Muzee (relativ) noi în București

TIPĂREȘTE

În lunile de primăvară ale acestui an am reușit să vizitez câteva muzee (sau secțiuni de muzeu) relativ recent apărute în peisajul cultural al Capitalei. Lecturând permanent știrile cu conținut cultural din București am prins chiar vizite cu „caracter special”: de exemplu o inaugurare. Cele două muzee descoperite de mine fac parte din categorii diferite, reprezentând domeniul istoric, etnografic și religios. Dar să le luăm pe rând...

Casa Filipescu-Cesianu – Expoziția permanentă „Frescele Mănăstirii Văcărești”

Frumoasa clădire situată pe Calea Victoriei, reședință aristocratică de la jumătatea secolului al XIX-lea, a fost amenajată drept Muzeul Vârstelor, expoziție de istorie a vieții urbane bucureștene din ultimele veacuri deschisă la finele anului 2016. La sfârșitul lunii februarie 2017 am avut bucuria de a participa la inaugurarea Lapidarium-ului din curtea muzeului, spațiu care va găzdui expoziția permanentă intitulată: În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani.

O clădire-anexă joasă, cu ferestre largi, luminoase, cu pereți îmbrăcați în cărămidă aparentă, este locul perfect de expunere a frescelor salvate și restaurate ale fostului ansamblu mănăstiresc Văcărești. Ctitoria domnească a familie Mavrocordat (Nicolae și Constantin) din prima jumătate a secolului al XVIII-lea ansamblul monahal avea să reprezinte ultimul mare edificiu religios al vechii arhitecturi românești. Complexul era destinat a găzdui necropola Mavrocordaților, reședința domnească și valoroasa bibliotecă a familiei boierești. Biserica „Sf. Troiță”, cea mai mare din Țara Românească, avea o înălțime de 30 de metri și circa 2500 mp de pictură în frescă. Cât s-a salvat în 1986 din această pictură? 80 de fragmente care însumează circa 120 mp!

Tehnica recuperării picturii în frescă se numește „stacco”, metoda constând în extragerea stratului de pictură împreună cu suportul pe care a fost aplicată culoarea. Prof. univ. dr. Dan Mohanu a fost prezent la inaugurarea expoziției dânsul fiin cel care a coordonat atât „decuparea” frescelor, cât și coordonatorul echipei de restaurare. Directorul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, a subliniat importanța salvării și expunerii acestor fragmente de frescă, iar prof. Dan Mohanu a explicat procedeele restaurării și a lăudat munca depusă de întreaga echipă de restauratori.

Mi-au plăcut în mod deosebit câteva din fragmente: Fuga din Egipt (din pronaos), Bunavestire (fragment din pronaos reprezentând pe „Sf. Arhanghel Gavriil”), Întâmpinarea Domnului, Intrarea Domnului în Ierusalim (sărbătoare cunoscută în popor drept „Duminica Floriilor”; fragment din naos), Maica Domnului (chip parte a Icoanei Deisis – Iisus Judecător), Convorbirea lui Iisus cu Nicodim (pictură din naos).

Lapidarium-ul conține și o suită de panouri cu fotografii, texte, hărți referitoare la istoria Mănăstirii Văcărești. După inaugurare am făcut și o scurtă vizită în Muzeul Vârstelor, instituție muzeală inedită în peisajul cultural bucureștean, descrisă într-un articol de @Michi (vezi impresii).

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Satul Nou

„Satul” din Parcul Herăstrău și-a îmbogățit patrimoniul prin aducerea de noi gospodării și extinderea vetrei. În 2016, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de existență a muzeului ce poartă numele ctitorului său – marele sociolog Dimitrie Gusti, s-a inaugurat o aripă nouă a „satului-muzeu” din Capitala României. Proiectul demarat cu circa 10 ani în urmă ocupă 3 ha de teren situat între Palatul Elisabeta și Arcul de Triumf. Casele și anexele gospodărești au fost strămutate din localitatea de origine bucată cu bucată, exact ca acum 80 de ani.

Un indicator ne îndreaptă către „Satul Nou”, un panou colorat ne indică obiectivele ce le putem vedea în acest spațiu. Lucrările nu erau complet finalizate nici în primăvara lui 2017, mici finisaje și amenajări mai fiind în curs de desfășurare. S-au creat trei zone distincte în acest areal: Sectorul Civic, Sectorul Meșteșuguri și Ocupații și Sectorul Minorităților. Nu mi-a plăcut faptul că diverse înaripate își au cuiburile în copacii din anumite porțiuni și acolo există un exces de „guano” (pe garduri, pridvoare, acoperișuri). Panourile explicative de la fiecare obiectiv sunt bine alcătuite, au text și în limba engleză, schițe ale clădirilor, fotografii.

Am admirat câteva construcții deosebite: cantonul de drum cu etaj (proiectate de arhitectul Petre Antonescu; se remarcă asemănarea cu structura culelor), biserica de lemn din Turea - Cluj (datând din veacul al XVIII-lea), gospodăria din piatră de la Șerel, Hunedoara (stâlpii porții – două steiuri verticale de piatră – sunt deosebiți), Hanul Galben din București (reconstruit după documente de arhivă, hanul exemplifică industria ospitalității la români).

Alte gospodării și clădiri care mi-au atras atenția: casa de viticultor din Țicleni - Gorj (casa are la parter o pivniță generoasă, etajul fiind dedicat locuirii), cabana forestieră de pe Valea Doftanei (replică după cea originală – prea deteriorată; în acea zonă am mai observat anul acesta câteva construcții asemănătoare), staurul circular de piatră din Șugag - Alba (superb adăpost pentru adăpostirea ovinelor pe timpul iernii datând de la jumătatea secolului al XIX-lea, utilizarea pietrei în tipul acesta de construcții pierzându-se în timp).

Reprezentând minoritățile, vedem o casă evreiască din Poienile Izei - Maramureș, o gospodărie săsească din Dealu Frumos - Sibiu, o gospodărie huțulă din Breaza - Suceava. Ne-am plimbat cu plăcere peste o oră atinși de razele călduțe ale soarelui primăvăratec pe noile ulițe ale satului bucureștean.

Concluzii. Noile unități muzeale apărute în peisajul muzeal bucureștean completează capitole din istoria și tradiția poporului român, atingând multe aspecte, din multe domenii (antropologic, religios, istoric). Vă invit să vizitați Lapidarium-ul de pe Calea Victoriei, să admirați cele 21 de fragmente de frescă din pictura bisericii Mănăstirii Văcărești și istoria familiei privită din punct de vedere antropologic, de-a lungul a câtorva sute de ani, în Muzeul Vârstelor. De asemenea, pășiți prin lumea satului românesc (și nu numai) prin „Satul Nou” de la Șosea, admirând clădiri inedite și gospodării bine închegate.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1109 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI