Ischia - Regina a golfului napoletan

TIPĂREȘTE

ISCHIA

Chiar daca nu la fel de opulenta, eleganta si rafinata ca si imperiala Capri, insula Ischia mi s-a parut a fi o adevarata “regina cenusereasa” a golfului napoletan.

Mai intinsa ca suprafata decat Capri, fiind cea mai mare din pleiada binecunoscuta a golfului Capri – Ischia-Procida este mult mai populata de turistii veniti aici nu pentru o singura zi, ci pentru sejururile in statiunile balneoclimaterice recunoscute ale insulei.

Insula de natura vulcanica pe care se ajunge din Napoli cu ferry boatul. cca 17 mile marine departare de Napoli in golful de la Marea Tireniana isi trage numele conform urmatoarelor variante: pithecusa –insemnand - maimuta (ceva similar cu Gibraltarul, ne fiind gasite dovezi ale acelor simpatice animale pe insula) sau dupa spusele lui Pliniu de la pithos – insemnand vas de lut, ceea ce e veridic pentru ca in vechime aici chiar era dezvoltata o asemenea “industrie” sau de la pituis – insemnand pin, si aceasta varianta putand fi luata in calcul caci intradevar insula este impadurita. Are forma patrata cu dimensiunile de aprox. 10x7 km si 34 km de coasta. In 813 prima data numele actual apare in corespondenta Papa Leon III catre Charlemage I – schra – insula neagra. Are cca. 60000 locuitori si foarte, foarte multi turisti veniti in statiunile baleno-climaterice ale insulei.

Cateva date pentru situarea in timp a insulei:

In anii 800 IH a fost colonizata de greci

Cateva sute de ani mai tarziu Hiero din Siracussa, regele sicilian a atacat locuitorii etrusci gasiti aici si a pus stapanire pe insula, incepand constructia fortului devenit mai tarziu dupa multe modificari celebrul Castel Aragonesse ca loc de refugiu pentru locuitori.

In anul 63 I. H primul imparatul roman, Augustus caruia i-a placut foarte mult insula Capri a cedat Ischia in schimbul acesteia. Insula a fost rand pe rand in mainile ostrogotilor, bizantinilor, normanzilor. Richiard II cel mare si apoi Henrik VI. a urmat Alfonso V care a proclamat insula colonie a regatului Castilia.

Cand dupa 1550 a inceput a fi atacata de pirati populatia s-a raspundit pe intreaga insula care s-a dovedit generoasa prin terenul si clima prielnica cultivarii de vita de vie, legume si arbori mediteranieni...

De la 1700 burbonii au controlat insula care a intrat in posesia francezilor. A urmat un cutremur devastator care a marcat civilizatia si constructiile de pe insula. In ultimii 200 de ani insula a fost loc de intalnire si petrecere a timpului liber a familiilor nobiliare de pe continent care au profitat de binefacerile zonei impanzite cu izvoare termale.

ORGANIZATORICE:

- din Napoli se ajunge traversand cu ferry boatul - companii de transport SNAV sau Caremar care pleaca din Molo Beverello port vis-à-vis de Castel Nuovo/Napoli si din portul din imediata apropiere denumit Calata Porta di Massa /Napoli. Cele doua porturi de imbarcare se afla practic unul in prelungirea celuilalt. la cateva zeci de metri.

Costul transportului via mare difera de la tipul de ambarcatiune si marimea acestuia.

La ducere am plecat cu Caremar / ferry boat mare, classic cu o oprire in insula Procida 11,20 eur/bilet iar la intoarcere am luat de la SNAV un hydrofoils eur 17,60/bilet tot cu o oprire in Procida. Sigur deplasarea aceasta a fost mai rapida, insa mai putin spectaculoasa, caci nu se poate admira peisajul marin decat din interiorul ambarcatiunii. Debarcarea /imbarcarea in insula Ischia s-a efectuat in portul Ischia cativa km departare de orasul cel mai mare al insulei, Ischia. si foarte aproape de Cassamicciola, o localitate statiune balenoclimaterica recunoscuta pentru hotelurile care gazduiesc turistii veniti pentru tratament balenoclimateric.

- transportul pe insula 2,50 eur/biletul cumparat de la soferul de autobuz pe diferite distante si rute ale insulei, bilet care trebuie validat.

Drumul spre insula a fost parcurs in cca o ora si 20 de minute de la plecarea din Napoli. Marea albastra, soarele generos si mai ales pescarusii care ne-au urmarit tot drumul in special in zona insulei Procida nu ne-au lasat sa ne plictisim din contra, un adevarat spectacol de sunet culori si dexteritate ne-au oferit pasarile marii care se apropiau pana deasupra turistilor pentru a le smulge cu ciocurile lor ascutite din maini biscuiti sau alte resturi de mancare dupa care cu totii ne-am scotocit prin rucsacuri.

In PROCIDA nu am coborat decat pentru -15 minute cat a stationat vasul in micul port am putut sa-mi fac o umila parere despre insula mica, cocheta cu case colorate coborand de pe dealuri parca direct in mare. Insulei Procida I se mai spune si insula celor 6000 de pasi caci se pare ca poate fi parcursa cu aceasta masura. Se afla la cca 13 mile distanta de Napoli si are cca 4 km patrati. Insula a fost formata prin eruptiile a 4 vulcani inghtiti acum de mare. In 1535 temutul pirat Barba Rosie a luat cu asalt insula. Locuitorii s-au ascuns in spatele zidurilor fortaretei in cel mai inalt punct al insulei, un deal de fapt care a fost pe rand castel, inchisoare si apoi manastire. Au cerut ajutorul arh. Mihail care i-a izgonit pe pirati, de atunci devenind protectorul insulei. Casele cu arhitectura din secolele trecute in culori deschise, galben, alb, roz, verde par ca se pravalesc in mare iar stradutele inguste precum si zidurile abatiei dar mai ales barcile pescaresti reprezinta un tablou idilic al insulei. Insula a fost iubita si vizitata de Lamartine, Elsa Morante, Boccaccio, Giuseppe Marotta, artisti si oameni de cultura ai vremurilor. Aici s-a filmat Il Postino – Postasul, cu Philippe Noiret in rolul principal, film ce a prezentat viata marelui poet Pablo Neruda. Filmul a avut incasari fabuloase si a capatat nu numai Premiul Oscar ci si alte premii importante ale cinematografiei. Marotta a scris “as vrea sa am o casa la mare in Procida in care sa locuim fara a ne impiedica unul de altul, cele cateva carti pe care le iubesc, tutunul meu, gandurile mele si eu. As vedea maslinii clatindandu-se devenind de argint si as vedea lupta razelor de soare cand te arunci in apa, as vedea palpitatiile ape ice se reflect ape zid ce pare ca respire dar mai ales as vedea timpul si linistea ca si cum ar fi persoane , oameni si prieteni.".

Am debarcat in port, ISCHIA impreuna cu un grup consistent de turisti nemti care aveau destinatia Casamicciola statiune cu ape termale cautata de turistii veniti sa se bucure de ultimile zile frumoase de toamna/vara caci temperatura era de peste 26 de grade si soarele ne-a urmarit intreaga zi, pana la lasarea intunericului cu insistenta.

Mitul grecesc povesteste despre Typhon, un urias rebel pedepsit de Jupiter sa ramana in Pithecusae – adica Ischia pentru a scuipa acolo flacarile si apa calda , cauzand cutremure.Inca din sec. VIII se afla un sat Castiglione intre Port Ischia si Cassamicciola pe latura de nord a insulei asa incat localnicii sunt foarte mandri de istoria existentei lor pe aceste meleaguri, aveam sa o aflam de la proprietarul restaurantului in care am fost invitati sa participam la un festin gastronomic, contra cost , bineinteles. Dar despre acesta mai tarziu, caci intai trebuie sa descoperim cate ceva din frumusetile acestei insule.

Ce ni s-a infatisat ochilor? O insula plina de verdeata cu relief variat cu munti precum Epomeo (788 m, situat in zona vestica a insulei,numele insemnand ceva de genul “priveste peste tot in jur”,sau mai modern “vedere panoramica”, Rotaro 286 m in nord, Vico tot in nord vest in zona Lacco Ameno, una dintre cele mai frumoase ale insulei.

Dar trebuia sa o luam sistematic. Sigur directia era spre Ischia . Apreciind distanta ochiometric si intreband un localnic ni s-a recomandat sa luam autobuzul , era aproape gol la ora aceea, am cumparat bilete chiar de la sofer care ne-a dus pe soseaua principala , circulara a insulei, in urcare ca si cum am fi fost la curse, in viteza, cu nonsalanta fara urma de retinere ca transporta oameni . I-am remarcat “mestesugul” sofatului insa nu mi-am dorit s ail mai experimentez.Daca nu ar fi fost peisajul fascinant printre gradinile luxuriante si hotelurile insirate pe coasta insulei probabil i-as fi cerut sa ma debarce la marginea soselei.

Din ISCHIA PORTO se coboara spre sud-est in ISCHIA PONTE pe care se afla cele mai importante monumente ale insulei , distantele sunt mari, recomandabil este pentru economia de timp si de “oboseala” sa folositi autobuzul local, sau dupa caz taxiul.Sigur si parcurgerea pe jos a orasului pe strazile pline de magazine si hoteluri luxoase cu gradini luxuriante este o alternativa de luat in seama, caci oraselul este curat, bine gospodarit, impanzit de cladiri superbe si parcuri pline de vegetatie.

CASTELUL ARAGONEZ (10 eur/bilet intrare)este construit pe o stanca in partea estica a insulei.legata de un izm cu restul insulei. Din 1912 este proprietate particulara. Castelul construit de Alfonso de Aragon in sec. XV pe ruinele fortului grec construit pe la anii 400 IH. Castelul avea peste 1900 de familii pe care le adapostea si aprox. 13 biserici. are o capela ridicata in onoarea patronului insulei San Giovani Giuseppe Della Croce.

Acolo sunt si ruinele CATEDRALA ADORMIRII MAICII DOMNULUI, constructie din 1301 facuta cu eforturile locuitorilor insulei. Este in stil roman dar are si elemente baroce. Alaturi se afla si biserica baroca a Neprihanitei Zamisliri si se intra in curtea manastirii maicilor clariselor datand din 1575.

Langa catedrala este CASA SOARELUI loc unde artistii locali isi expun lucrarile. Era inchis la ora la care am ajuns asa incat nu am vizitat interiorul. Intre Castel Aragonesse si stancile Saint Anna se afla PLAJA CARTAROMANO cu izvoare termale unde se poate inota chiar si iarna.

Ne-am intors in portul Ischia pentru ca ne propusesem sa luam masa la una dintre tavernele aflate chiar pe malul marii care ne inspirase noua multa incredere.

Aici am fost invitati cu multa amabilitate si o adevarata arta a conversatiei culinare de catre patronul , om in varsta care cu ochi de vultur supraveghea turistii care treceau in zona.Restaurantul foarte curat, cu mese asezate cuminte si modest cu vedere la iahturile mai elegante sau mai modeste ancorate in port era gospodarit de fiul patronului, in calitate de ospatar sef si de sotia acestuia asistata de un nepot la bucatarie. Bineinteles la loc de cinste se afla asezata pe masa o farfurie incarcata generos cu trufe, renumitele specialitati– deliciu pe care turistii cunoscatori se inghesuie sa le deguste chiar si la preturile suficient de mari, cel putin pentru buzunarul meu ,pe care le afiseaza. Sigur si aici preturile sunt mai mari decat cele de pe continent insa usor mai mici decat cele din Capri. Si fiindca nu doream sa patesc ca George Clooney (nu pentru ca as putea fi confundata, dar asa ,din.... mandrie), care pe Ischia a avut experienta de a pofti la celebrele trufe, i-au fost prezentate fresh iar apoi I s-au adus altele, de calitate indoielnica, cel putin asa a povestit la o emisune tv) am declinat o asemenea posibilitate “periculoasa” caci eram la inceputul sejurului pe coasta amalfiteana si mai aveam nevoie de portofel cu oarece in el..Dupa consultarea meniului foarte bogat de altfel,. ne-a fost recomandat “meniul turistic” care a cuprins antepaste, primo piatti, second piatti si o sticla de ½ de vin si apa.. Cost /meniu turistic 15 eur. Cost total 36 Eur pentru ca am adaugat si 2 cafele.Mancarea a fost delicioasa servita foarte prompt, cu multa amabilitate si cu dragoste.

Stand de vorba cu patronul ne-a intrebat ce am vizitat si ne-a sfatuit sa mergem pe intraga zona circulara de coasta. Cu autobuzul nu ne-am fi incadrat in timp pentru intoarcerea seara in Napoli asa incat s-a oferit sa ne recomande un taximetrist care la un prêt rezonabil sa ne plimbe ceva timp. Contra a 30 de eur am facut cca 4 ore si jumatate un mic circuit al insulei pe itinerariu: din nord est am coborat spre Barano – Maronti Beach- St. Angelo in sud, Forio in vest si am mers spre Lacco Ameno in nord est., ajungand pe inserat in portul in care aveam sa luam vasul pentru intoarcerea in Napoli.

MARINA DEI MARONTI (spiaggia del Maronti- )– cea mai mare plaja pe drumul care incepe din Barano si coboara spre mare desi era inceput de octombrie nu se putea plange de lipsa de turisti. Se coboara spre SAN ANGELO, localitate pitoreasca cu buticuri de ceramica si arta traditional.. Are izvoare termale

FORIO al doilea oras ca marime intre Punta Caruso si Punta Imperatore – zona care a conservat cel mai bine cladirile istorice. Ultima eruptie in zona a avut loc in 1301.

In Forio exista un loc deosebit de pitoresc –unde se creaza o iluzie optica fabuloasa la apusul soareluii – Aici ni s-a spus ca femeile stateau si binecuvantau aceasta lumina rugandu-se sa se intoarca sotii lor de pe mare. Asteptau pana pe inserat cand aveau impresia ca vedeau siluetele barbatilor la orizont, iesind din mare. Aici este si PLAJA CITARA unde apa marii se amesteca cu apele termale Este o parte a locurilor unde s-a filmat Cleopatra cu Richard Burton si Elisabeth Taylor . La mica distanta in zona se gaseste Sanctuarul Ajutorului construit in sec. XVI ca omagiu adus zeitei protectoare a marinarilor aflati in pericol pe mare.

In Forio in imediata vecinatate a plajei San Francesco la Zaro se afla LA MORTELLA – castigatoarea ‘Best Italian Gardan Award”,gradina creata de Susane Gil sotia de origine argentiniana a marelui muzician englez Wiliam Walton, unul dintre cei mai mari compozitori din secolul XX care a primit si titlul de “sir” din partea reginei Angliei. Aici si in hotelul afferent se tin spectacole, concerte. Gradina este remarcabila, nu cred ca am vazut ceva mai frumos in toata insula. La sud de Forio se afla Garden Poseidon – mare parc termal.cu cateva piscine in aer liber, hoteluri elegante si multi turisti veniti la bai.

GRADINA BOTANICA RAVINO– in Forio Citara Bay- in V insulei a fost gospodarita timp de 50 de ani de capitanul Giuseppe d’Ambra si are cei mai frumosi cactusi in aer liber din Europa. Aici isi are sediul si expozitia Meristema Fair. Tot in Forio se afla SANTA MARIA DE SOCORSSO biserica inconjurata pe 3 laturi de mare, fosta manastire augustina de la 1350. A fost desfiintata dupa 1653 iar biserica actuala dateaza din 1864. Fatada alba cu ceramica reprezentand sfinti si scene din viata lui Isus.este remarcabila. Exista in capela un crucifix miraculous din sec. XVI si doua medalioane de marmura gasite intr-un sarcofag adus din catedrala din Ischia.

In mica localitate PANZA care se afla situata pe drumul care duce spre Serrara Fontana se afla dealul CORVO celebru pentru vita de vie de cea mai buna calitate.Este o bucurie sa admire dealul spectaculos ingrijit, imbracat in vita de vie.

Golful SAINT MONTANO – parcul termal Negombo intre Muntele Vico si muntele Zaro.se poate admira in drumul dintre Forio si Lacco Ameno in n-v insulei in golful Saint Montano. Apa mica si calda face ca zona sa fie foarte cautata de turisti.Deja se facuse tarziu si trebuia sa ne intoarcem in port asa incat statiunea LACCO AMENO am vazut-o pe fuga. Aici este un bloc de piatra care prin eroziune a luat forma unei ciuperci. Aceasta devenind simbolul orasului.

Probabil ca sunt foarte multe repere pe care nu le-am amintit . Insula chiar mi s-a parut o mica bijuterie , eleganta, distinsa, tacuta, discreta amplasata in mijlocul marii .

Va doresc tuturor vacante frumoase

Il rog pe web daca poate introduce Tarantella napoletana – multumesc.

---

VIZUALIZĂRI: 5255 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI