Becici, Budva, golful Kotor și împrejurimi

TIPĂREȘTE

Ce vacanță frumoasă! Ce locuri superbe! Cum să nu împărtășesc cu voi?!

Anul acesta ne-am petrecut o vacanță reușită la Hotel Mediteran Becici, în Muntenegru. (vezi impresii) Traseul l-am parcurs cu autoturismul și nu ne-am grăbit deloc, poposind și prin alte locuri - Uzice, Serbia (vezi impresii), Tirana, Albania (vezi impresii) și Skopje, Macedonia (vezi impresii). Și unde am zis că în toate cele 8 zile de ședere în Muntenegru o să ne odihnim, o să mâncăm și o să lenevim la soare... iată-ne sătui de plajă și de atâta odihnă după numai 3 zile! :)

Dacă ajungeți în zonă vă recomand să începeți cu faleza din... Becici .Aici limba de nisip are o lungime de apropape 2 km, fiind ceva mai lată decât cea din Budva. Există atât plaje private, plaje ale hotelurilor, cât și plaje libere, pentru cearceafuri și zonă pentru sporturi nautice. Pe plajele private pachetul șezlong+umbrelă costă 10 euro și de obicei nu este permis accesul cu mancare/băutură din alte locuri, pentru a comanda la barul propriu. Prețurile pe plajă sunt duble față de cele de la supermarket - 2,5 E Cola la 330ml, 3 E berea, 2,5 E o cafea, 1E cupa de înghețată, 6-8 E pizza, 1,5 E apa 500ml, etc. Toate prețurile sunt în euro, muntenegrenii renunțând de bună voie la moneda națională.

În lunile iulie și august apa Mării Adriatice este caldă, ajungând până la 28-29 de grade Celsius, dar tot limpede, cu pești colorați, cu țărmul presărat cu pietricele albe, verzi, roșiatice... Pe faleză sunt câteva terase drăguțe dar și magazine de suveniruri cu prețuri mai mici decât ce găsiți în Budva.

Spre perla litoralului muntenegrean - cum e considerată Budva, puteți ajunge cu autoturismul. Faceți 10 minute și locuri de parcare veți găsi în spații amenajate, cu plată, 1,5 E/ora. Din Becici spre Budva taxiul vă costă 5-6 euro, iar autobuzul 15 cenți/persoană.

Problema cu transportul în comun este că nu face față dimineața și seara, când mașinile care vin din 30 în 30 de minute sunt foarte aglomerate.

Mai rămâne și varianta pe jos. Și pentru noi a fost acceptabilă, pentru că vă dau un pont: există un pasaj pietonal prin inima dealului dintre Becici și Budva. Acest pasaj face legătura între cele două stațiuni. Ca să ajungeți la el ar trebui să treceți de Hotel Mediteran, Hotel Tara, Hotel Iberostar. Imediat lângă parcare, in partea dreaptă veți descoperi intrarea în pasaj- care nu e semnalizată de niciun fel, în sensul că nu știi unde duce acest tunel făcut în stâncă. Pe partea cealaltă, în Budva, veți ieși lângă Hotelul Dukley - o construcție terasată, superbă!

Ei, de acolo începe și faleza din Budva, care se va împărți la o bifurcație în alei distincte: una pe malul mării, cu restaurante, terase, baruri și cealaltă cu magazine de suveniruri, cu haine, tonete de înghețată, etc. Astea sunt de văzut seara, într-o plimbare lejeră, eventual o cină la o masă pe malul mării. Pe timp de zi puteți veni să vedeți Citadella Budva, o fortăreață ridicată în Evul Mediu - 5E intrarea, sau Biserica Sf. Ioan (construită în stil gotic, simbolul orasului Budva), Biserica Sfânta Treime (dateaza din 1804, lângă Citadella), etc.

La câțiva kilometri distanță de-a lungul țărmului, înspre sud, puteți merge la insula Sf. Ștefan (o fortăreață construită în secolul XV, având o suprafață de 6 kilometri pătrați), fiind impropriu denumită insulă, deoarece este legată de țărm printr-o limbă subțire de nisip pe care a fost construită o stradă, pentru a permite accesul.

Am lăsat spre final zona care mi-a plăcut cel mai mult: golful Kotor. Am citit ce au scris colegii mei, care nu au ezitat să laude cu cuvintele și talentul fiecăruia frumusețea acestei zone. Dar mereu rămâne loc și pentru felul în care am văzut eu sau tu. Așa că nu mă dau înapoi din a vă prezenta BOKA KOTORSKA prin ochii mei.

Am pornit cu autoturismul din Becici, am trecut prin Budva și am optat pentru varianta prin tunel, spre Trojica. Traseul Becici - Kotor l-am făcut în 40 de minute. Se putea merge și spre Tivat, dar am hotarât să facem acest traseu începând dinspre dreapta. Și bine am făcut, pentru că așa am reușit să vizităm orașul cetate Kotor, centru vechi, cât timp soarele nu era prea sus pe cer.

Am găsit ușor un loc de parcare, undeva în apropiere de port - fără plată... Erau și parcări amenajate - atât aici cât și pe tot țărmul golfului, cu prețuri cuprinse între 0.90 și 1,5 E/ora. Din această zonă nu se vede toată întinderea golfului, aflându-ne într-o extremitate a acestuia, în partea retrasă. Dacă ne-am fi cățărat pe vârfurile înalte ale munților Lovcen am fi avut o priveliște minunată, care ar fi cuprins întreaga suprafață a golfului (cca. 90km pătrați). Și de pe scările cele mai de sus ale cetății se vede orașul vechi și partea dreapta a golfului. Zona este de o frumusețe rară, de necontestat, fiind inclusă în patrimoniul universal (UNESCO).

Dat fiind forma pe care o are, lumea asemuiește Golful Kotor cu o fundă sau cu un fluture uriaș, care se strâmtează unde are nu mai mult de 300m. În apropiere de localitatea care dă numele golfului am văzut un vas de croazieră - imens. N-am mai văzut de aproape niciunul până acum. E impresionant. Un oraș pe apă... Adâncimea permite pătrunderea unor astfel de vase (45m -77m!).

Reiau: în localitatea Kotor este de văzut neapărat cetatea. Aceasta este o dovadă a existenței strămoșilor noștri (atestată documentar în 168 î. Hr. pe vremea Imperiului Roman), a stilului de viață de atunci, a nivelului de trai din zonă. Poate informațiile istorice plictisesc pe mulți, dar nu poți rămâne indiferent când calci printre vestigii care existau acum 2100 ani. Cetatea - de influență venețiană- m-a făcut să mă simt chiar în Italia, așteptând să mă trezesc după fiecare colț în Piața San Marco. În orașul cetate erau de toate: palate, biserici (St. Luke, St. Joseph, St. Michael, St. Anne), mânăstiri (St. Francis, St. Nicholas-ruinele), catedrale (St. Triphon), turnuri, vechea închisoare, spitalul militar, arhiva istorică, restaurante, cafenele, Muzeul Pisicilor, magazine cu suveniruri (inclusiv cu sticla de Murano), diverse boutique-uri cochete... Dacă soarele nu ar fi fost atât de puternic la amiază, cred că am fi stat toată ziua înăuntru.

Și portul merită atenție... sau plajele mici amenajate de localnici din loc în loc. Băștinașii sunt puțin peste 13000, majoritate ortodocși (deși în secolul trecut jumătate din ei erau catolici) -dar este plin de turiștii atrași de frumusețea locului.

După vizitarea orașului KOTOR, am pornit în continuare, de-a lungul țărmului. Satele pescărești sunt pitorești, cele mai mari fiind Perast, Risan, Morinj dar și altele cu denumiri greu de pronunțat în română- Prcanj, Strp. :)

Dintre toate Perast este cel care are cele mai frumoase peisaje dar e și cel mai scump. De-a lungul falezei sunt restaurante și terase amenajate cu gust, unele chiar pe un ponton, deasupra apei. Perastul este cel mai aproape de cele două insule vestite- Sf. Gheorghe și Fecioara de pe stâncă. Prima naturală, iar a doua artificială. Despre cea din urmă am auzit și am citit diverse legende, variațiuni a 4 povestiri principale, pe care nu rezist să nu le redau măcar pe scurt:

1) Doi frați marinari, dintre care unul grav bolnav, întorcându-se acasă au găsit în acea zonă icoana Fecioarei Maria. În scurt timp, ajunși pe mal, cel suferind s-a însănătoșit și a știut că icoana i-a dat putere. Așa că a construit această insulă, aducând pietre de pe mal, în slava Maicii Domnului.

2) Câțiva naufragiați au promis că dacă ajung cu bine pe pamânt o să construiască o biserică drept mulțumire Fecioarei Maria, la care se rugau continuu. Și pentru că au scăpat teferi s-au ținut de promisiune.

3) De câte ori veneau acasă de pe mare, marinarii aruncau câte o piatră atunci când se apropiau de țărm. Și așa s-a format insula.

4) Cea din urmă legendă, de alt gen... spune că locuitorii din Perast au vrut să fie mai informați cu privire la ce se întâmplă în vecinătate (sâc!) și au adus, încet, încet destulă piatră cât să creeze această insulă, ca să fie mai... aproape...

Acum... dacă or mai fi și alte legende sau dacă vreuna din ele are un sâmbure de adevăr, nu știu.

Cert este că Perastul este de trecut pe listă în vizita prin Golful Kotor.

În următoarea localitate mare -Risan- veți găsi o priveliște deosebită, dar și loc de făcut plajă.

Pentru a ne întoarce spre Becici, unde eram cazați, am trecut cu ferryboat-ul din Kamenari în Lapetane. N-a fost nevoie să așteptăm, veneau din 10 în 10 minute. Am plătit pentru autoturism 4,5 E și nu a contat câte persoane suntem înăuntru. Traseul a fost foarte scurt- abia am apucat să admiram valurile, peisajul și... să ne întristăm văzând fumul gros ce ieșea din loc în loc din pădurile din zare (erau incendii de vegetație datorită temperaturilor ridicate înregistrate în acea perioadă). Din Lepetane am mers pe traseul Tivat, Budva, Becici și am ajuns la hotel în cca 45 de minute după ce am coborât de pe ferryboat.

Excursia noastră a fost încântătoare, cu imagini care ne-au rămas atât pe cardurile aparatelor de fotografiat cât și pe retină. Și toate aceste priveliști ne-au umplut sufletul cu frumos... :)

Să lăsăm specialiștii să decidă dacă e vorba de un fiord sau de un canion scufundat. :) Eu vă spun clar, e de mers acolo. E un loc în care noi o să ne întoarcem cu siguranță.

Sper să vă fie de folos!

Vacanțe frumoase tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 10355 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI