ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.05.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Ploieşti
ÎNSCRIS: 07.02.12
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
APR-2016
DURATA: 2 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
AFA RECOMANDĂ: Pentru transfer Aeroport - Hotel (Roma) și/sau tururi turistice ale Romei / Vaticanului - recomandăm ghidroma.eu
  • Informatii sau rezervări: pe sait sau tel. +39 324 981 3672
  • TIMP CITIRE: 19 MIN

    Gardaland pentru adulți – un roller coaster continuu

    TIPĂREȘTE URM de aici

    Demult era în plan acest parc de distracții. Demult era pe lista mea scurtă, dar degeaba. Lista aia scurtă a devenit al naibii de lungă și Gardaland a coborât veritiginos. Nu era un parc de copii, cel puțin nu de copii așa mici ca ai mei. Au urcat în top Disneyland și Legoland, iar Garda... hmmmm... “poate când mai cresc piticii”. Chiar și acum, tot mi se părea prea “de adulți”, în condițiile în care fiică-mea are 9 ani și nu e mare amatoare de adrenalină extremă. Iar în ultima vreme îmi cam luasem de tot gândul. Asta până când...

    “Am găsit bilete ieftine la Milano! Mergem?” Ăăăăăă, da, fusesem la Milano, mi s-a părut drăguț, dar nu aș mai fi repetat city-break-ul. Totuși biletele alea de avion îmi făceau cu ochiul: 260 de lei, două persoane andate e ritorno. Nu le puteam rata!!!

    “- Păi și ce facem din Milano? Avem doar două zile pline...”. “- Păi putem Como, Lago di Garda sau... Gardaland!!” Hmmmm... Gardaland fără copii. Mi se părea o contradicție în termeni dar, la o a doua socoteală... “Mergem să ne dăm cu roțile în sus în toate tâmpeniile în care nu ne-am putea da dacă am avea copiii cu noi! Apoi, la anu’, când mergem cu ei, n-o să oftăm amar în timp ce ne dăm în Baby canoe sau Baby cavalli auzind țipetele din Raptor sau Oblivion!!! Gata, așa facem!!!”. Și ne-am pus pe calcule, trasee și rezervări.

    De la Milano la Gardaland fără a închiria mașină

    Inițial, ne gândisem la varianta de transport cu auto închiriat din aeroport din Bergamo. Nu era însă cea mai ok alegere. Mașina merită închiriată dacă te plimbi, dacă faci traseu, nicidecum pentru a merge în același loc în fiecare zi. Bani aruncați pe geam. Așa că ne-am îndreptat atenția spre trenuri. De la Milano Centrale la Peschiera del Garda există mai multe trenuri pe zi. Cel mai simplu și sigur, dacă știi ora la care vrei să pleci, este să iei biletele direct online de pe trenitalia.com. Acolo există și oferte gen “cumperi 1 bilet și călătoresc 2 persoane”. Așa am ajuns noi să luăm Milano Centrale – Peschiera del Garda, bilete cu dată fixă, la preț de 42 de euro, 2 persoane andate e ritorno. Ăăăă, da, știu, cât biletele de avion, dar... :P

    Biletele le printezi de acasă și astfel scapi în gară de cozi, aglomerație sau automate care nu știi exact cum funcționează.

    Pentru transportul aeroport Bergamo – Milano Centrale, am ales shuttle-ul de la Terravision, bilete luate din aeroport (deoarece era același preț și online), pentru care am plătit 18 euro/ 2 persoane andate e ritorno. Avantajul biletelor luate la fața locului este acela că întorsul este “open ticket” pentru 20 de zile parcă. Dacă luam online, eram obligați să specificăm data și ora biletului de întors. Dacă la dată nu ar fi fost o problemă, ora însă nu era sigură. Așa că, am scăpat de complicații.

    De la gara din Peschiera del Garda spre Gardaland, pleacă un shuttle la fiecare jumătate de oră începând cu ora 9 dimineața. În sens invers există același shuttle care are ultima cursă la ora 18.00, exact ora de închidere a parcului. Acesta este gratuit.

    Pe scurt, de la Otopeni la Gardaland, transportul ales de noi a fost: Otopeni – Bergamo (Blue Air), Bergamo – Milano Centrale (shuttle Terravision), Milano Centrale – Peschiera del Garda (Trenitalia), Perschiera del Garda – Gardaland (shuttle gratuit).

    Pentru un început în forță – de la cazare direct în... Raptor!!!

    Studiind ofertele de preț pentru biletele de intrare în parc, am ajuns la concluzia, că cel mai avantajos pentru noi ar fi biletul pentru două zile consecutive, luat în avans de acasă. Am plătit 49 de euro/ persoană și am ales 25 și 26 aprilie ca zile de intrare în parc. Fiind zile de luni și marți în cursul școlii la ei, am crezut că cele două zile ne vor fi arhisuficiente pentru a ne da de câte ori vrem în tot ceea ce Gardaland oferă și ne tenta, bineînțeles. De la început am exclus atracțiile pentru copii. Păi când venim cu piticii, în ce ne mai dăm? Așa că ne-am concentrat pe cele de adrenalină și aventură.

    “Luăm primul shuttle, ăla de ora 9, da?”, așa suna planul de cu o seară înainte când am ajuns la locația de cazare. Dar n-a fost chiar așa... Știind că va fi lejer din punct de vedere al aglomerației, și având ca obiective doar câteva din atracțiile parcului, ne-am mișcat cu încetinitorul. Astfel, cu chiu cu vai, am reușit să prindem luni shuttle-ul de ora 12.00. :D

    Distanța între gara din Peschiera și Gardaland este de vreo 3 km. În câteva minute ajunsesem. Nici nu ne dezmeticisem ca lumea. Am coborât lejer din autobuz și ne-am blocat. Toată zona de intrare în parc era o mare de oameni. Ne-am uitat puțin nedumeriți unul la altul. Hmmmm... parcă altceva calculasem!!!

    Cozile de la casele de bilete erau infernale iar peste tot era un furnicar de nedescris. În toate părțile alergau, râdeau și țipau copii și adolescenți italieni de școală. “Buey, ce mama naibii?!?!?!? Ăștia nu au școală?!??!?! E luni azi!!!”. Bine că luasem bilete în avans că la ce cozi erau...

    Odată intrați în parc ne uitam puțin dezorientați în jurul nostru. Mișunau oameni mulți în toate părțile, copii, adolescenți, tineri, etc. Jurai că e o zi din vacanța de vară. Refuzam să mă gândesc cum e vara, dacă acum era așa. Încercam să găsim o hartă a parcului (deoarece la intrare nu aveau), un punct de informare, ceva... să o luăm de la un capăt sistematic, logic, etc. Neam!!! Am văzut la un moment dat un indicator spre un punct de informare. În timp ce ne îndreptam în acea direcție simt brusc o strângere de mână și o schimbare la fel de bruscă a direcției. “Unde mergem? Informațiile sunt în partea cealaltă!!”. “Ăăăăă, o luăm pe aici. O să vezi!”, am primit un răspuns cu un zâmbet ștrengar în colțul gurii. Am făcut ochii mici. Nu era de bine! Zâmbetul ăla șmecher clar îmi pregătea ceva. Până să apuc eu să-mi dau seama am simțit un vuiet deasupra mea în timp ce tocmai treceam pe sub plăcuța pe care scria: “RAPTOR” – 45 min. Am auzit țipete venind de undeva de sus, și m-am trezit stând la o coadă. Pfffff... nici hartă nu aveam și noi deja stăteam să ne dăm în atracția care, pentru mine, era pe primul loc în top: Raptor!!! Și am stat... cam o oră. De ce? Pentru că noi inițial, din neatenție, ne așezasem la coada de Express Entrance, un fel de Fast Pass pentru cei familiarizați cu Disneyland-ul. A trebuit apoi să luăm cealaltă coadă de la capăt, deci am pierdut timp prețios. Dar asta a contat mai puțin...

    În timp ce stăteam la coadă, mii de senzații m-au încercat. Mi-am adus aminte de review-ul lui @vlado2 și de trăirile lui de atunci (îhî, am avut timp într-o oră, și cred că aș fi avut timp să-mi aduc aminte tot ce am citit de-a lungul timpului pe AFA, dacă m-aș fi plictisit cumva, ceea ce era practic imposibil... ;)). Simțeam bucurie și frică amestecate. Începuseră să-mi cam tremure picioarele... inițial am crezut că de teamă, apoi am realizat că de fapt era emoție și nerăbdare.

    Nu știu exact când am trecut turnichetul și când ne-am lăsat rucsăceii în compartimentele special amenajate. Eram pe rândul 4 pe partea dreaptă. “Vrei la margine?”, m-a întrebat Cristi, parcă să mă testeze cât sunt de curajoasă. Ăăăăă, să fim serioși, ok, eram atât de emoționată, îmi bătea inima atât de tare, încât aia mi-ar mai fi lipsit. “Nu, nu... e ok pe interior! ”, abia am reușit să îngaim. L-a bușit râsul. Îhî... bine că făcea mișto de mine. Din cauza asta am continuat în gând: “Ia bagă tu senzații maxime când o să vezi cum ai impresia că te lovești de copaci!” :))

    Recunosc, am avut un moment în care am vrut să mă întorc. Dar ajunsesem deja la “The point of no return” (asta scrie la un moment dat la Oblivion, dar se potrivește perfect și aici). Bine, nu m-aș fi întors oricum, dar îmi plăcea să știu că, dacă vreau, pot! :P

    Puțin mai mult de 1 minut, atât a durat “zborul”. Dar ce zbor!!! Când m-am dat jos singurul gând care mi-a trecut prin cap a fost: “Mai vreeeeeaaaaauuuuu!!!”. Dar asta însemna încă o oră la coadă, iar noi mai aveam și alte atracții de “testat”.

    Mult dorita hartă a fost achiziționată abia după Raptor. Încercam să ne uităm în ea, să facem un plan logic, sistematic, de abordare a restului atracțiilor, dar ochii noștri nu stăteau decât pe sus. Se auzeau țipete, râsete, vuiete de roller coast-uri. Pfffff... nu, așa nu reușeam să facem nimic. Trebuia să ne concentrăm pe hartă! Am zis!!!

    Chestii serioase (dar utile :D) de logistică a parcului de distracții Gardaland

    Gardaland, ca mai toate parcurile de distracții, are atracțiile grupate pe categorii: Fantasy, Adventure și Adrenaline.

    Studiind oferta, noi ne-am axat exclusiv pe Adrenaline și Adventure, excluzând din start orice ținea de Fantasy. Pe principiul: “Și când venim cu copiii, ce-o să mai facem?”. La cele două, iar am avut câteva minusuri din considerente pe care le voi detalia la momentul respectiv.

    Țin să precizez încă o dată, deși titlul este mai mult decât clar, acest review nu se adresează, nu este în folosul celor care doresc să meargă la Gardaland cu copii sub 12-14 ani. Abordarea noastră a fost strict din punct de vedere al celor... care trec orice limită de înălțime și vârstă (și credeți-mă, sunt foarte stricți cu acest lucru).

    1. FANTASY

    Cea mai bogată ofertă o găsiți la categoria Fantasy, adică aia pentru copii, părinți și bunici, care probabil o să ne mănânce cele două zile de la anu’ rezervate Gardaland-ului. Nu am stat să studiem cu atenție atracțiile de aici, dar ne-am “izbit” involuntar de ele în timp ce alergam între cele care ne interesau pe noi. Majoritatea sunt grupate în jurul copacului mare pe care este imposibil să-l ratezi de cum intri în parc. Aici sunt:

    Volaplano – Un mini-circuit făcut la înălțime, pe o șină suspendată, de niște avionașe pentru pitici și părinți care se mișcă încet dând astfel posibilitatea celor care se plimbă cu ele să studieze întreg parcul. Mie mi-a adus aminte de atracția “Pedal-a-car” de la Legoland. De fapt... este fix același lucru, numai că în loc de mașinuțe aici sunt avioane.

    Mai există, tot ca și plimbări pentru observarea parcului, Transgardaland Express și Funny Express, trenulețe pentru toată familia.

    Pentru copii, deosebit de gustate sunt Baby Cavalli și Baby Canoe, căluți pe șină și respectiv mici bărcuțe. Primei i-am găsit corespondentul la Legoland prin “Royal Joust”, iar pentru cea de-a doua, corespondentul este “Canoe X-pedition”. Drăguț pentru copii, cu siguranță.

    În rest, acealeași atracții pentru copii micuți (la majoritatea celor în variantă de o persoană, înălțimea maximă admisă este de 140 cm). La celelalte atracții, copiii mai mici de 105 cm trebuie obligatoriu însoțiți de un adult.

    Singura atracție din Fantasy pe care am testat-o a fost Flying Island. Aici am ajuns după o cursă de adrenalină care ne-a trimis puțin să ne odihnim. Aveam nevoie de timp pentru a verifica dacă aveam toate organele la locul lor. :P Ca să nu stăm degeaba pe băncile parcului, am ales o tură cu această farfurie zburătoare (așa arată) și cu ocazia asta am putut savura în liniște peisajul înconjurător.

    2. ADVENTURE

    Eheeee, la categoria aceasta se schimbă puțin datele problemei. Adică aventură, avetură... dar este însoțită și de ceva adrenalină. La una din atracțiile acestei categorii, la Mammut mai exact, am avut cea mai mare surpriză.

    Am ajuns la coadă la această atracție tot căutând ceva intermediar. “Ete na... e un trenuleț roller coaster. Uite, mămici, bunici, pitici... Pffff... da’ ce papuci țipă toată lumea așa?!?!?! Că doar nu e cine știe ce!!! ”

    După o coadă de vreo 40 de minute, am ajuns și noi într-un final să ne urcăm în drăcia aia care părea inofensivă, dar din care se auzeau țipete mai ceva ca în Oblivion. Sistemul de siguranță, deși individual, mi s-a părut pepsi. Adică, ok, îți trage o bară din aia în poală, bară care, odată trasă, nu o mai poți împinge înapoi. “Deci nu e mare brânză!”, m-am gândit. “Ai camera în buzunar?”, mi-am întrebat colegul de vagon. “Tragem niște selfie-uri în mini-trenulețul ăsta de numa-numa!!”. Și am tras... Bine, în unele am ieșit puțin crispați, dar nah... ce vreți acum. Le-am șters când am ajuns acasă. :)):))

    Deci Mammut este o atracție de „Adventure”, dar eu aș încadra-o mai degrabă la „Adrenaline”. Atât din punct de vedere al vitezei cât și din cel al complexității traseului, merită cu prisosință avansarea în grad. Nu are înălțimea maximă a celor de adrenalină, dar în rest... nu-i lipsește absolut nimic. “Moamă, nici în Oblivion n-ai țipat așa!”, a fost concluzia la care a ajuns “colegul de vagon”. Mda... bine că a observat el tot, și a mai și ținut să puncteze momentul. Tipic... :P

    O altă atracție din această categorie pe care am încercat-o și de care ne-am declarat încântați, a fost Fuga da Atlantide. Asta e un circuit în niște bărci mari, cam ca cele de la “Pirații” din Disneyland, care are două sau trei căderi de la înălțime. Totul e plin de stropi, iar vara presupun că e un deliciu. Pentru noi partea asta cu udatul nu a fost tocmai plăcută, dar era totuși cât de cât cald afară.

    Tot chestii “de udat” sunt și Jungle Rapids și Colorado Boat. La prima din cele două am spus “pas” pentru că este din categoria “ciuciulete”. În plus, urmărind traseul și văzând că nu cădem de nicăieri, nu se întâmplă nimic spectaculos, am renunțat fără nici cea mai mică urmă de regret la a ne uda degeaba. :D

    În Colorado Boat ne-am dat însă. De ce? Simplu... Deși traseul nu e mare brânză, deși udătura e considerabilă, are două căderi micuțe, dar cu senzații mișto. Deci, dacă e de căzut, nu spunem “nu”, indiferent de cantitatea de apă! :))

    I Corsari este o atracție trecută tot la “Adventure”. Mda... ce să zic acum... După părerea mea se încadrează mai mult la “Fantasy”. Te plimbi cu o barcă prin lumea piraților. Ăia râd, benchetuiesc, se distrează, se luptă, etc. Nici nu te bagă în seamă! Nu-ți ia nimeni capul, nu te sperie nimeni, nu cazi de nicăieri... nici măcar nu te udă cineva. Pentru noi a fost o atracție de odihnă. Drăguță dar... cam fără sare și piper, să zic așa.

    Tot cam așa am ieșit și de la Ramses – Il Risveglio. Aici ne-am plimbat cu niște mașinuțe prin interiorul unei piramide și trebuia să tragem cu niște pistoale cu lasere în niște leduri aflate pe diverse obiecte ca să adunăm puncte. Atracție gen “Buzz Lightyear” de la Disneyland sau “Temple X-pedition” de la Legoland. Îmi aduc aminte că la celelalte două m-am distrat, acum însă... mi s-a părut prea soft. Bine, recunosc, poate dacă eram în varianta “cu copii” ar fi fost mai distractiv. Așa însă... parcă am pierdut timpul degeaba.

    The Spectacular Adventure Cinema l-am sărit cu grație din schemă. După ce am studiat temeinic înainte despre ce e vorba, ce se întâmplă acolo, am ajuns la concluzia că e o chestie de exclusivă amețeală și nu are sens să ne amețim degeaba. Mai bine într-un roller coaster decât acolo!

    Cea mai nouă atracție a parcului este Kung Fu Panda Master. Un roller coaster pe care l-am zărit doar când am urcat pentru lansare în Magic Mountain. Se făceau ultimele pregătiri deoarece marea deschidere este în luna mai. Probabil anul care vine vom avea ocazia să-l testăm și noi. Din câte am văzut seamănă puțin cu “Nemo” de la Disneyland, dar nu vreau să mă lansez în afirmații aiurea. Aștept cu interes impresiile celor care-l vor încerca.

    Aceastea fiind toate atracțiile din categoria “Adventure” să trecem deci la...

    3. ADRENALINE

    Sau, mai bine zis, principalul motiv al vizitei noastre la Gardaland.

    Despre Raptor v-am povestit în prima parte a review-ului. Aș mai avea multe de povestit despre senzații, despre ce ne-a făcut să ne întoarcem a doua zi și să ne oprim, imediat după ce am intrat, fix tot la el... dar nu vreau să vă dezvălui chiar tot. Vă spun doar să mergeți să-l încercați. După părerea mea (și nu doar a mea), este pe locul 1!

    La Oblivion ne-am așezat la o coadă tot de vreo 40 de minute. Dacă la Raptor, în timp ce așteptam, senzația dominantă era bucuria, aici trebuie să recunosc... eram puțin speriată. De fapt, eram cam speriată de-a binelea. Îmi plac la nebunie căderile în unghi, dar o cădere accelerată de la 43 de metri, practic în gol, cu capul înainte, îmi cam dădea fluturi în stomac (și nu din ăia de îndrăgosteală). Ce să vă mai spun... țipetele pe care le-am auzit timp de 40 de minute cât am stat la coadă, nu m-au ajutat cu nimic, ba dimpotrivă. Ceva curaj am mai prins când am ajuns în față și am putut să-i observ pe cei care terminau tura. Toți erau veseli, râdeau și își bălăngăneau picioarele. N-am văzut niciunul cu stare de rău sau de panică. Asta m-a mai liniștit.

    Când a venit rândul nostru, eram primii. Asta însemna că ne puteam alege locurile din primul rând, adică ăla care stă suspendat în gol timp de 3-4 secunde până începe căderea. “Știi că putem să ne așezăm în primul rând, da? ”, am auzit la urechea mea. “Aaaaaaaahhhhh, o să-l omor cu prima ocazie!! ”, mi-am spus în minte. “Da, știu, dar nu vreau! Stăm pe penultimul rând. Acolo nu stai chiar cu capul în jos alea 3-4 secunde! ”. Da, putea să spună că-s fricoasă, n-avea decât! Și poate s-o zică și acum! Dar ar fi bine să se gândească și la... ciorbă! :D

    Secundele de așezare în scaun, de prindere a sistemului de siguranță (care este beton, verificat și răsverificat ca și la Raptor), apoi cele de ascensiune, le-am simțit din plin în gât și în cap. Îmi zvâcneau tâmplele, iar pulsul îmi era undeva în gât. Au urmat cele 3-4 secunde de stop când totul a ajuns la apogeu. Apoi... căderea!!! Și în afară de ea nu mai știu nimic. Nici măcar momentul de ieșire cu "roțile-n sus"... =))

    M-am dat jos din scaun și nu-mi venea să cred că mă țin pe picioare. Fusese mișto rău și... wow... nu-mi era rău! Dar nu am avut tentația de a mă mai da o dată ca la Raptor. Ceva nu-mi plăcuse și nu mi-am dat seama ce nici până azi. Ca experiență însă, a meritat cu vârf și îndesat.

    De la Oblivion se ajunge destul de ușor, în sensul că este foarte aproape, la Space Vertigo. Nu este o atracție deosebită, nu are nimic special. Este pur și simplu o cădere în gol cam ca la “Tower of Terror” – Liftul Groazei de la Disneyland. Dar e una singură, fără întreruperi și fără sincope. Nu e cine știe ce, dar e clar de categoria “Adrenaline”.

    Blue Tornado este poate marele meu regret în ceea ce privește vizita aceasta la Gardaland. Am stat într-o zi la coadă vreo 20 de minute, dar când am ajuns în dreptul panoului cu riscurile și atenționările speciale, am zis “pas”. “Lasă, o facem pe rând la anu’. Acum mă cam doare spatele. Cu asta chiar nu ne jucăm! ”

    Ce am observat la traseul acestui roller-coaster, și ceea ce ne-a făcut pe noi să renunțăm, a fost succesiunea de spirale cu schimbare bruscă de direcție și de poziție. Oricât ar fi de bine fixată persoana în scaun, coloana este solicitată la maxim, mai ales regiunea cervicală. Eu una nu am vrut să risc.

    O altă atracție sărită din lipsă de... atracție :P a fost Sequoia Adventure. Astea sunt mașinuțele alea care merg destul de încet și care te țin destul de mult cu capul în jos. Nu ni s-a părut nimic plăcut sau atractiv în acea mișcare înceată. Ori să stăm cu capul în jos degeaba... nu vedeam sensul și nici fun-ul. Așa că, tot fără regrete ca și la “Jungle Rapids”, am zis “pas”. Și nu, asta nu am chef s-o fac nici data viitoare. Poate dacă se va arăta vreunul din pitici dornic de a încerca poziția liliacului (vorba lui @claudiu_71) să mă mai gândesc, dar eu pentru mine, nici gând.

    În mijlocul atracțiilor tip “Fantasy”, la copacul lui Prezzemolo, pe hartă, îți atrage imediat atenția o bulină roșie, culoare ce marchează categoria “Adrenaline”. E Magic House. Nu prea știam cu ce se mănâncă, așa că ne-am așezat la coadă să vedem despre ce e vorba. Timp de așteptare: 5 minute. Coada... destul de ciudată, aș spune. Mulți copii destul de mici, deși, repet, era o atracție de tip “Adrenaline”.

    Am intrat destul de repede, normal. Atmosfera era cam ca la Casa Bântuită de la Disney. Vorbea Prezzemolo în italiană, râdea... n-am înțeles nimic decât că ne-a urat bun-venit în casa lui. Podeaua a început să se lase ușor (era de fapt un mare lift), apoi am fost împărțiți în 2 grupuri și introduși într-o cameră cu banchete stânga-dreapta. N-o mai lungesc prea mult, ideea de bază e că banchetele alea încep să se bălăngăne, totul se învârte în jurul tău și ieși de acolo cu o puternică senzație de greață. Atâta tot.

    Mie una a doua oară nu mai îmi trebuie Casa Magică!! (asta ca să nu repet cuvintele rostite când am ieșit de acolo) Faza nasoală e că starea de rău mi-a persistat și a doua zi astfel încât, eu care ador să zbor cu avionul, când m-am urcat în el mă gândeam cu groază la decolare și am verificat punga aflată în spătarul scaunului din față. Asta ca să vă dați seama în ce hal m-a amețit Casa biiiiip... :)

    Magic Mountain este, din câte am înțeles, unul din primele roller-coastere ale parcului. Mda... se poate observa asta cu ușurință cred din cauza mișcărilor destul de bruște și sacadate. Ca și traseu are două bucle mari de dat cu picioarele în sus, două spirale și două “rotiri la centrifugă” în partea finală. Oprirea este extrem de bruscă (nu lină ca la celelalte) de simți că cerebelul tău urlă de durere la impactul cu interiorul cutiei tale craniene. Concluzia finală: “Hai că m-am dat și-n ăsta și am amețit degeaba! Nu-i mare brânză!”

    Ca și parte de mâncare, băutură, toalete, șopingăreală, etc., nu am foarte multe să vă spun. Mâncarea este aceeași ca în orice parc de acest tip: fast-food, scumpă și proastă. Noi am optat pentru varianta “la pachet din Penny” și a fost mult mai bine decât orice altă opțiune la fața locului.

    Toaletele sunt la tot pasul, vizibile prin intermediul indicatoarelor, curate și... suficiente. Nu (prea) stai la coadă. Se putea și mai rău.

    La chestiile de cumpărat, nu prea ne-am oprit. Nefiind cu copiii după noi, nu ne-am oprit mai deloc în magazinele de la ieșirea de la atracții. “Aș fi vrut să ne luăm câte un tricou de la Raptor! ”, am auzit când eram deja în aeroport. Bine că spunea atunci! Ufffffff! Ce mă gândisem eu că pot trece val-vârtej prin magazine că n-am piticii după mine... “Și acuma spui?!?!?!? Când eram acolo de ce n-ai zis nimic??? Lasă, luăm la anu’. Să-ți fie învățătură de minte data viitoare să spui la timp ce vrei!!!” :D

    Ca și mențiune înainte de concluzii, ar trebui să vă spun ce era cu aglomerația aia pe care am prins-o luni, 25 aprilie. Păi... cum să vă spun eu... nu puteam avea noroc pe linie. Deși calculasem astfel încât să nu mergem în timpul vacanțelor, s-a nimerit ca acea zi să fie liberă. Pe net apărea încadrată la “giorni festivi”. De nervi, nici nu m-am mai uitat ce sărbătoare era. A doua zi, pe 26, a fost o zi exact cum ne-am imaginat că ar fi trebuit să fie cele două zile în parc. Ca să vă faceți o idee: pe 25 aprilie am stat o oră la coadă la Raptor. Pe 26 aprilie, deși timpul afișat era de 5 minute, am intrat direct, la aproximativ aceeași oră ca și cu o zi înainte.

    Deeeeci, dacă plănuiți o vizită în afara vacanțelor școlare, aruncați un ochi și pe “giorni festivi”. S-ar putea să vă scutească de ceva neplăceri... ;)

    Chestii de final cu parfum de Gardaland

    Nu credeam anul trecut pe vremea asta că pot ajunge două zile undeva unde să mă pot da “cu roțile-n sus” cât vreau (sau pot), în ce vreau (sau pot), cu cine... nici prin cap nu-mi trecea (dar le trecea altora):)):))

    AmFostAcolo, la Gardaland! Cu totul altfel decât mi-am imaginat vreodată că voi ajunge! Am trăit în două zile un fel de rezumat al unei vieți, pentru că da, viața este un roller-coaster: ai parte de căderi, de ridicări, de zbor, de schimbări bruște de direcție, de sens. Totul te amețește și-ți dă senzații tari și noi și... ce frumos este!!!

    De departe preferatul meu a fost zborul cu Raptor! Da, ăsta este clar roller-coaster-ul care mi se potrivește mânușă. La sfârșit, când m-am dat jos din el, am mai vrut "o tură". Acela este roller-coaster-ul perfect: cel în care la sfârșit poți exclama:

    WOW!!! Mai vreau o dată!!!


    [fb]
    ---
    Trimis de ariciu in 02.05.16 03:14:34
    Validat / Publicat: 02.05.16 10:35:47
    INFO ADIȚIONALE
    • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA.

    VIZUALIZĂRI: 8495 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
    selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
    SESIZEAZĂ
    conținut, limbaj

    14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

    NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ariciu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
    Poze atașate (se deschid în pg nouă)
    P18 Vedere din farfuria zburătoare - Blue Tornado
    EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
    Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
    Puteți VOTA acest articol:
    [900 PMA] [450 PMA]
    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 81400 PMA (din 67 voturi)
    NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
    Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

    ECOURI la acest articol

    14 ecouri scrise, până acum

    webmaster [02.05.16 10:01:28] »

    Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

    papone [02.05.16 20:43:58] »

    @ariciu - Bravos, aricioaico! Si pentru scriere, dar mai ales pentru aventura. De cand tot pazesc si eu Gardalandul... cam de la Portaventura incoace. Sper ca anul asta sa nu-l mai ratez.

    PS: Pacat ca nu a incercat macar unul dintre voi si Blue Tornado, dar lasa ca scriu eu despre el.

    ariciu [03.05.16 06:41:20] »

    @papone: Păi să scrii!!!... Şi despre Blue Tornado, şi, mai ales, despre Kung Fu Panda!

    Mulțam de vizită! Să ne citim sănătoşi!

    mishu [03.05.16 12:49:21] »

    Wow! - Pe sufletul meu. Era in planurile mele pentru anul acesta insa la inceputul anului a cazut din planuri si a ramas pe alta data. Nu pot decat sa spun ca este un articol pe care mi-l doream si pe care am sa-l si trec la Favorite. In momentul in care va deveni realitate am sa te intreb mai multe.

    Iar daca intre timp @papone va ajunge si el acolo imi va spune care merita mai mult PortAventura sau Gardaland.

    Despre Portaventura mi-a vorbit minunat sa vedem care-i sunt parerile si despre acest parc de distractii.

    Felicitari nu stiu daca m-as da in tot ce te-ai dat si nu de frica ci de starea de rau de dupa, dar mi-ar placea.

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
    ariciu [03.05.16 13:17:56] »

    @mishu: Din câte spunea @crismis anul trecut, nici Europa Park nu e de ocolit! Ai de unde alege...

    Dacă vrei să nu ai stare de rău, numai Magic House trebuie ocolită. În rest, sunt în aşa fel gândite traseele, încât nu am văzut pe nimeni să "dea la boboci" după.

    Îți doresc să ajungi acolo!

    mishu [03.05.16 16:59:45] »

    @ariciu: multumesc frumos, o sa imi planific poate pentru anul viitor.

    costy69 [03.05.16 17:39:28] »

    @ariciu - Fain! Zuperbonus meritat!

    ariciu [03.05.16 18:43:55] »

    @costy69 - Mulțumesc din suflet pentru aprecieri!

    papone [03.05.16 19:51:26] »

    @mishu - Cu siguranta ca merita amandoua, cu varf si indesat. Dar eu daca ar fi sa am de ales intre a doua vizita la Portaventura sau prima la Gardaland, as repeta Portaventura fara sa stau pe ganduri. Ca si motive, ca sa nu par exagerat: cel mai inalt rollercoaster din Europa, 76 de metri, cu cea mai lunga cadere, 78 de metri si la viteza de 135km/h (Shambhala) - asta pana se va deschide si partea de FerrariLand din Portaventura, in 2017, ca va fi unul de 112m inaltime si va prinde 180km/h; rollerul cu cele mai multe inversiuni (rotatii complete, 360 de grade), 8 rotatii (Dragon Khan); si rollerul care atinge cel mai rapid 135km/h plecand de pe loc in plan orizontal (Furius Baco).

    Dar orice ar fi, voi incerca cu siguranta Raptorul si Blue Tornado, ca am ramas cu gandul la ele. Si cum biletele pentru Verona sau Milano sunt mult mai accesibile decat cele de Barcelona... probabil le voi incerca inainte de a repeta experienta Portaventura.

    papone [03.05.16 20:42:40] »

    @ariciu - Ariciuleee, vreeau detalii de cazare in zona. Hai, pune mana si scrie, plsss

    ariciu [03.05.16 20:54:05] »

    @papone - Pfoai, m-ai terminat cu Portaventura!!! Bueeeey, nu te duce la Garda că s-ar putea să zici că te-am trimis la... Fantasy Land!

    papone [03.05.16 21:43:46] »

    @ariciu - Bueeey, tu iti dai seama ca dupa ce am venit din Portaventura, cineva imi recomanda Disneyland? De Garda inca ma interesez, ca doar d-aia de intrebai de cazare in zona parcului (mai "loubaget", asa) si de mancatorii in zona (astea le adaugai acum). Nu de halta, da' gasii ceva belete ieftioare pentru luna viitoare.

    ariciu [03.05.16 22:04:45] »

    @papone - Bueeeeey... vine astă seară! Cu tot cu mâncătorii (mai puține, așa...)!

    mishu [06.05.16 08:13:08] »

    @papone - Scurt si cuprinzator, am ametit doar citind, insa pare tentant. Multumesc

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    ariciu, costy69, mishu
    Alte impresii din această RUBRICĂGardaland (parc de distracții):


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.067357063293457 sec
    ecranul dvs: 1 x 1