Gardaland pe timp de iarna

TIPĂREȘTE

Salutare!

La multi ani tuturor!

Pot spune ca suntem unii care am inceput noul an "în deplasare" dar nu în interes de serviciu, ci personal, în scop de relaxare. Si cum noi ne relaxam vizitând locuri noi, iată-ne așadar, in a 4-a zi a anului în mult râvnitul Gardaland!

Am pornit acolo după o informare prealabila daca este sau nu deschis parcul. Am chiuit de bucurie, precum un copil ce își primește cadoul așteptat, când am aflat ca e deschis, chiar dacă nu în totalitate. E de la sine înțeles ca atracțiile ce implicau apa, nu erau deschise. Chiar si asa, nu am mai pierdut timpul și la ora 10:30 eram la casele de bilete

Biletul a fost 25 euro / persoana / zi, însă cu același bilet, puteai intra a doua zi la "Sea World". Noi, din păcate, nu am avut agenda libera si pentru ziua următoare, așadar nu ne-am putut bucura si de SeaWorld. Ca o precizare, erau mai multe tipuri de bilete, însă deoarece am ales sa nu avem restricții de niciun fel, am optat pentru cel de 25 și cel mai scump de altfel.

Inca de dinainte de a intra, atenția ne-a fost atrasa de "echipamentul" personalului: toți aveau căciuli, mănuși, fulare si mantii ca ale lui Mos Crăciun. Parca eram in Laponia, acasă la Mosul. A fost plăcut sa ii vedem îmbrăcați asa. Personalul, atât cat am interacționat cu el, a fost amabil si mereu interesat sa te asculte si sa te îndrume. Vorbeau mult in italiana, dar când am fost neînsoțit, am vorbit cu ei in engleza. Desi nivelul conversațional era unul slab, au reușit sa se facă înțeleși.

Apoi ca un ciocan in moalele capului a fost sa vad mulțimea neașteptat de mare din parc. Adică, având in vedere circumstanțele: 4 ian, afara era o temperatura aproximativa de 4-6 grade Celsius, era ora 11:00 s. a. m. d, a fost destul de șocant sa vedem afișat timpul de așteptare la Mammut de 50 de min.

Nu am sa fac descrierea amănunțita a fiecărei atracții in parte, însă am sa va spun ce mi-a atras atenția in mod deosebit: mai întâi, datorita poziționării si dimensiunii, am observat L'albero di Prezzemolo - sper ca am scris corect - care crea ideea unui tărâm feeric, de basm.

Apoi, neavând o harta - pe care in alte parcuri o distribuie la intrare sau la achizitia biletului - am început sa mergem sa exploram parcul. Asa am ajuns la Mammut care are un traseu destul de interesant, insa totodată lung. In sinea noastra am zis ca incepem cu ceva "mediu". Nu a fost asa. Desi e trecut la "adventure", după călătoria cu trenuletul ce parea inofensiv, noi l-am incadra la "Adrenaline". Senzatia a fost... "bestiala". Am zis ca mai vrem, insa asa cum am mai spus, coada de 50 de min ne-a descurajat.

Am mers mai departe si asa am ajuns la Blue Tornado. Timp de asteptare 20 de min. Am decis ca vrem si ne-am așezat la rand. Timp in care am avut timp sa citim in mai multe limbi cum ca ar trebui sa renunti daca ai probleme cu: ceasul, oasele, stomacul, vreunul dintre membre, presiunea sângelui, stomacul, si multe altele :) In 15 min urlam la propriu din scaunele bine securizate ale dispozitivului. Traseul desi plin de răsuciri si împleticiri, probabil din cauza adrenalinei, noua ni s-a părut exagerat de scurt. Așadar, ce credeți? Ne-am mai așezat încă o data la rand, si nu am regretat.

Următorul a fost Oblivion. Timp de așteptare 15 min. Traseul pana la îmbarcare, a fost superb. plin de cotloane si întortocheri, sectoare luminate, sectoare obscure, sectoare călduroase, altele friguroase, cu lumini intermitente, sunete puternice, plin de efecte speciale... sincer la un moment dat, ne întrebam dacă suntem siguri ca vrem, însă fix in acel moment am zărit inscripțiile, NO RETURN POINT. Am mers pana la capăt si la fel, senzația de zbor a fost una ce cu greu poate fi descrisa in cuvinte.

De la oblivion, am mers fix la vecinul sau, la Space Vertigo. Mare greseala! Desi timpul de așteptare a fost 0, senzația de coborâre accelerata de la cati metri o fi avand acel turn, din vârful căruia vedeam tot parcul, a fost una nu prea pe placul stomacului meu. Golul din stomac mi-a provocat gânduri de insecuritate fizica si nu ma gândeam ca mor, insa ma gândeam la ce senzație vom fi având atunci când după atâta viteza spre sol vor fi trebuit sa frâneze brusc. Ei bine, oprirea a fost una neașteptat de lina, însă once in a life e mai mult decât ok.

Ca sa ne mai liniștim, am fost la ice age 4D. O experienta neașteptat de plăcută care ne-am propus sa o mai repetam ori de cate ori vom mai avea ocazia si in alte locuri. efectele au fost mai mult decât surprinzătoare. Singura precizare mai putin pozitiva ar fi ca, uneori, scaunele se miscau cu un fel de intarziere. Dar una peste alta, a fost bine, toată lumea s-a distrat si s-a si... încălzit.

Am mers cu trenulețul prin piramide, am fost la pirati, am fost si ne-am rotit in ceșcuțele buclucașe, am fost in satul lui Kung Fu Panda, dar din păcate rândul mare si timpul de 60 de min ne-a descurajat. am decis sa trecem la vedeta parcului: Raptor. Acolo am mers doar eu, deoarece, ceilalți din compania mea au zis pas. Am ajuns in scaunul securizat atât de repede, încât nu am avut timp sa ma gândesc oare cum ar fi? Așadar, in secunda următoare, zburam la propriu... eram doar eu si cerul deasupra si pământul dedesubt... vedeam parcul in care mișunau oamenii precum niște furnici... si auzeam... țipetele vecinilor de scaun care urlau extaziați de placere mixata cu groaza. E dificil sa descriu ce senzație trăiești. De aceea, voi spune doar atât: TREBUIE SA ÎNCERCAȚI!

Am ieșit de acolo ușor amețit, dar totodată cu zâmbetul pe buze. Iar senzația a fost: mai vreau. Insa ar fi fost egoist din partea mea sa ii fac pe ceilalți sa ma aștepte in frig, iar eu sa ma distrez. M-am alaturat grupului si am mers la Prezzemolo acasă. Am urat niște scări si am simțit ca sunt din nou copil, un copil care mereu si-a dorit o căsuța in copac. Am urcat si coborât tot felul de scări si am vizitat tot felul de scene din povesti. Apoi am găsit o alta intrare in casa lui Prezzemolo. Casa lui e "magica" si după ce am coborât cu un lift super silențios, am intrat într-o încăpere, la fel, din basm, si apoi într-o alta camera in care erau scaune ca la cinema, pe de-o parte si de alta a unei mese. Acolo, practic, am fost păcalit, vizual si senzorial, întrucât m-am trezit cu capul in jos, fără sa îmi dau seama când, iar cu toate astea, fularul îmi stătea normal la gat si nu atârna ca si cum as fi fost cu capul in jos... in fine. e greu de explicat. Senzația generala a fost ca a meritat!

Apoi ne-am îndreptat spre ieșire deoarece se întunecase, se întețise vântul si ne era super frig tuturor.

Pe lângă atracțiile parcului care sunt minunate, la fel de distractive ca si la Mirabilandia (Ravena), ce ne-a mai plăcut:
- Echipamentul personalului
- Disponibilitatea acestuia
- Elementele de securitate chiar iti ofereau siguranța si încredere
- Toaletele suficiente si amplasamentul lor
- Curățenia acestora
- Zăpada artificiala
- Faptul ca s-a permis consumul de alimente si băuturi proprii

Si fiindcă tot am pomenit de mâncare, pe teritoriul parcului se poate manca, însă mâncarea e scumpa si... de tip junk food / fast food.

Ce nu ne-a plăcut, ca de la unele atracții se iesea prin tot felul de locuri unde se servea mâncare si sau magazine. Înțeleg strategia de marketing, insa... ca o observație, nu ne-a deranjat, însă nu ne-a plăcut.

Ca o nota generala, Gardaland e un parc superb de distracții care merita vizitat de doua ori:

Fie ca o data ești cu copii si le acorzi timp lor, fie ca o zi e prea puțin si nu reușești sa te bucuri de întreg parcul. Merita vizitat. De fapt, fiecare dintre voi, merita sa îl vizitați! Acordați-vă timp vouă înșivă si bucurați-vă de frumusețile vieții si unicitatea fiecărui loc nou in care ajungeți!

Cu stima si prietenie, va salut si va doresc vacante frumoase, relaxante, distractive dar mai ales, plăcute!

Sa avem cu toții un an bun!

---

VIZUALIZĂRI: 5699 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI