Nuanțe de toamnă târzie la Grădina Botanică din București

TIPĂREȘTE

În acest articol vreau să vă vorbesc despre vizita noastră la Grădina Botanică din București. Am mers acolo către finalul anului trecut, mai precis în a doua parte a lunii noiembrie. Nu a fost o vizită planificată cu mult timp înainte, ci am avut de rezolvat dimineață o problemă de ordin medical la Spitalul Universitar și apoi ne-am gândit să nu plecăm acasă fără să vizităm câte ceva prin apropiere. Ziua era mohorâtă, dar asta nu era un motiv să renunțăm la planul nostru, atâta timp cât nu ploua lucrurile erau în regulă.

Știam că undeva prin apropiere se află Grădina Botanică, obiectiv pe care nu îl mai vizitasem anterior. Grație telefonului care știe să cam facă orice în zilele noastre, am aflat că avem de parcurs pe jos vreo 15 minute până acolo.

Amplasare – Am ajuns repejor pe șoseaua Cotroceni la numărul 32, aceasta fiind adresa exactă a obiectivului. Câteva bannere colorate erau expuse pe gard și ne invitau să vizităm această grădină botanică, iar pe o plachetă comemorativă am citit că ”În dimineața zilei de 13 septembrie 1848 peste 40000 de bucureșteni și țărani din împrejurimi au opus aici, în cartierul Cotrocenilor, o eroică rezistență împotriva oștilor otomane, care încercau să pătrundă în oraș pentru a înăbuși Revoluția.”

La casa de bilete sunt afișate în geam mai multe categorii de prețuri, în funcție de ceea ce dorești să vizitezi. De exemplu, pentru vizitarea spațiilor exterioare tarifele erau de 5 lei (un bilet întreg) și 2 lei (biletul redus); beneficiază de reducere elevii, studenții și pensionarii. Dacă dorești să vizitezi și serele de expoziție, atunci vei mai plăti 3 lei (bilet întreg) sau 1 leu (biletul redus). Iar pentru ca vizita să fie completă, nu trebuie omis nici Muzeul Botanic, pentru vizitarea căruia se mai achită 2 lei (bilet întreg) și 1 leu (bilet redus).

Programul de vizitare este diferit în funcție de anotimp, dar și de ceea ce dorești să vizitezi:

-Spațiile exterioare sunt deschise în perioada 16 martie – 15 octombrie între orele 08.00 și 20.00, iar în perioada 16 octombrie – 15 martie între orele 09.00 – 17.00.

-Sera de expoziție se poate vizita marți, joi și vineri, între orele 10.00 - 15.00, dar și sâmbătă sau duminică în intervalul orar 09.00 – 13.00; luni și miercuri este închis.

-Muzeul Botanic funcționează după următorul program: marți, miercuri, joi, vineri între orele 10.00 – 15.00; sâmbătă, duminică 09.00 - 13.00, iar luni este închis.

Mai trebuie adăugat faptul că la casa de bilete era afișată și informația conform căreia ”Grădina Botanică nu se vizitează pe timp nefavorabil (ploaie, viscol, furtună)!”

Puțină istorie...

Începuturile Grădinii Botanice din București datează din anul 1860, atunci când Carol Davila a întemeiat un astfel de loc lângă Facultatea de Medicină. În anul 1884, botanistul român Dimitrie Brândză și arhitectul peisagist belgian Louis Fuchs au mutat Grădina Botanică pe actualul amplasament. Obiectivul a fost inaugurat în anul 1891 și ulterior a suferit diferite stricăciuni în timpul celor două conflagrații mondiale din secolul al XX-lea. Denumirea actuală ”Grădina Botanică Dimitrie Brândză a Universității din București” a fost atribuită obiectivului începând cu anul 1994.

Vizitarea spațiilor exterioare

După câțiva pași făcuți pe aleea principală, am ajuns în dreptul unui panou informativ unde este afișată o hartă de mari dimensiuni a acestei grădini botanice (întinsă pe 17,5 hectare). Am aflat că spațiile exterioare sunt compartimentate în mai multe sectoare, în funcție de modul în care sunt grupate speciile de plante. Dintre acele sectoare, le-aș putea aminti pe cel Decorativ, Plante Mediteraneene, Grădina Italiană, Flora Dobrogei, Cascada, Rosarium sau Lacul.

În ciuda faptului că ne mai despărțea doar vreo săptămână de primele zile calendaristice de iarnă, în sectorul Decorativ mai multe tufe de floricele se încăpățânau încă să reziste temperaturilor din ce în ce mai scăzute. Unele erau protejate cu huse de celofan, iar altele ne-au încântat pe de-a-ntregul privirile, invitându-ne parcă să le admirăm și să le fotografiem în mai multe locuri. Arbuști de diferite forme și dimensiuni, dar și copaci falnici sau unele plante exotice, toate acestea ne-au dat ocazia să ne plimbăm pe alei pentru circa o oră și jumătate, fără să simțim frigul și fără să ne plictisim. Chiar dacă frunzele căzute formau un consistent covor tomnatic, în jur mai erau suficiente ”insulițe” verzi, dar și cu nuanțe de galben sau roșiatic... un adevărat pastel al toamnei!

Un lucru ce nu poate trece neobservat atunci când vizitezi un asemenea obiectiv este munca depusă de către cei care întrețin aceste spații. Fiecare plantă, arbust sau copac poartă câte o plăcuță de identificare, așa că poți reține oricând denumirea unei forme vegetale care ți-a plăcut. Mai trebuie amintit că în această grădină botanică sunt amplasate niște busturi. Primul pe care l-am întâlnit este cel al profesorului Dimitrie Brândză – ”întemeietorul Institutului și Grădinei Botanice”; un alt bust pe care l-am reținut este acela al doctorului Dimitrie Grecescu, ”botanist, profesor și medic”.

Tot în ceea ce privește spațiile exterioare ale grădinii, nouă ne-a plăcut să ne plimbăm peste tot, însă cel mai mult am zăbovit în zona lacului. Există amenajată acolo o insuliță japoneză – am reținut că se numește Camira – de unde am putut admira minute în șir cârdurile de rățuște care înotau pe lac în toate direcțiile. La un moment dat, am plecat de pe insulița japoneză și ne-am îndreptat către podul care traversează lacul pentru că un grup de copii sosiți în urma noastră începuse să hrănească rațele de pe pod. A fost o ocazie foarte bună să fotografiem din apropiere rățuștele grupate, iar cel mic s-a bucurat să poată admira toate acele ”vaporașe vii”, după cum le-a numit el!

Următoarea zonă spre care ne-am îndreptat au fost Serele. Pentru că am avut noroc să ajungem acolo într-o zi de marți, am găsit aceste spații deschise pentru vizitatori (știam acest lucru din momentul în care am cumpărat biletele de intrare)...

Vizitarea Serei de expoziție

Nu am băgat de seamă să fie niște indicatoare explicite către zona serelor, însă observasem acele spații mai devreme, în timp ce ne-am plimbat pe aleile exterioare. La intrare am dat peste câteva panouri informative unde am lecturat mai multe date despre complexul de sere din Grădina Botanică. Am aflat că există sera de producție, sera veche și sera de expoziție. Sera veche (prima seră realizată) a fost construită în perioada 1889 – 1891 după modelul serelor din Liege (Belgia) și este inclusă în Patrimoniul Național.

Prin palivionul serelor am realizat practic un mic circuit, de la dreapta spre stânga. Pentru început, am pătruns într-o zonă asemănătoare cu un colț de pădure tropicală, unde palmieri impozanți și alte specii exotice își înalță coroanele până la tavanul de sticlă. Am trecut apoi prin camera orhideelor, prin spațiul amenajat pentru ferigile tropicale și prin încăperea unde cresc plantele mediteraneene. În acest ultim compartiment există mai mulți portocali, iar fructele lor se aflau în diferite stadii de dezvoltare; o portocală chiar părea numai bună de mâncat! :)

Am trecut apoi către compartimentul plantelor suculente, pe la cactuși și apoi ne-am îndreptat încet spre ieșire. Referitor la această compartimentare a spațiilor din sere, trebuie spus că există uși interioare pentru a se menține temperaturi diferite în toate acele încăperi, în funcție de tipul de plante găzduite.

A fost o experiență interesantă să explorăm aceste sere, probabil că atunci când vom vizita din nou Grădina Botanică din București vom alege să intrăm încă o dată în sere! Numai că trebuie să ajungem acolo într-o zi în care serele se pot vizita!

Vizitarea Muzeului Botanic

Pentru că muzeul era și el deschis în acea zi, bineînțeles că nu am ratat posibilitatea de a-i trece pragul! Muzeul se află aproape de intrarea în Grădina Botanică, așa că este mai ușor de observat, spre deosebire de sere.

Acest muzeu este găzduit de o clădire realizată în stil brâncovenesc, iar spațiile de vizitare se află la etaj. Am urcat treptele în pridvor și am trecut pe lângă o placă de marmură ce arată vizitatorilor faptul că ”Dimitrie Brândză (1846 - 1895) a fost primul profesor de botanică al Universității din București și, totodată, întemeietorul Institutului și Grădinei Botanice”.

În holul muzeului am fost întâmpinați de o doamnă muzeograf, cu care am discutat câteva clipe. Aceasta ne-a indicat apoi direcția de vizitare. Trecând prin mai bine de douăzeci de încăperi, ne-am dat seama că acest muzeu reprezintă locul unde sunt găzduite laolaltă colecții de plante, animale, cărți de specialitate, semințe sau chiar tablouri. Într-o vitrină din hol sunt prezentate numeroase diplome sau alte distincții primite de Grădina Botanică din București de-a lungul anilor. În birou sunt expuse portretele directorilor Grădinii Botanice de-a lungul vremii.

În ceea ce privește exponatele, o să detaliez un pic referitor la ce am reținut și ceea ce ne-a plăcut mai mult. Am văzut tulpini de bambus gigantice; mistreț, lup, vulpe, căprioară sau capre negre împăiate; o piele de anaconda având dimensiuni împresionante (era precizat faptul că acel șarpe a fost împușcat în Brazilia din zepelin de un fost ambasador al Franței în România). Ne-au mai plăcut micile diorame care înfățișau, pe rând, biotopul de câmpie cu rozătoare sau biotopul acvatic. Colecția de ciuperci, o nucă de cocos de mari dimensiuni, o sticlă de băutură alcoolică cu aromă de șarpe (în sticla respectivă chiar se află un șarpe!), colecția de plante fosile, semințele dar și sutele de plante presate nu pot fi nici ele uitate prea ușor! Într-una din ultimele încăperi am dat chiar peste un crocodil, de care celui mic îi era cam teamă să se apropie! :)

Concluzii – Ne-a făcut plăcere să vizităm Grădina Botanică ”Dimitrie Brândză”, motiv pentru care recomandăm acest obiectiv! Am petrecut acolo în total vreo două ore și jumătate, bucurându-ne de culorile toamnei care încă mai erau destul de vizibile în multe locuri din grădină. Dacă vom mai reveni acolo?! Noi așa sperăm și poate că vizita următoare va avea loc într-o primăvară, atunci când simfonia culorilor va fi, cu siguranță, îmbătătoare!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 1657 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI