O iesire la aer

TIPĂREȘTE

Am cautat toata saptamana cea mai interesanta propunere agroturistica din zona Branului pentru petrecerea unui week-end linistit. Posibilitatile de cazare sunt infinite in zona, de o varietate care iti da de lucru serios in momentul in care trebuie sa alegi. Doream doar sa iesim singurei, sa lasam copilul la bunici (avand in vedere ca vremea se anunta destul de urata la munte), sa ne cazam cat mai confortabil si linistit si sa ne plimbam prin zona cat de mult ne permitea vremea.

Si ne-am hotarat, am sunat miercuri la trei pensiuni mai "rasarite" pe care le alesesem si am constatat uimiti ca nici una nu avea camere libere. Am reconsiderat criteriile de selectie si am mai incercat si joi: la fel. De la o pensiune ni s-a dat nr. de telefon al unei pensiuni vecine pe care nu o gasisem pe nici un site si care tocmai "beneficiase" de o teapa: fusese rezervata in intregime si joi a primit vestea ca nu mai vine grupul.

Am sunat, a raspuns o doamna din bucuresti (propietara, cred), care deja se resemnase cu gandul ca week-endul era pagubos si care ne-a spus ca, daca suntem hotarati, suna sa pregateasca o camera si sa dea drumul la caldura.

Ne-a convenit, am facut rezervarea si am plecat vineri dimineata catre Bran. Pe drum, la radio am aflat si noi motivul "bulucelii" de la celelelte pensiuni din zona: era Halloween-ul. Asa-i daca nu esti trandy si petreci ca fraierul numai de Pasti si de Craciun, nu cunosti sarbatorile "nationale". Acum am inteles eu de ce ma intrebau oamenii aia de la pensiuni - pai acum sunati pentru rezervare, s-au ocupat - de parca era Revelionul si eu bateam la usa carciumii ca vreau o bere. Totusi, am avut noroc cu grupul care le-a tras teapa celor de la Mis.

Se ajunge relativ usor, intrat dinspre Brasov treci de Complexul Wolf (pe dreapta) treci de Rompetrom, apoi e o straduta ingusta si pietruita in dreptul careia e un fel de poster cu pensiunea urci putin si intri la stanga pe "starda" Sohodol, iar dupa vreo 300 de metri de hartoape sunt cateva pensiuni (chiar mari si dragute) printre care si Mis. Ajunsi acolo am fost luati in primire de o tanti care avea grija de pensiune si care, draguta, ne-a poftit sa ne alegem o camera, asa ca ne-am ales pe cea care ne-a placut, caci toate erau inghetate. Am intrebat de ce e frig si ne-a spus foarte senin ca vine caldura la ora doua. De ce? Asa a programat-o patronul. Nu pot sa cobor sa o reprogramez? NUUUU!!! De mancare ne dati ceva? E un restaurant mai incolo.

Ne-am suit in masina si am plecat la plimbare si sa mancam ceva in orasel, propunandu-ne sa ne intoarcem pe la ora 4, cand se va incalzi Mis. Chiar eram incantati ca am gasit o pensiune linistita (in ciuda "sarbatorilor"), cu toate ca aveam caldura programata (asa-i la patron) si mancam "mai incolo".

Cand ne-am intors era parcarea plina si venise de la Bucuresti si patronul-programator, fiul doamnei cu care vorbisem de rezervare la telefon impreuna cu sotia si copilul, dar si un grup de petrecareti care incercau sa se dumireasca cum functioneaza sistemul audio din livingul de la parter. Naiv, i-m ajutat (Tati, da' priza? ).

L-am intrebat pe patron care-i programul de caldura, iar cand am aflat m-am dus la masina si am adus arma secreta - aeroterma.

Au urmat doua nopti de petrecere maneliceasca de mare angajament, cu strigaturi (suo! ) in care am apreciat ca intre "sala cu mese" si holul pensiunii nu exista usa si ca sistemul audio al pensiunii este unul performant si functioneaza chiar si pana la ora 4.

Dar pentru asta nu este de vina pensiunea construita de curand, cu vreo 10-11 camere curate, mari, frumoase (chiar calduroase daca ai o arma secreta in dotare), cu un living spatios, o bucatarie utilata complet cu lucruri de calitate (am inteles ca organizeaza si tabere pt. copii) o curte mare acoperita cu iarba, pomi fructiferi, leganele, tobogane si un foisor mare cu gratar gospodaresc cu o capacitate de un porc si o oaie pastrama. Pentru asta este de vina patronul care vine de la Bucuresti sa programeze caldura, care nu stie sa dea buna-dimineata, buna-seara sau mai poftiti pe la noi (parca eram tolerati in casa aia, asa se uitau la noi) si care nu stie sa pastreze o oarecare atmosfera de ordine si liniste in pensiune (totusi e clasificata ca pensiune agroturistica, nu han sau club) si care nu stie sa-si puna in valoare bucataria, macar pentru un mic-dejun.

"Mai incolo", la 200 m era un restaurant formidabil, Coliba Vanatorului, unde am mancat pe alese, mancare buna, portii mari, vinul casei nemaipomenit, fara sa lasi juma' de leafa. Recomand.

Per total, iesire frumoasa, cu plimbari placute in ciuda vremii capricioase, incercand sa ne scoatem sunetul de tzambal din ureche (de la manelele din noptile petrecute la Mis - asa incearca unii sa sperie duhurile rele) si teapa pe care am luat-o in noaptea de Halloween la Castelul Bran (vezi review de la acest obiectiv), pensiune cu potential, rog pe doamna patroana de la Bucuresti sa lase adminstrarea pe mana unui localnic mai generos (cu caldura - nu cred ca au facut economie, arma secreta a lucrat din greu) si mai ospitalier, cred ca oamenii din zona nu duc lipsa de asemenea calitati.

Nu ocoliti, dar incercati sa o rezervati pe toata, sa nu apara baietii pe sistem turbo.

---

VIZUALIZĂRI: 3521 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI