Noaptea Muzeelor 2017 în cartierul meu

TIPĂREȘTE

Noaptea Muzeelor a venit anul acesta cu vreme ploioasă, cu obişnuitele cozi interminabile în faţa marilor muzee ale capitalei, cu evenimente interesante menite să atragă atenţia asupra muzeelor mici, caselor memoriale, vechilor licee bucureştene, cu “porţi deschise” la instituţii în care publicul nu are acces în zile obişnuite.

Nu ne-am făcut niciun plan pentru Noaptea Muzeelor pentru că 20 mai a fost pentru noi o zi plină, o zi frumoasă în care am participat cu drag şi emoţie la botezul nepoatei prietenei mele, la biserica Sfânta Vineri Nouă de pe Bd. Titulescu, aproape de staţia de metrou Basarab. A urmat o petrecere cu familia şi prietenii apropiaţi într-o cafenea mică şi cochetă, numită News Cafe, pe Bd. Banu Manta lângă Primăria Sector1.

Am venit de la petrecere destul de devreme, prea obosiţi ca să ne aşezăm la cozile din centrul oraşului dar hotărâţi să participăm la evenimentele pe care Noaptea Muzeelor le-a adus în cartierul nostru. Am avut ce alege: Colegiul Naţional Gheorghe Şincai, în parteneriat cu Fundaţia Calea Victoriei, ne-a invitat să petrecem o seară în Bucureştiul interbelic, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a deschis porţile Castelului Ţepeş de pe Candiano Popescu, Muzeul Naţional Tehnic Dr. Ing. Dimitrie Leonida din Parcul Carol şi Colecţia Muzeală Ligia şi Pompiliu Macovei de pe strada 11 Iunie şi-au aşteptat vizitatorii ca în fiecare an la Noaptea Muzeelor iar Cimitirul Bellu şi-a dezvăluit secretele sculptate în piatră, amatorilor de plimbări nocturne în cimitir. Tururi ghidate, concerte de promenadă, jazz sau muzică clasică, expoziţii de pictură, conferinţe, piese de teatru, exerciţii de reconstituire istorico-militară... ce să alegem oare din această oferă extrem de bogată şi interesantă!?

Băiatul nostru care ratase anul trecut Ziua Porţilor Deschise la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor ne-a ajutat să ne decidem. La Muzeul Tehnic am fost de multe ori, la „Ligia şi Pompiliu Macovei” putem merge oricând, pentru Bellu nu avem dispoziţia necesară şi nici nu ne mai ţin picioarele... Pornim spre Castelul Ţepeş după care savurăm fără grabă atmosfera interbelică de la Şincai.

Am aşteptat să treacă ploaia torenţială ce se încăpăţâna să strice planurile organizatorilor şi vizitatorilor. De acasă până la Castelul Ţepeş de pe strada Candiano Popescu, sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, nu facem mai mult de 15 minute, în pas lejer de plimbare. Muzica de fanfară se auzea de la distanţă, mirosul de iasomie, trandafiri, salcâm şi soc ne însoţea... o plimbare pe străduţele liniştite din preajma Parcului Carol, cu case interbelice şi viluţe mai noi, înconjurate de copaci şi flori colorate, este o încântare în luna mai!

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, instituţie din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, nu participă de obicei la Noaptea Muzeelor. Organizează Ziua Porţilor Deschise în sâmbăta premergătoare Zilei Eroilor, sărbătorită în fiecare an la 40 de zile după Paşte, de Înălţare. Anul trecut am participat pentru prima oară la acest eveniment şi am fost încântată drept pentru care v-am povestit cu drag şi dumneavoastră. N-am să repet ce am scris deja despre istoria surprinzătoarei construcţii cu aspect de castel medieval din Parcul Carol. În acest an, sâmbăta porţilor deschise la Castelul Ţepeş a coincis cu sâmbăta în care a avut loc Noaptea Muzeelor iar Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a decis să organizeze acest eveniment în seara zilei de 20 mai, începând cu ora 18 până mult după miezul nopţii.

Mi-a plăcut mai mult anul trecut când am urcat pentru prima oară treptele din turnul misteriosului Castel Ţepeş. A fost o zi însorită în care copiii pictau aşezaţi pe iarba crudă din parc iar Lupii Albi, cascadorii frumoşi şi talentaţi cu caii lor minunaţi, au oferit un spectacol de zile mari, pe placul publicului de toate vârstele. Băiatul nostru care n-a mers anul trecut şi n-a avut termen de comparaţie a savurat momentul... am urcat împreună în turnul Castelului de unde am admirat Parcul Carol şi cartierul în care trăim, invadat de miresmele primăverii.

Muzica Reprezentativă a Armatei a încântat ca de obicei spectatorii cu un repertoriu variat, bine ales: cântece ostăşeşti, valsuri, polci şi tangouri, muzică de film şi rock. Concertul s-a încheiat cu Marşul Carol I pe care nu-l ascultasem niciodată, scris de Iosif Ivanovici în onoarea regelui Carol I. După fanfară a urmat concertul de muzică clasică susţinut de elevii Liceului de Muzică Dinu Lipatti din sectorul 4 al capitalei. Nu a lipsit actorul Florin Nan cu un moment care transmite emoţie pe care-l ştiam de anul trecut.

Am admirat picturile copiilor de la Liceul Nicolae Tonitza, tema expoziţiei fiind “Ecaterina Teodoroiu văzută prin ochi de copil”. Au mai fost expuse tablouri care au ca personaj principal Castelul Ţepeş alături de icoane pe sticlă, expresive şi viu colorate.

Cel mai aşteptat moment al serii a fost exerciţiul de reconstituire istorico-militară în uniforme specifice Primului Război Mondial, executat de Asociaţia Tradiţia Militară, programat după ora 22. Deşi ne-am dorit să asistăm, am plecat din pricina norilor care ameninţau cu o nouă repriză de ploaie torenţială.

Ne-am oprit peste drum de casa noastră, la seara interbelică organizată la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai. Pe scările de la intrarea principală şi în părculeţul din faţa liceului aştepta un grup destul de numeros pentru turul ghidat al clădirii. Au fost programate tururi din sfert în sfert de oră dar am aşteptat aproape jumătate de ceas. Ne-am odihnit răbdători lângă statuia cărturarului Gheorghe Şincai, reprezentant de frunte al Şcolii Ardelene. Statuia ce veghează liceul din anul 1930 este opera sculptorului Ion Schmidt-Faur şi este declarată monument istoric.

Cei mai mulţi bucureşteni au trecut în drumurile lor pe lângă Colegiul Naţional Gheorghe Şincai, impunătoarea construcţie ce marchează intersecţia dintre Calea Şerban-Vodă şi Bulevardul Dimitrie Cantemir. Se află peste drum de Parcul Tineretului, aproape de Parcul Carol, la distanţă de o staţie de metrou de Piaţa Unirii. Am învăţat la Şincai în clasele V-VIII, pe vremea mea existau clase de gimnaziu la cele mai multe licee. Pe atunci se transformase în liceu industrial, cu câteva clase foarte bune de matematică-fizică. Am fost bună la matematică dar n-am avut nicio aplecare spre fizică şi chimie aşa că m-am gândit că mi s-ar potrivi mai bine profilul economic şi iată-mă absolventă a Liceului Economic Nr. 1 de pe Bd. Dacia, actualul Virgil Madgearu. Şincaiul a rămas parte din viaţa mea, prietenele mele din copilărie au studiat aici, am avut emoţii în fiecare an alături de copii în prima zi de şcoală, m-am bucurat împreună cu fiecare generaţie de absolvenţi...

Ne-au condus în interiorul clădirii doi liceeni, un băiat şi o fată îmbrăcaţi elegant, în stilul anilor 30. Turul ghidat a început cu povestea liceului, spusă cu farmec de frumoşii noştri amfitrioni. Gimnaziul Clasic Gheorghe Şincai a fost înfiinţat în decembrie 1892 prin Decret regal al regelului Carol I. Practic, a luat naştere prin desprinderea unor clase din Liceul Matei Basarab care avea un număr mult prea mare de elevi. Numele noii instituţii de învăţământ a fost ales de profesorul ardelean Nicolae R. Colceag. În primii ani, Colegiul Clasic Gheorghe Şincai a funcţionat într-o clădire din curtea bisericii Sf. Gheorghe Vechi iar din anul 1919 a devenit liceu, sub conducerea directorului Gheorghe Nedioglu.

Clădirea Colegiului Naţional Gheorghe Şincai, monument istoric şi de arhitectură, a fost construită în perioada interbelică, între anii 1924-1928, după planurile Virginiei Andreescu-Haret, prima femeie arhitect din România.

Virginia Andreescu-Haret, nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu, rămasă orfană de mamă de la 9 ani, a studiat acasă pentru a avea grijă de fraţii mai mici şi a obţinut diploma de bacalaureat la Liceul Mihai Viteazul. A intrat prima la Şcoala Superioară de Arhitectură şi în anul 1919 a primit prima diplomă de arhitectură atribuită unei femei în România. În paralel a studiat la Academia de Arte Frumoase, o parte dintre lucrările Virginiei Andreescu-Haret regăsindu-se în valoroasa colecţie de stampe a Academiei Române. A colaborat cu arhitecţi celebri ai vremii care au remarcat-o încă din anii de studiu, Petre Antonescu, Nicolae Ghika-Budeşti, Ion Pompilian.

În anul 1923, Virginia Andreescu-Haret s-a angajat la Ministerul Instrucţiunii Publice unde a lucrat până la pensionare, fiind prima femeie din lume care a ajuns să îndeplinească funcţia de arhitect-inspector general. Aşa se explică faptul că Virginia Andreescu-Haret a semnat proiectele multor şcoli şi licee din ţara noastră, cele mai cunoscute fiind clădirile Colegiului Naţional Gheorghe Şincai şi Colegiului Naţional Dimitrie Cantemir din Bucureşti. Alte clădiri care poartă semnătura primei femei arhitect din România: biserica ortodoxă Sfânta Treime-Ghencea, Cazinoul din Băile Govora (recent restaurat), Pavilonul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa, clădirea Staţiei Meteo Băneasa, blocul Tinerimea Română de pe Schitu Măgureanu, vile particulare din centrul Bucureştiului şi din Sinaia, blocuri de pe Calea Victoriei, Bd. Dacia, Piaţa Rosetti. Peste 130 de proiecte, executate în cele mai diverse stiluri, eclectic, neoromânesc, Art Deco...

Prin inteligenţă, talent şi perseverenţă Virginia Andreescu-Haret şi-a câştigat un loc de frunte în arhitectura românească, deschizând drumul pentru multe arhitecte de succes care i-au urmat. Din fotografiile de tinereţe ne priveşte o femeie foarte frumoasă şi elegantă, cu alură de artistă de operă. Virginia Andreescu-Haret a fost căsătorită cu matematicianul Spiru Haret, nepotul părintelui învăţământului românesc modern, Spiru Haret.

Cei doi tineri nu au încheiat prezentarea fără a ne spune că de-a lungul timpului la Şincai au predat profesori de elită între care au fost amintiţi Gheorghe Nedioglu, Virgiliu Arbore, George Călinescu, Ionel C. Brătianu, Alexandru Graur, Traian Lalescu, Eugen Lovinescu, Agatha Bacovia. Dintre absolvenţii la fel de celebri:academicianul Gheorghe Mihoc, matematicianul Ioan Cuculescu, pianistul Valentin Gheorghiu, scriitorul Romulus Vulpescu, actorii Mihai Bisericanu şi Cristian Şofron, regizorul Constantin Dinischiotu, Gică Petrescu cu ale sale nemuritoare cântece de petrecere şi lista continuă...

În prezent, Colegiul Naţional Gheorghe Şincai se laudă cu prezenţa în topul celor mai bune cinci licee bucureştene şi cu rata de promovabilitate a bacalaureatului de 1oo% dar şi cu clădirea monument istoric renovată şi modernizată în totalitate, cu eleganta şi spaţioasa sală de festivităţi, biblioteca, modernele laboratoare multimedia şi cele două săli de sport.

După ce s-a încheiat prezentarea am fost invitaţi să vizităm micul cabinet al directorului adjunct, cancelaria şi cabinetul directorului Colegiului Naţional Gheorghe Şincai. În cabinetele directorilor se păstrează în stare foarte bună mobilierul original, de la deschiderea liceului, din lemn masiv, sculptat. Scaunele capitonate cu spătar înalt din biroul directorului sunt încrustate cu iniţialele numelui primului director al liceului, profesorul de limba română şi latină Gheorghe Nedioglu care a condus liceul timp de două decenii, între anii 1919-1939. Renumit autor de manuale şcolare, Gheorghe Nedioglu a fost unul dintre profesorii aleşi să predea la „clasa palatină” din care a făcut parte regele Mihai.

Pe holul liceului, la intrarea în cancelarie, veghează destinele liceului bustul cărturarului ardelean Gheorghe Şincai care şi-a dedicat întreaga viaţa învăţământului românesc, contribuind la înfiinţarea a sute de şcoli în Transilvania. Citim îndemnul transmis de Gh. Şincai generaţiilor viitoare:”Purtaţi-vă bine pui de români şi nu uitaţi şi pre Şincai! ”

În biblioteca ce adăposteşte un număr impresionant de volume, multe dintre ele mai vechi de un secol, doamna profesoară Anita Sterea a ţinut conferinţa Femei celebre ale României. În sala de spectacole, mai frumoasă decât multe săli de teatru bucureştene, a avut loc un concert de arii şi duete celebre din opere urmat de proiecţia filmului Titanic Vals în regia lui Paul Călinescu după atât de cunoscuta piesă de teatru semnată Tudor Muşatescu.

Pe parcursul întregii seri au fost proiectate concertele de gală organizate de Fundaţia Calea Victoriei împreună cu Symphactory Orchestra dirijată de Tiberiu Soare. Ne amintim cu emoţie Concertul de Anul Nou de la Sala Radio! Şeherezada şi Spărgătorul de Nuci... un minunat prilej de a spune “La Mulţi Ani” la început de ianuarie în compania unei orchestre fantastice şi a unui dirijor excepţional.

Tinerii vizitatori au fost încântaţi de vânătoarea de comori şi de colţul retro în care puteau face fotografii adăugând ţinutei accesorii la modă în perioada interbelică, pălării, şaluri, perle, umbreluţe din dantelă.

Foarte reuşit evenimentul organizat de Colegiul Naţional Gheorghe Şincai şi Fundaţia Calea Victoriei! Mi-au plăcut tinerii, frumoşi şi eleganţi în tinute de inspiraţie interbelică, asortate cu istoria clădirii în care învaţă. Au fost acolo, în povestea pe care o rosteau cu pasiune, ne-au purtat cu aproape 100 de ani în urmă, într-un Bucureşti ai eleganţei şi bunului gust. Am descoperit alături de ei istoria unuia dintre cele mai vechi şi mai renumite licee ale Bucureştiului, am trăit câteva momente interbelice într-o seară de mai cu miros de iasomie...

Frumoasă Noapte a Muzeelor am petrecut, printre picături de ploaie, în cartierul nostru... prilej de a acorda câteva clipe de atenţie clădirilor care fac parte din viaţa noastră dar pe lângă care trecem adeseori grăbiţi. Alături de marile muzee care sunt permanent în centrul atenţiei, Noaptea Muzeelor aduce în prim plan multe asemenea vechi clădiri, case memoriale, licee din capitală şi din oraşele ţării. Nu rămâne decât să le redescoperim şi să povestim despre ele!

---

VIZUALIZĂRI: 901 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI