Vatican. O vizită în Cetatea Sfântului Scaun

TIPĂREȘTE

Cu cele 44 hectare şi aproape 900 de cetăţeni, Vaticanul este cel mai mic stat, atât ca suprafaţă, cât şi ca populaţie. Deşi autoritatea papală este foarte veche, iar sediul Sfântului Scaun este la Vatican de aproape 700 de ani, statul propriu-zis a fost întemeiat abia în 1929, în urma unui tratat între Sfântul Scaun şi statul italian. Limitele Vaticanului sunt foarte concrete: zidurile cetăţii. Doar în piaţa San Marco este trasată o linie de demarcaţie spre piaţa Pius XII.

Vaticanul este situat în Roma, pe malul drept al Tibrului, pe colina Vatican, unde în timpul împăratului Caligula se afla Circul lui Nero, având în centru obeliscul înalt de 25 m, ce domină acum piaţa San Pietro.

Dar dincolo de ce înseamnă statul Vatican în plan juridic, el este o comoară a culturii mondiale, prin nepreţuitele opere de artă pe care le deţine, motiv pentru care, întreg teritoriul Vaticanului este inclus pe lista UNESCO a valorilor universale.

Teritoriul Vaticanului poate fi divizat în două zone: la vest, gădinile Vaticanului şi clădirile civile (sediul guvernului, gara Vatican, radioul) şi la est zona construcţiilor: Basilica San Pietro, cu piaţa din faţa ei, clădirile muzeelor Vaticanului şi apartamentele papale.

Basilica San Pietro este o operă de artă care a fost construită de-a lungul mai multor sute de ani şi la care şi-au adus contribuţia un mare număr de artişti.

Pornind de la Basilica lui Constantin, la începutul secolului a XVI-lea s-a început construcţia noii bazilici, după planurile lui Bramante. Grandioasa construcţie s-a realizat în 176 de ani, timp în care s-au succedat alte proiecte, prezentate de Rafael, Antonio da Sangallo şi alţii, până când, la 70 de ani, Michelangelo a vent să adauge o nouă concepţie şi, în mod special minunata cupolă. După moartea sa, proiectul a fost păstrat în mare parte, dar cel care i-a succedat, Maderno este cel care a dat forma actuală a biseicii, cea de cruce latină.

Acum, putem să admirăm grandioasa piaţă în care este construită cea mai mare biserică a creştinătăţii. Cupola lui Michelangelo, grandioasă şi sugestivă, domină ansamblul într-o admirabilă sinteză arhitectonică. Colonada, cea mai frumoasă operă a lui Bernini, decorată cu 140 de statui ale sfinţilor, serveşte drept intrare solemnă în piaţa San Pietro, cele două braţe imense în semicerc părând să îmbrăţişeze mulţimea ce se adună în piaţă cu ocazia momentelor solemne.

Imensa faţadă a bazilicii, lată de 115 m şi înaltă de 48 m este opera lui Maderno, care a adăugat-o pentru a estompa disproporţia dintre înălţimea şi lăţimea bazilicii. Porticul are cinci intrări, corespunzând celor cinci naosuri.

Cum intri, eşti frapat de senzaţia de imensitate şi grandoare.

Este suficient să cităm datele înscrise chiar la intrare, lângă poarta de bronz, pe sol: lungimea bazilicii, în interior este de 186, 36 m, iar la exterior 211, 5 m; înălţimea cupolei este de 44 m, plus 17 m "lanterna", iar diametrul ei este de 42 m; înălţimea totală a bazilicii este 136 m; perimetrul pilonilor ce sprijină cupola este de 71 m.

Bazilica poate primi 20. 000 de oameni. În prima capelă din partea dreaptă a naosului se găseşte Pietà, capodoperă a lui Michelangelo de când avea 24 de ani.

La capătul naosului central se găseşte Baldachinul din bronz al lui Bernini, înalt de 29 m, care acoperă altarul principal. Sub acesta se găseşte mormântul Sfântului Petru, martirizat chiar în Circul lui Nero. În faţa mormântului ard permanent 99 de candele.

Sub biserica actuală se află Grotele Vaticanului, corespunzând nivelului bazilicii lui Constantin. Aici se ajunge din interiorul bazilicii San Pietro, pe o scară de lângă pilonii cupolei. Înăuntru se găsesc monumentele funerare ale unora din cei 265 de papi şi ale altor personaje istorice, printre care Pius XII, Ioan XXIII, Paul VI, Ioan Paul I, Ioan Paul II.

După trecerea prin sacristia bisericii, se intră în Tesoro di San Pietro (Tezaurul de la San Pietro), constituit în timp, datorită donaţiilor făcute bazilicii vaticane de papi, cardinali, împăraţi, regi, credincioşi din toată lumea creştină. Pe lângă obiecte de cult, se găsesc şi obiecte arheologice, legate de fondarea bazilicii.

Tezaurul a trecut de-a lungul timpului prin momente grele, fiind jefuit, şi distrus. Organizarea sa în forma actuală datează din 1975.

Pe latura din dreapta a porticului, în exteriorul bazilicii, se ajunge la locul pe unde se urcă în cupola bazilicii. Sunt două posibilităţi: ori escaladezi pe jos până în vârf, caz în care plăteşti mai puţin, ori iei liftul până la baza cupolei, de unde urci pe jos, aşa cum am făcut noi. La "popasul" unde ajunge liftul, se află pe interiorul cupolei de jur împrejurul acesteia un balcon, de unde se poate admira interiorul bazilicii. Urcarea în continuare se face pe scările dintre cupola interioară şi cea exterioară şi spre partea superioară ea devine foarte dificilă, mai ales pentru cei mai masivi şi mai înalţi, pentru că locul este foare îngust şi înclinat. Dar efortul merită a fi făcut, pentru că de pe terasa lanternei de pe cupolă ni se dezăluie o privelişte formidabilă, cu şarpele argintiu al Tibrului, strecurându-se printre colinele Romei. Avem, de asemenea, o privlişte asupra întregului stat Vatican, cu frumoasele sale grădini.

Coborâţi de pe cupolă, nu mai aveţi altceva de făcut, decât o vizită în muzeele Vaticanului: Museo Gregoriano Egizio, Museo Gregoriano Etrusco, Pinacoteca, Museo Missionario-Etnologico şi Palazzi Vaticani, cu Stanze di Raffaello, Cappella Sistina şi Appartamento Borgia.

Aveţi însă grijă să nu nimeriţi în zi de sărbătoare, muzeele sunt închise, spre deosebire de partea descrisă până acum, care este deschisă permanent. Aşa ni s-a întâmplat nouă, care am ajuns acolo pe 16 august. Ne-am mulţumit cu o vizită virtuală, aici.

când am ajuns acasă şi când am căzut de acord că trebuie să revenim pentru ce nu am văzut, dar şi pentru ce am mai văzut deja.

Bazilica San Pietro, cu tot ce se găseşte în ea şi piaţa din faţa acesteia pot fi considerate, fără nicio ezitare, una din minunile lumii moderne.

---

VIZUALIZĂRI: 5921 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI