Muzeul Băncii Naționale – tezaur cultural

TIPĂREȘTE

Noaptea Muzeelor 2015 – citesc că Muzeul Băncii Naționale participă în premieră la acest eveniment cu o expoziție intitulată Aur din Tezaur. Bineînțeles că accesul a fost limitat la holul instituției unde, într-o vitrină bine securizată și păzită de jandarmi înarmați, se aflau 3 lingouri de aur standard. Dar Muzeul BNR înseamnă cu totul altceva – să vă povestesc. Acum mai bine de un an am primit o invitație la o lansare de carte în cadrul Băncii Naționale a României. Am acceptat cu bucurie fiindcă ocaziile de a intra în interiorul BNR sunt destul de puține. La ora stabilită am sosit în fața clădirii monumentale la intrarea din str. Doamnei, așa-numitul Palat nou.

Zona înconjurătoare a BNR devenise în anii 30 un puternic centru bancar, fiind înțesată de peste 100 de instituții financiare, bănci comerciale, societăți de asigurare (de ex. Bursa, CEC, Banca Marmorosch Blank, Banca Chrissoveloni, Asigurarea Românească, Creditul Funciar Urban, Banca de Scont, Societatea de Asigurare Dacia Română ș. a.). Multe din aceste instituții și-au ridicat clădiri proprii, emblematice pentru centrul Capitalei. Palatul BNR, în ansamblul său, constituie o etapă importantă din arhitectura urbană românească, care la momentul inaugurării concentrau cele mai moderne soluții tehnice adaptate destinației construcției.

După ce am trecut de controlul obligatoriu, am ajuns în sala unde a avut loc lansarea volumului – sala de conferințe Mitiță Constantinescu; au participat oameni importanți, fiind prezent chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. La sfârșitul evenimentului, pentru cei care și-au manifestat interesul, a fost lansată o invitație de a vizita Muzeul BNR și Palatul Vechi. Bineînțeles că nu am putut rata o asemenea vizită.

Scurt istoric. Actul de înființare al muzeului BNR a fost semnat cu peste 100 de ani în urmă, în 1914. Amenajarea efectivă a început în 1933, iar prima expoziție a fost vernisată abia în 1943. Din anul 1952 a funcționat în aripa veche a Palatului BNR, cu intrare din str. Lipscani. Actualmente, muzeul numismatic, în esență, se află situat la parterul Palatului vechi al BNR, dar ocupă parțial și parterul clădirii mai noi a Băncii Naționale.

Patrimoniu. Colecția muzeală este superbă și conține, pe lângă monede și bancnote, însemne bancare, tapiserii, tablouri, sculpturi, sigilii, medalii.

Din Holul Central al Palatului Nou se deschide Rotonda ce accede și la etaj, iar în stânga și dreapta sunt două săli de conferințe (foste săli de operațiuni pentru „Titluri” și „Devize”). Intrăm printr-un sistem de turnicheți în Holul mic de marmură. Marmura strălucește de jur împrejur, înălțimea este amețitoare, un luminator transparent luminează încăperea. În stânga și dreapta se află spații de expunere cu diverse panouri foto și explicative. Acest Hol mic face legătura între cele două palate ale Băncii Naționale. Urmează Holul de marmură, unde este localizat muzeul propriu-zis. Impresionant: marmură lucioasă peste tot, coloane de marmură roșiatică, pe marmura de jos este desenată sigla BNR într-un chenar împletit, ferestre mari, candelabre… nici nu știi unde să îți arunci privirea mai întâi.

Expuse în vitrine moderne, cu etichete explicative, monedele sunt etalate în ordine cronologică. Spații de expunere încastrate oferă vizitatorilor prilejul de a vedea monede valoroase descoperite pe teritoriul țării noastre. Monedele antice ne introduc în lumea fascinantă a banului, ca instrument financiar (monede grecești, romane, bizantine); nu lipsesc monedele geto-dacice (kosonii din aur și argint); o vitrină este ocupată de drahmele de la Istros – cea mai veche emisiune monetară prezentă în spațiul românesc (secolele V-III î. Hr.). Urmează vitrinele piramidale ce conțin primele monede emise de Țările Române (ex. Vladislav I – 1365; groșii de argint ai lui Petru Mușat); șiruri de vitrine expun sute de monede din Imperiul Otoman, Regatul maghiar, Imperiul Austro-Ungar, etc. Vedem și talerul leu (originar din Țările de Jos) care devine unitatea monetară a Principatelor Unite după 1867.

Aici, în Holul de marmură din Palatul vechi, a fost sala principală de operațiuni cu publicul. Pe trei laturi se aflau ghișee, iar în seifurile încastrate în stâlpi, unde azi sunt expuse monede, se introduceau pe timpuri banii proveniți din tranzacțiile efectuate. Cupola cu luminator e imensă. Pe locul vechilor ghișee de lucru se află acum vitrinele cu monede, iar pe pereți mari panouri explicative. Expoziția de bază dedicată istoriei circulației monetare românești se încheie cu vitrina alocată denominării leului din 2005. Explicațiile ghidului au fost interesante, cursive și captivante.

Palatul Vechi al BNR. Suntem invitați în Holul central al Palatului Vechi, sprijinit pe coloane duble de marmură neagră înțesate cu picățele albe; diversele culori ale marmurei (gălbui, gri, negru, roșiatic) creează un efect vizual fantastic. Traverse roșii cu sigla BNR acoperă pardoseala de marmură; sunt impecabile, îți e jenă parcă să lași urme de pași pe ele. Aici se află ieșirea spre str. Lipscani, iar în stânga și dreapta câte o scară monumentală spre etaj. Statui mari, realizate la Paris, veghează scările și intrarea în Sala Consiliului de Administrație. Un laminator cu nuanțe de albastru se află pe tavan; frumoase piese de mobilier sunt plasate pe holul de la etaj.

Deasupra intrării în Sala Consiliului de Administrație este un basorelief cu două personaje masculine susținând o efigie în centrul căreia se află un ceas (de fapt, sunt acolo mai multe simboluri, nu știu să le explic în termini specifici).

Urmează două încăperi care pur și simplu te lasă mut de uimire, splendide. Sala Consiliului de Administrație este învăluită în nuanțe de maro și roșu: mobilier, pereți, marmură, draperii de catifea. O masă de lemn masiv înconjurată de scaune îmbrăcate în piele de Cordoba se află în mijlocul încăperii; deasupra ei tronează un candelabru imens. Uși cu frumoase ancadramente sculptate de lemn se află în capetele sălii; de asemenea, două șeminee cu ancadramente sculptate și porți de fier.

În dreapta intrării din hol, pe perete, este expus tabloul monumental Marina – autor Eugeniu Voinescu (1894) , iar în stânga tabloul de mari dimensiuni Rodica – autor Nicolae Grigorescu (1894) . deasupra șemineelor sunt două alegorii de George Demetrescu Mirea: Prometeu și Mercur. A doua încăpere de mare efect este Vechiul cabinet al Guvernatorului – aici predomină nuanțe calde de galben-crem; un birou somptuos ocupă mare parte din camera; mai există câteva piese de mobilier, o oglindă mare pe perete și un candelabru de dimensiuni apreciabile; ușile de acces sunt pictate. Ultima încăpere vizitată este Sala Ion Câmpineanu, după care se iese din nou pe holul de la etaj. Turul Palatului Vechi se încheie cu Galeria Guvernatorilor, în forma literei U, ce conține tablourile cu toți guvernatorii BNR, începând cu Eugeniu Carada.

Concluzii.

Anul acesta BNR serbează 135 de ani de la înființare prilej cu care se vor desfășura diverse evenimente aniversare. Muzeul cu caracter numismatic adăpostit de Palatul Vechi este una din instituțiile culturale mai puțin cunoscute din București. Pe saitul oficial se precizează că muzeul poate fi vizitat pe baza unei programări, de luni până vineri, între orele 9.00-15.00, cu respectarea unor norme de identificare și securitate. Turul și ghidajul sunt gratuite.

Recomand vizitarea acestui muzeu ce ne poartă prin istoria „banilor” ce au circulat pe teritoriile românești de-a lungul timpului, atât pentru valoarea exponatelor cât și pentru arhitectura deosebită a interioarelor.

---

VIZUALIZĂRI: 2130 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI