorului Ioan Țugui, creatorul acestei colecții. Lână portret, este o panoplie cu linguri ciudate, dințări exotice. Ghidul (Dl. Mateescu) ne explică semnificația lingurilor. Reținem lingurile folosite de huțuli, linguri cu coada traforată, linguri cu verigă, cu inel în coadă. Lingurile sunt expuse atât liber, pe șiruri și în grupuri câte zece, cât și altele, cu o amprentă artistică evidentă, adăpostite în vitrine, dar tot grupate câîte zece și etichetate. Dintre acestea, amintim: pirogravură și flori, animalele pădurii, flori, ”Stîna”, ”Țărani, țărăncuțe, case”, iarna, motive abstracte, costume tradiționale femeiești și motive populare, personalități ale istoriei României (M. Viteazu, D. Cantemir, T. Vladimirescu, Horia-Cloșca-Crișan, Gh. Ghe. Dej?), peisaje, ”Linguri cu modele de ouă încondeiate”, ”Linguri sculptate”, ”Linguri cu modele naționale din diferite părți ale țării noastre”, ”Monumente istorice din județul Suceava”, ”Fântâni, pirogravură”, ”Cântăreții pădurilor, pirogravură”, ”Troițe pe linguri de lemn de tei”, ”Artă pe linguri de lemn”, ”Linguri de lemn cu diferite sculpturi”, ”Buciumași pe linguri de lemn”, legume.

Urcând la etaj, intrăm pe sala scărilor care, de asemenea, este tapisată cu linguri. Lângă ușa de la parter este o panoplie cu esențele de lemn, etapele și uneltele folosite la confecționarea lingurilor.

La etaj este un hol și două camere, de aemenea pline de linguri, dar și de alte obiecte artizanale.

În hol sunt foarte multe linguri străine. Colecția acoperă toate continentele și toate țările Europei. Ghidul ne prezintă linguri din Spania, Rusia, Irlanda, Noua Zeelandă, Franța etc.

Într-una din camere predomină linguri folosite la stână și în gospodărie, nu foarte decorative, în schimb foarte utile și practice. Majoritatea poartă amprenta folosirii îndelungate. Dintre exponatele mai deosebite amintim linguri cu motive astrale, ”linguri gheboase” care au o cocoașă în spate, linguri ciobănești cu motive geometrice și cu motive florale, linguri cu semnul crucii. Un grup mare sunt lingurile ciobănești care se folosesc și azi, având mărimea în funcție de cantitatea de lapte.

De asemenea, în hol sunt mai multe categorii de linguri dintre care amintim: linguri cu ornamentații sculptate, linguri țigănești, linguri sculptate din lemn de paltin și răchită, linguri cu decorații din lumea animalelor, linguri cu găvanul (scobitura) perpendicular, linguri simple, scrijelite sau crestate, linguri ”reliefate și traforate” ,,linguri din Stulpicani (Neamț), linguri din esențe diferite lucrate de Moșneaga Vasile din Preutești, linguri de la Ilișești (Suceava), 1970, linguri cu verigă, linguri ”împchistrite”, linguri sculptate, scrijelate, simple și cu verigă, linguri ”împletite cu crestături”, linguri cu verigă, linguri de la Voitinel-Gălănești (Suceava), linguri de la Târpești (Neamț) lucrate de Nicolae Popa, ”Lingurițe lucrate de măiestritele mîini ale meșterilor amatori români”. Dintre lingurile curiozități remarcăm: ale logodiților, căsătoriților, calicilor, femei cicălitoare, ”din zestrea miresei”, ”pomenirea morților”.

O altă cameră, destul de mare, are pereții acoperiți de o mulțime de linguri, iar de tavan șiruri de linguri.

Tot ce v-am povestit sunt prezentate în videoclipul realizat de mine cu ocazia vizitei făcute: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 5230 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI