Aiudul – între cultură, viță de vie și lupte de apărare

TIPĂREȘTE

De unde acest titlu? Stema vechiului oraș conține aceste simboluri: carte (reprezentând Biblioteca Bethlen și Muzeul de Științe Naturale – instituții de secol al XVII-XVIII-lea), strugurele (dovadă a întinselor culturi de viță de vie din zonă, unele podgorii supraviețuind și astăzi) și sabia (fortificația din centrul orașului). În luna iunie am trecut din nou prin orașul Aiud și mi-am îngăduit un timp pentru popas, prilej de a porni la pas pe străduțele orașului la o oră matinală.

Cei mai mulți turiști trec prin Aiud doar în tranzit, puțini oprindu-se la cetatea din centru aflată chiar pe traseul șoselei E 81. Totuși, alergând între Cealaltă Capitală (Alba Iulia) și Turda (cu minunata sa salină) ne putem opri pentru o oră-două și în unul din cele mai vechi orașe fortificate din Transilvania. Câteva obiective ne vor atrage cu siguranță atenția, așa cum mi-au captat și mie privirea în acea dimineață noroasă de început de vară.

Parcul Municipal Aiud. Plimbarea mea a avut drept punct de plecare acest parc întins pe coastele Dealului Capelei, vechi loc de recreere a locuitorilor orașului. Alei cu copaci falnici, bănci, statui de piatră, un loc de joacă pentru copii, un chișc de lemn, un spațiu cu aparate de fitness și o terasă sunt principalele elemente constitutive ale parcului

Monumentul Studenților. În centrul parcului se află cel mai vechi monument de for public al orașului Aiud. Din păcate nu există nici un panou explicativ în preajma acestei mici „capele” care să ofere informații. Piedestalul de piatră are încrustate numele studenților uciși de armatele habsburgice în 1704 în operațiunea de înăbușire a răscoalei curuților. Monumentul a fost dezvelit în anul 1904 pentru a comemora acele evenimente tragice.

Colegiul Național Bethlen Gábor. Coborând dinspre parc pe strada purtând numele principelui transilvănean, cu ochii pe doi câini maidanezi care se hârjoneau, am trecut pe lângă case vechi, unele în stare bună, altele în prag de colaps. În capătul străzii stă mândru Colegiul Bethlen Gábor, instituție cu rang academic înființată la 1622 de principe la Alba Iulia. Vicisititudinile istoriei au dus la strămutarea colegiului la Cluj, iar din 1662 la Aiud. Ansamblul de clădiri actuale datează din mai multe perioade, cel mai vechi corp („Cetatea Bufnițelor” – căminul de băieți) fiind ridicat la 1775, restul construcțiilor apărând de-a lungul secolului al XIX-lea. În incinta Colegiului se află cel mai vechi muzeu de științe ale naturii din România, atestat documentar în 1796 și redeschis publicului din toamna lui 2016 (citește aici articolul lui @sunflower: vezi impresii). De pe o tăbliță aflăm că în clădirile Colegiului aiudean se află și biblioteca documentară a Eparhiei Reformate din Ardeal.

Cetatea Aiudului. Chiar din dreptul măreței instituții de învățământ observăm fortificația urbană care a constituit secole la rând modul de apărare al locuitorilor împotriva atacatorilor de orice fel. Ceea ce vedem astăzi este rezultatul unei a doua faze de construcție din secolele al XVI-XVII-lea, 8 turnuri fiind în grija breslelor meșteșugărești din oraș. În ultimii ani o parte din ziduri și turnuri au fost restaurate printr-un proiect, restaurare care a stârnit controverse deoarece s-a utilizat betonul armat (aiudinfo.ro/restaurare-pe ... dului-2823.html). În interiorul zidurilor se află Reședința principelui Gabriel Bethlen – sediu al Muzeului de Istorie și două biserici: Reformată-Calvină (stil gotic, secolul al XV-lea) și Evanghelică-Luterană (secolul al XIX-lea) . La ora aceea matinală cetatea era ferecată, dar i-am dat ocol și am admirat elementele de fortificație și turnul cu ceas al bisericii reformate, adevărat punct de supraveghere și apărare al cetății. Prin anul 2009, deci înainte de restaurare, am intrat și în curtea cetății privind astfel fortificația și din interior.

Catedrala „Sf. Trei Ierarhi”. Ocolim cetatea privind cu nesaț către clădirile vechi din centrul orașului și trandafirii colorați din spațiile verzi. Vis-a-vis de Cetatea Aiudului se află acest monumental lăcaș de cult ortodox care se vrea a semăna cu Catedrala „Sf. Sofia” din Istanbul. Biserica în stil bizantin a fost construită pe parcursul câtorva zeci de ani, începând din perioada interbelică până în primul deceniu de comunism. Mi-a plăcut mozaicul aflat deasupra intrării care înfățișează icoana de hram (cei trei Ierarhi: Vasile, Grigoe și Ioan).

Colegiul Tehnic. Merg prin spatele catedralei ortodoxe, străbat Piața Cuza-Vodă – mărginită de alte fronturi de case de epocă, și ajung la podul peste râul Aiud. Albia acestui curs de apă străbate orașul, dar valea este plină de vegetație și deșeuri – o minimă amenajare ar face mai atractivă zona. Peste pod mi-a atras privirea o clădire galbenă cu turnulețe, un adevărat palat. Clădirea a fost ridicată în anii 1885-1887 după un proiect venețian cu scopul de a servi drept sediu al administrației Comitatului Alba. A fost rând pe rând sediu al diverselor forme administratie ale zonei, garnizoană militară, iar din 1968 instituție de învățământ (evz.ro/frumoasa-venetiana ... iud-714374.html).

Biserica Romano-Catolică „Sf. Elisabeta a Ungariei”. Cunoscută și sub numele de „Mănăstirea Minorită” acest lăcaș de cult este prins în frontonul de case de la începutul străzii Transilvaniei, vis-a-vis de zidul estic al cetății. Biserica ridicată în secolul al XVIII-lea are pe fațadă o rozasă cu un vitraliu colorat de sticlă și două statui: Sf. Laszlo și Sf. Istvan. Peste șosea se află clădirea Primăriei Municipiului Aiud construită pe la începutul anilor 1900, cu un frumos balcon împodobit cu flori.

Centrul Cultural „Liviu Rebreanu”. Mi-am continuat plimbarea pe str. Transilvaniei pe lângă ronduri cu trandafiri de diverse culori, trecând pe lângă porți monumentale și uși vechi de lemn. Pe partea stângă se află instituția care se ocupă de manifestările culturale ale urbei, organizează spectacole de teatru, conduce activitatea ansamblului „Doina Aiudului”, organizează cursuri de calificare și cercuri artistice.

Am încheiat plimbarea prin Aiud în dreptul unui mare supermarket, lângă scările ce urcă colina spre Parcul Municipal, punctul inițial de plecare. Aiudul este un oraș mic în care punctele de atracție turistică sunt concentrate în centrul localității. Ceva mai departe este doar Schitul Aiud și Monumentul „Calvarul Aiudului” (aflate pe locul „Râpei Robilor” unde au fost uciși mulți luptători anticomuniști încarcerați în închisoarea Aiud).

Cei interesați de istorie, spiritualitate, științele naturii ori cetăți medievale se pot opri 2-3 ore în centrul orașului Aiud. Vă invit la o incursiune în Strassburg am Mieresch atunci când itinerarul Dvs. de călătorie vă poartă în această zonă a județului Alba. Vacanțe plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 2853 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI