ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.09.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
SEP-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

La Barajul Bicaz, din nou

TIPĂREȘTE URM de aici

Intenționând să vizităm Mănăstirea Durău, mergând spre Ceahlău, mai înainte de a ne angaja pe drumul sinuos și destul de prost de sub munte, am poposit la Bicaz. Barajul de la Bicaz, această magistrală realizare a epocii comuniste, pentru locuitorii din zonă înseamnă mai mult decât "acolo unde se fabrică lumina". Cu bune, dar și cu rele. Despre toate acestea, bătrânii locului încă își mai amintesc și povestesc cu nostalgie ștergându-și pe furiș ochii înlăcrimați.

În 1959, când familia noastră s-a stabilit în Neamț, cu un an înainte de finalizarea și de inaugurarea magistralei construcții de pe Bistrița - Hidrocentrala "V. I. Lenin" de la Bicaz - eram prea mică pentru a realiza importanța momentului. În timp, din scrierile oficiale, dar și din relatările oamenilor care au trăit în mod direct și bucuriile și dramele acelor ani, am aflat mai multe.

Din trecut și din prezent…

Poposind la Bicaz, de sus, de la capătul barajului, priveam întinderea de apă a lacului de acumulare și încercam să-mi imaginez valea prin care Bistrița, râu de munte, cu ape reci, limpezi și repezi, ducea pe valurile sale plutele din bușteni de brad. Își imaginează cineva cum arăta Valea Bistriței atunci? Eu încerc și de cele mai multe ori reușesc pentru că am cunoscut câțiva dintre oamenii de atunci și le-am ascultat poveștile, am văzut plute și plutași la lucru, am văzut vechi fotografii. Pentru a se închide barajul de la Bicaz, pentru ca apa să se poată aduna în lac și prin canalul de aducțiune să ajungă la Stejaru - sat de dincolo de munte - unde se construia uzina electrică, autoritățile vremii au strămutat peste 18000 de oameni și au făcut să dispară mai multe sate. Despre Reteş, Leteşti, Cârnu, doar istoria mai amintește acum. Rupte în bucăți, satele Răpciuni, Izvoru Alb, Hangu, Buhalniţa, Secu, Poiana Largului s-au străduit din greu să-și vindece rănile.

Am aflat că localnicii nu puteau accepta ideea de a-și părăsi satele și gospodăriile. Nu voiau să plece din vale. Strămutarea a început în 1956. Oamenii au primit și ceva ajutoare de la stat, dar cum să-și rupă din suflet ceea ce se încuibase acolo atât de adânc? La slujba de duminică, preoții au început să-i îndemne pe săteni să-şi mute morţii în noul cimitir de la Chiriţeni. Două cimitire care urmau să fie îngropate de ape, au fost mutate acolo. Casele, din lemn acoperit cu lut, au fost desfăcute bucată cu bucată și mutate mai la deal. Și bisericile au avut o soartă tristă. Biserica de la Hangu, puternică, durată doar cu câțiva ani mai înainte, a fost dinamitată în 1959, cu puțin înainte de închiderea barajului. Se spune că, în anii secetoşi, ruinele bisericii se întrevăd în apele scăzute ale lacului. Biserica de lemn situată la gura văii Răpciuniţa, lăcaș de cult datând din 1773, desfăcută, a fost mutată la Muzeul Național al Satului din București. Acolo am văzut-o și eu și - despre ea, dar și despre alte exponate din Neamț prezente la muzeu - am scris în articolul Ținutul Neamțului la Muzeul Național al Satului.

Dincolo de drama localnicilor din satele strămutate, Barajul Bicaz, Lacul Izvorul Muntelui și Uzina Electrică de la Stejaru sunt o izbândă cu recorduri de neegalat la acea vreme. Foști colegi de școală ajunși ingineri la uzina electrică, îmi povesteau că barajul înalt de 127 metri era atunci cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare ale României. Tot ei mi-au spus că barajul nu este monobloc așa cum credeam eu, corpul lui fiind străbătut de galerii cu instalații de aerisire, cu încăperi pentru echipament tehnic și cu nişe de vizitare. Eei, acum să nu înțelegeți că se organizează și vizite în grup în pântecul barajului. N-am auzit încă vorbindu-se despre așa ceva, dar dacă auziți voi, să-mi spuneți și mie! .

La capătul barajului, acolo unde opresc adesea mașinile vizitatorilor, o placă de marmură montată de Hidroelectrica S. A. în mai 2003, pune la dispoziția curioșilor câteva informații despre proiectant, constructor, beneficiar și perioada de execuție (1950-1960). Tot acolo putem citi că barajul are înălțimea maximă de 127 m, grosimea la bază de 119 m, lungimea coronamentului de 435 m și un volum de apă de 1230 mil. m³.

Este important să reținem că, deși construit mai târziu, primul proiect al complexului hidroenergetic de la Bicaz a fost realizat de inginerul român Dimitrie Leonida în 1908. Cu lucrarea sa - "Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz" - Dimitrie Leonida obținea diploma de inginer electrotehnist la Şcoala Politehnică din Berlin - Charlottenburg.

La construirea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru au lucrat mii de oameni. Pe lângă aceștia, au trudit militari și deţinuţi politici organizaţi în colonii de muncă. Terasamentul căii ferate care venea de la Piatra Neamţ, gara, precum și fabrica de ciment de la Bicaz au fost construite tot în acei ani fiind determinate de nevoile șantierului de la baraj. Până atunci Bicazul a fost doar un sătuc pe valea muntelui care n-a știut ce-i trenul, calea ferată terminându-se la Piatra Neamț.

În timpul lucrărilor, mai ales din pricina lipsei de experiență a multora, dar și a condițiilor dificile de muncă, aveau loc și accidente. O explozie datorată unei acumulări de gaze în galeria de aducțiune a apei s-a soldat cu 30 de morţi.

La capătul barajului, alături de ghereta soldatului care străjuia cândva intrarea pe baraj, din inițiativa Asociației foștilor deținuți politici, Filiala Neamț, a fost înălțată o cruce pe postamentul căreia citim: "In memorian, celor care, obligați fiind să muncească la acest edificiu, crezând în Dumnezeu și în patrie și având cugetul neînduplecat și simțirea adâncă, au luptat cu ajutorul cuvintelor spuse sau scrise, cu faptele și cu armele pentru libertate și împotriva comunismului, le închinăm această cruce pentru chinurile suferite, pentru jertfa și supremul lor sacrificiu pentru semnul credinței pentru care au luptat. Glorie eternă!".

Bicazul și valea muntelui, așa cum se văd astăzi, sunt rezultatul eforturilor și sacrificiilor a mii de oameni - localnici strămutați sau lucrători - dar și o școală a hidroenergeticii românești.

De atunci, pe valea Bistriței s-au construit și alte uzine electrice cu barajele și lacurile aferente. Barajul și lacul de acumulare de la Vaduri a dus la mai puține strămutări de gospodării. Drama localnicilor a fost alta. Lacul de acumulare înghițea întreaga suprafață a combinatului de prelucrare a lemnului, cel mai mare din țară la acea vreme. Secție cu secție, el a fost demolat și împrăștiat pe la celelalte fabrici de cherestea din Piatra Neamț.

Dar, gata cu nostalgiile, gata cu aducerile aminte!

Din prezent…

Cei care poposesc la Barajul Bicaz trebuie să știe că Restaurantul Bibanu’ oferă o masă bună, bineînțeles, și cu preparate din pește. Un traseu turistic pe cărări de munte pornește chiar de acolo, iar dacă vă simțiți obosiți, vă puteți chiar și caza. Nu cunosc condițiile pentru că noi nu am rămas niciodată acolo și peste noapte. Debarcaderul oferă posibilitatea unor plimbări de agrement pe lac. În trecut, după ce coboram de pe Ceahlău și străbăteam tot drumul pe jos până în sat, la coada lacului, luam de acolo vaporașul care ne aducea într-o jumătate de oră la Bicaz, la același debarcader de la baraj. Așa îmbinam noi, atunci, muntele cu marea.

Drumul de la Bicaz până la Poiana Largului - pe atunci Poiana Teiului - drum nu tocmai bun, șerpuind pe sub coasta muntelui, este de 44 km. Chiar dacă popasul turistic de la Potoci (cândva cu căsuțe și un bun restaurant) este închis de mai multă vreme, o oprire aici pentru relaxare în aer de munte, privind de la înălțime lacul și crescătoria de păstrăvi, este benefică pentru toată lumea. Fotografii amatori se vor bucura doar parțial pentru că - uneori - poziția soarelui le va diminua calitatea imaginilor surprinse de acolo.

Poiana Teiului - Poiana Largului cum i se spune acum - impresionează nu doar prin grandoarea viaductului construit acolo, ci și prin Piatra Teiului, legendara stâncă de 23 m înălțime care zace în apa Bistriței. Ea n-a fost demolată la construirea barajului. Declarată monument al naturii, Piatra Teiului se vede foarte bine de pe viaduct, acolo unde se întâlnesc cele patru drumuri care vin dinspre Moldova și Transilvania.

Dacă vreți să vă amintiți, citiți Legenda Piatra Teiului culeasă de Alecu Russo.

De aici, de la Piatra Teiului, am virat la stânga și am urmat indicatoarele până la Durău. Voiam să vizităm Mănăstirea Durău și am reușit.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 27.09.18 21:38:58
Validat / Publicat: 28.09.18 07:51:10
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BICAZ & IZVORU MUNTELUI.

VIZUALIZĂRI: 2052 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P08 Bicaz - Firul Bistriței în aval de baraj.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30350 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

Lucien [28.09.18 08:04:01] »

Foarte frumos!

A propos de Piatra Teiului, mai există o poveste pe care nu mulți o știu. Poate că nu e adevărată, dar e drăguță. Din câte știu, Hidrocentrala V. I. Lenin (cum se numea atunci), fiind prima mare hidrocentrală a țării, s-a făcut și cu consiliere tehnică sovietică. La sfârșitul lucrărilor, unul din marii șefi sovietici a vizitat lucrările și văzând la Coada Lacului această stâncă impresionantă a cugetat că ar fi numai bună ca soclu pentru o statuie a marelui conducător. A întrebat cum se numește această stâncă și cineva din asistență, cu o inspirație de moment fenomenală, i-a răspuns că se numește ”Piatra Hoțului”...

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.09.18 10:21:39] »

@Lucien: Ei, uite, asta chiar nu o știam! Despre Piatra Teiului mai sunt și alte legende care circulă prin popor și – mai nou – pe internet, dar pe asta cu sovieticii n-am auzit-o încă. M-a amuzat de cum am deschis calculatorul.

Știam că sovieticii și-au băgat nasul în treburile de atunci, de la șantierul barajului, că voiau ca noua hidrocentrală să poarte numele tătucului Vladimir Ilici Lenin, știam și că s-a lucrat cu mașini cehoslovace importate special pentru munca de acolo, dar că se visa chipul unui mare lider comunist taman acolo, în vârful stâncii de 23 m nu mi-aș fi putut închipui. Acum, acolo, în vârful stâncii, este o cruce și cred că îi stă mult mai bine așa.

Lucien [28.09.18 10:57:38] »

@iulianic: Când eram mai micuț, hidrocentrala chiar s-a numit V. I. Lenin și cred că așa s-a numit până la Revoluție.

Da, așa este, pe Piatra Teiului este acum o cruce, dar înainte de 1990 cred că era altceva. Nu văd de ce s-ar fi pus problema demolării Pietrei Teiului de vreme ce ea este la capătul opus al lacului de acumulare față de baraj. Acum, după abundentele ploi din vara acestui an, ai fotografiat-o în apă, dar mulți-mulți ani am văzut-o numai pe uscat. Inclusiv viaductul era pe uscat și sub el pășteau vacile.

O parte din locuitorii vechilor sate din zona acum acoperită de apă au fost strămutați în alte locuri. De exemplu (eu fiind din Târgu Neamț) știam că satul Humuleștii Noi (la intrarea în Humulești venind dinspre Piatra Neamț) a fost format tocmai cu astfel de strămutați.

Ai amintit de plutăritul care se făcea pe Bistrița (temă dragă mie și prezentată în impresiile mele recente cu raftingul pe Bistrița la Vatra Dornei) și de plutele care ajungeau pe Bistrița și pe Siret tocmai la Dunăre (Galați), dar trebuie specificat că închiderea barajului de la Bicaz, în 1959, a însemnat dispariția acestei tradiții extraordinare, ea rămânând totuși și acum în amintirea oamenilor din zona de amonte a Bistriței (Bistrița Aurie, unde ocazional se mai fac plute turistice).

Voi încerca să-ți satisfac curiozitatea de a vedea cum arată în interior un baraj de greutate din beton.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.09.18 13:50:06] »

@Lucien: Complexul hidroenergetic de la Bicaz chiar a purtat multă vreme numele lui V. I. Lenin. Că așa se numea, am aflat chiar în primii ani de școală. Despre Piatra Teiului… nu știu să fi avut altceva deasupra. Noi aveam acasă o ilustrată veche care înfățișa stânca în apă și fără nimic deasupra. Nu știu când și în ce împrejurări a apărut crucea. Apele Bistriței, când mai sărace, când mai abundente, în funcție de ploi sau de zăpezi care se topesc în amonte, inundă zona din jurul stâncii sau o lasă fără apă, transformând-o în imaș. Am văzut Piatra Teiului în ambele ipostaze.

Într-adevăr, închiderea barajului de la Bicaz, apoi a celorlalte baraje de pe Bistrița, a însemnat dispariția unei activități tradiționale pe Valea Bistriței - plutăritul. E bine că acum - măcar în scop turistic - acolo unde se mai poate, se fac demonstații și se povestește despre această tradiție dispărută. Generațiile tinere și cele care vor veni după ele, e bine să cunoască și această latură a trecutului.

Voi încerca să-ți satisfac curiozitatea de a vedea cum arată în interior un baraj de greutate din beton.

Deții informații în legătură cu acest subiect?

Lucien [28.09.18 14:37:58] »

@iulianic: Un documentar emoționant despre cum s-a construit complexul hidroenergetic de la Bicaz:

youtube

În legătură cu problema celalaltă ți-am trimis un mesaj personal.

Dan&Ema [28.09.18 14:52:37] »

@iulianic: superbonus! ????

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.09.18 22:00:08] »

@Lucien: Mulțumesc!

Știu filmul "Trei strigăte pe Bistrița". Are două părți. Chiar intenționam să rog să se atașeze articolului meu una dintre acestea, dar nu eram sigură dacă pică bine. Seamănă pe alocuri cu propaganda comunistă.

Referitor la ceea ce mi-ai transmis prin mesaj privat… mulțumesc din nou! Într-adevăr, nu mai văzusem așa ceva. Doar încercam să-mi imaginez și constat cu această ocazie că imaginația mea era cam pe acolo.

@Dan&Ema: Mulțumesc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, iulianic, Lucien, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂLacul de acumulare Bicaz / Izvorul Muntelui:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.070097923278809 sec
    ecranul dvs: 1 x 1