MiniGhiduri AmFostAcolo toate destinațiile [pg.9/620]

Prima întâlnire cu Lucca a fost în a treia zi de” pelerinaj toscan” - după amiaza. Cum nu eram de-ai locului, n-am avut voie cu mașina în urbea centrală, delimitată de restul așezării printr-un zid. Cu toate că era o zi din mijlocul săptămânii, parcările din jur erau pline, așa că am aplicat planul B – parcarea pe o străduță laterală, ceva mai departe de zidul cetății… Chiar și cu acest neajuns, după ce-am văzut o dată Lucca, am mai vrut! Așa că ne-am [...]citește review

După o documentare destul de sumară, recunosc, nu aveam mari așteptări în privința gastronomiei locale atât în Ayia Napa, cât și în Larnaca. Motivul e foarte simplu: ceea ce ei numesc mâncare „tradițională cipriotă” nu e de fapt decât grecească. Și cum cu aceasta din urmă sunt familiarizată, ce surprize puteam să am? Nici una. Au halloumi, o brânză care mie nu-mi place, și fac niște cârnați destul de gustoși cu care umplu, alături de legume - aveam să [...]citește review

În weekendul ce tocmai a trecut nu m-a răbdat Dumnezeu să stau și eu acasă, ca tot omul gospodar, asta presupunând c-aș fi gospodar. Nu, pe mine m-a mâncat în anumite părți anatomice și-am plecatără tocmai prin județul Iași și Neamț, pentru ca să ce, să mă plimb! Vremea nu se anunța a fi foarte plăcută dar am gândit că decât să stau acasă să mă uit cum ninge și să dau în depresie, mai bine plec pe drumurile frumoasei noastre patrii, aud că ninge pe la noi [...]citește review

Aflasem de multă vreme de insuliţa aceasta din sud-vestul Arhipelagului Cicladic şi pe atunci nici nu-mi trecea prin minte că vom ajunge într-o bună zi s-o vizităm. Mi se părea cumva că e la capătul pământului, ba mai mult, mi se părea extrem de complicat de deplasat până în mijlocul Egeei, însă, în timp, am depăşit această prejudecată, deşi nici acum n-a fost deloc floare la ureche de ajuns acolo. Peste tot am găsit numai cuvinte de laudă despre micuţa cicladă, [...]citește review

În Bratislava am mai ajuns acum câțiva ani, într-o toamnă târzie (sau iarnă timpurie?!), pentru vreo 2 zile, cu ocazia unui eveniment profesional. Îmi amintesc câte ceva: că am stat la un hotel cu vedere la Dunăre, că am degustat o pălincă de pere absolut demențială și că am preferat să foiesc centrul vechi în cele 2-3 ore libere în loc să mă cocoț pe deal, să vizitez castelul. A, și că mi-am cumpărat un costum tricotat din lânică, pe care-l port de atunci într-o [...]citește review

Despre Mamounia auzisem de prin reviste glossy, citisem despre persoane ilustre (Charlie Chaplin, Omar Sharif, Kirk Douglas sau Paul McCartney sunt doar câteva nume) care se cazau invariabil aici, despre prezentări de modă în grădinile sau în interiorul hotelului. Știam că a fost favoritul lui Winston Churchill, care i-a invitat și pe Charles de Gaulle, și pe Franklin D. Roosevelt, pentru a fi mai spornice negocierile privind soarta omenirii. L-am văzut prezent în toate clasamentele [...]citește review

După ce ne-am cazat și am pozat prin Old Town Garden Apartment din Varșovia, vezi impresii, aș fi stat în cameră, nu aș mai fi ieșit în oraș, dar trebuia să facem puțină mișcare și să mâncăm ceva. Aveam în vedere câteva restaurante din Orașul Vechi la care să mergem dar am căutat pe internet un local cât mai apropiat, la care să mergem. Bistro Senatorek Se află la nici 300 de metri de cazarea nostră și 200 metri de Piața Teatrului, de Palatul Jabłonowski, [...]citește review

Despre Lacul Roşu s-au scris pe AFA 32 reviewuri dintre care 15 despre mâncătorii. Majoritatea cuplate cu alte obiective de văzut, drumeţii, ascensiuni pe munte, mănăstiri-schituri, aproape deloc despre Lacul Roşu ca entitate de sine stătătoare. Am parcurs pe diagonală multe dintre ele şi cele mai serioase au punctat cum s-a format Lacul Roşu. În reviewul precedent am scris despre terasa Ardealul în care am mâncat dar despre Lacul Roşu doar două trei propoziţii. ˝am [...]citește review

„Nu cred în statele binaționale. Cunosc totuși trei exemple extraordinare de state multinaționale prospere: Elveția, Elveția și Elveția. În celelalte - fie ele Cipru, Iugoslavia sau Uniunea Sovietică -, totul s-a sfârșit într-o baie de sânge” Amos Oz 1974 În iulie acel an, junta militară care a condus Grecia între 1967 și 1974 a organizat o lovitură de stat în Cipru în scopul anexării insulei la „patria-mamă” . Artizanul acestei mișcări a fost Dimitrios [...]citește review

Din punct de vedere gastronomic, insula Ios nu diferă prea mult faţă de alte meleaguri elene ca ofertă, deşi deţine şi ea câteva produse/preparate locale sau un mod specific de a fi gătite altele uzuale în Grecia. Nici preţurile nu au fost în măsură să ne dea pe spate, ceea ce a făcut ca experienţele noastre în materie de mâncătorii să fie foarte agreabile. Ca o caracetristică generală, am băgat de seamă că în Ios nu s-a inventat încă principiul de a se oferi ceva [...]citește review