Aventuri prin Iordania - Aqaba - Berenice beach

TIPĂREȘTE

11 iulie 2017

Salutare tuturor membrilor A. F. A. dar si vizitatorilor interesati de calatorii si plimbari,

Astazi am planuit un pic de rasfat daca tot am venit la Marea Rosie, prin intermediul celor de la receptia hotelului AlQidra, am rezervat 3 bilete la plaja Berenice Beach platind cate 15 JOD de persoana.

Microbuzul urma sa vina sa ne ia din fata hotelului la ora 09.30 conform programarii dar a intarziat 10 minute. Soferul a sunat la receptie sa-si anunte intarzierea datorita traficului si am apreciat asta. Am mai trecut apoi pe la alte hoteluri sa luam cativa turisti si ne- am continuat drumul spre iesirea din oras catre zona portuara, pe autostrada South Beach Highway care urmarea tarmul marii continuand catre sud pana in granita cu Arabia Saudita

La ora 10.10 am ajuns in fata portilor de acces in resort unde am si anuntat ora la care urma sa ne reintoarcem si unde cei de la paza verificau bagajele mai voluminoase, noi avand doua genti de plaja mai micute nu ne-au controlat putand intra si cu sticle de apa de 0.5l si cateva sandwich-uri. Stiam ca uneori paznicii fac exces de zel si nu permit intrarea cu absolut nimic (mancare sau apa), dar probabil fiind extrasezon si nu asa multi turisti, nu au fost prea vigilenti.

Complexul este o oaza de verdeata cu palmieri si flori, arbusti exotici si cuprinde trei piscine cu apa dulce care sunt incalzite in sezonul rece, una mai mica fiind dedicata copiilor si una pozitionata in lateral celor de origine araba care doreau ceva intimitate si purtau costume de baie aparte. Langa piscina se afla restaurantul unde puteti servi diverse preparate si bauturi racoritoare. Noi am luat o pizza la pranz si un fresh iar plata o faceai prin intermediul unu card pe care il incarcai in prealabil in zona portii de intrare de la o casierie cu o anumite valoare.

Pentru amatorii de scufundari, Sindbad Diving Club poate oferi momente minunate si unice in Aqaba Marine Park Natural Aquarium, si va ajuta sa descoperiti reciful de corali Black Rock si Cedar Pride Wreck, Japanese Garden (considerat a fi unul din cel mai spectaculos sit pentru scufundari din lume).

Erau destule sezlonguri libere, dar am trecut pe langa zona piscinelor pentru a cobora spre plaja, unde am observat umbrele si sezlonguri si un mic debarcader din lemn de vreo 40-50 metri lungime in capul caruia doar ce acostase o nava din care a coborat un grup numeros de spanioli care fusesera in larg la scubadiving.

Plaja nu era impresionanta, avand o portiune cu pietricele si nisip cam mare, dar era curata.

In jurul orei pranzului a inceput sa bata un vant agresiv care ridica si nisipul, asa incat ne-am retras catre zona piscinelor unde ne-am asezat mai la adapost unde nu batea vantul prea tare si puteam astfel sa tinem umbrela deschisa (multe umbrele erau inchise pentr ca le lua vantul).

Cand s-a apropiat ora plecarii, ne-am pregatit si noi si dupa ce am predat prosoapele am asteptat sa plece microbuzul catre oras, la 16.00. A mai oprit la un alt resort putin mai departe de unde a mai luat cativa pasageri (vreo combinatie de-a soferului, deoarece masina era dedicata doar pentru Berenice Beach) si apoi acolo a intors catre oras.

La sosire la hotel am simtit nevoia de putina odihna dupa ce am stat in soarele puternic dar si obositi de vantul deranjant si am parcat pentru o ora pana ce mai trecea valvataia si toropeala zilei.

Fiind ultima zi in Aqaba am iesit iarasi la plimbare, spre plaja, pe unde ne-am plimbat si acolo ne-am odihnit la o inghetata, cand, sa vedeti ce mica e lumea, fiica noastra daduse check in in Iordania cu o zi mai inainte si apoi iarasi check in la locul unde eram noi.

A primit multe mesaje de la tineri care ocuiau in Aqaba, curiosi cum ni se pare Iordania, sa ne arate orasul sau isi ofereau sprijinul daca aveam nevoie de ceva ajutor. La un moment dat cineva ne scrie ca ne saluta fiind chiar intr-o masina care trecea pe langa noi...

Cu cat seara imbratisa mai mult marea si orasul simteam regretul ca se apropie plecarea noastra din acest frumos loc plin de liniste si armonie. Nu stiu ce ne-a atras sau cum putem defini mai exact ce ne-a placut atat de mult la Aqaba... poate marea?

Avem si noi destula la Constanta... Era zapuseala, aerul uscat il simteai fierbite la inspiratie, praf, uscaciune, peisajul montan dinspre orizont era arid si pustiu si totusi noua ne-a placut.

Mai tarziu, ajungand in minunata noastra tarisoara ne-am bucurat ochiul de verdeata, de ploaie, de campuri intregi pline de recolte bogate si asa am apreciat efortul si lupta iordanienilor pentru supravietuire dar si adaptabilitatea la mediul acela arid unde un petic de verdeata era oaza lor de fericire si subzistenta.

Pimbandu-ne lejer prin zona comerciala, cu ochii prin magazine pline de mirodenii parfumate, suveniruri, pantofaraie, toale cat vezi cu ochii, am ajuns iarasi la restaurantul Al –Muhandes si acolo pana sa intram, un domn care ne auzise vorbind romaneste a intrat in vorba cu noi spunandu-ne ca este roman, s-a stabilit cu multi ani in urma in Iodania lucrand initial la ridicarea si construirea retelei de drumuri si autostrazi ca si specialist si mai apoi supraveghetor in formarea noilor generatiii de constructori iordanieni.

Ne-a intrebat amabil si bucuros daca ne poate ajuta cu ceva, sa ne duca undeva fiindca avea masina dar si cum dadusem de restaurant sau a fost pura intamplare?

Chiar el ne-a confirmat ca este unul din cel mai apreciate restaurante de genul fast food. el venind cu masina de la oarece distanta ca sa-si incarce sacosa cu shaorme, lipii si falafel (chifelute din naut).

Ne-am asezat la coada la casa, am platit pentru shaormele noastre si mai apoi asteptand la cealalta coada de unde sa le ridicam un alt domn auzindu-ne vorbind, se baga in vorba cu noi, si el recunoscator ca fusese in tara noastra cu ani in urma sa se specializese in construirea retelei electrice de inalta tensiune.

Stia sa vorbeasca stricat in romaneste, dar si-a exprimat admiratia si multumirea pentru tara noastra pentr ca acum era bine cotat in Iordania ca si specialist intr-un domeniu foarte bine platit. Si el s-a oferit daca ne poate duce cu masina undeva, i-am multumit spunandu-i ca locuim aproape si oricum mai vrem sa ne plimbam catre hotel.

Ajunsi in micutul parculet dintre sensurile de circulatie ale bulevardului Al-Hammamat Al –Tunisiyah am poposit pe niste bancute sa ne odihnim si sa savuram shaormele. Langa masa noastra erau doi tineri (un el si o ea) care se sorbeau din priviri, el bea o bere la cutie si probabil mancasera si ei shaorme caci aveau pe masa resturile de hartie de la ambalaje. Fara sa fie atenti, vantul a luat un ghemotoc de pe masa care a cazut pe jos. Au trecut 4 tineri care radeau si-si povesteau de ale lor cand unul dintre ei vazand ghemotocul se apleaca, il ia si il pune la un cos fara sa le reproseze celor de la masa nimic si isi continua plimbarea.

Noi vazand faza vorbeam si ne ziceam, ce baieti cu bun simt, ca nu prea vezi asa ceva in Romania, ne vedeam de treaba noastra cand dupa ce am terminat aveam sa fim si noi pusi in aceeasi situatie.

Aceeasi adiere jucausa a vantului rapeste si de pe masa noastra o bucata de hartie pe care o duce catre piciorul mesei de langa noi, dar fara sa ne dam seama pana in momentul in care alti doi tineri care traversau pe langa noi, observa hartia, se apleca unul din ei si o pune la cos. Nu-mi dau seama daca vazusera ca nu am aruncat noi hartia, ci a luat-o vantul. Ne-am simtit rau de tot si jenati de situatie. Nu ne venea sa credem, nu ca ne-a picat hartia fara sa observam, dar ca altcineva a fost nevoit sa stranga dupa noi!

Nu va inchipuiti ca Iordania este vreun etalon de curatenie pe strazi sau prin oras dar vazandu-i pe cei doi baieti, parca se vorbisera sau poate eram noi la camera ascunsa, ne-am dat seama ca noua generatie scolita si responsabila, poate mai educata, va schimba in vreun fel imaginea Iordaniei.

Daca in circa 15 minute, doi tineri diferiti s-au aplecat sa ridice de pe jos doua bucati de hartie fara sa le atraga cineva atentia, asta e un semn... ca ei o tara unde curatenia pe strazi nu e un punct forte s-ar putea intr-un viitor apropiat sa ne-o ia inainte… Nu stiu cand am vazut la noi ultima oara un tanar sa se aplece sa adune de pe jos o simpla bucata de hartie... Dar nici un adult. Dar de aruncat am vazut destui. Si nici nu mai ia cineva atitudine.

.Am pornit catre hotel, l-am salutat pe baiatul de la receptie care facea tura de noapte si am luat liftul catre camera 401.

Ne-am intins in paturi stiind ca maine vom parasi orasul, ne impartaseam impresiile placute adunate in scurta noastra sedere aici, de la drumul lung si super obositor cu autocarul friguros pana astazi.

Am mai reveni in Aqaba altadata cu placere, dar nicidecum cu autocarul ci numai cu avionul, pentru cateva zile, poate in alte luni decat in miezul verii, sa facem scufundari. Dar la cat de multe locuri superbe sunt in lumea astaaa... poate in alta viata... sau poate voi vreti sa veniti?

Va recomand sa faceti cumparaturi din Aqaba, in special bauturi (la magazinele specializate am gasit inclusiv spirtoase si nu foarte scumpe) pentru ca orasul face parte din zona economica protejata exceptata de la taxe si impozite.

Cunostintele pe care ni le-am facut in Madaba ne-au spus ca ei la catva timp prefera sa faca o excursie pana la Aqaba sa-si faca cumparaturi si provizii (inclusiv alcool), pentru ca preturile sunt semnificativ mai mici decat in restul tarii.

Maine vom pleca spre Wadi Rum. Abia asteptam cu totii!

---

VIZUALIZĂRI: 2792 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI