La Citta Alta - Bergamo, orașul de sus

TIPĂREȘTE

Am stat 4 nopți în Bergamo, dar doar o zi am avut posibilitatea să vizităm câte ceva.

Prima senzație din aeroportul Orio, cu direcție către închiriatul mașinii, a fost aceea de stabilitate. După aproximativ 1 ora și 50 de minute de hurducăieli prin aer, simțeam în sfârșit ceva tare sub picioare.

A doua impresie plăcută? Văzând ditamai parcarea mașinilor care erau la închiriat? 8 euro pe zi? Guuud! Splendoare în parcare! Bergamo este un oraș curat care lasă o impresie plăcută celui care îl vizitează. Clădiri vechi, bulevarde largi, istorie cât cuprinde. Nu degeaba Bergamo este cel mai vizitat oraș, după Milano, din Lombardia.

Nu am interacționat mult cu oamenii locului, dar prin restaurantele prin care am trecut, noi fiind foarte gălăgioși în a ne vorbi limba materna, nu am avut nimic de reproșat oamenilor locului. Romanii sunt primiți cu entuziasm în Italia dacă au bani de cheltuit. Cam ca peste tot, cred. Nici urmă de priviri superioare, nici urmă de aroganță, doar civilizație și atât.

Mișto centrul orașului, dar mai mișto La Citta Alta, orașul de sus, orașul vechi unde am urcat cu mașina pana la prima poarta de intrare, Sant’Agostino, apoi luând-o la pas pe lângă zidurile orașului. 5 kilometri au lungimea acestea. Minunăție de priveliște. Se poate urca și cu funicularul, am înțeles ca prețul este pe undeva a 1,5 euro, dar noi am preferat sa gustăm la pas priveliștea ce ni se lasă în fața ochilor cu îngăduințâ.

Orașul vechi a fost colonizat de către ligurieni în 1200, înainte de El, ulterior fiind ocupat de celți și de romani. La începuturi a fost oraș independent, dar și sub stăpânire milaneză și venețiană. Venețienii au construit zidurile care înconjoară cetatea, care datează din secolul 16.

Se înserase, dar tot am fost super plăcuți impresionați de străzile înguste perfect pietruite, de clădirile vechi locuibile în care s-au investit zeci de mii de euro pentru a li se păstra patina vremii, de nenumăratele terase și mici restaurante care ne făceau cu ochiul tare duios a poftă de mâncare. Am trecut prin Piazza Vecchia cu a ei celebra fântână Contarini, am trecut pe lângă Torre Civica cu a lui înălțime de 52 metri, am trecut pe lângă Catedrala Bergamo și pe lângă Capella Coleoni, ca să ne oprim, în sfârșit, într-un pub de sorginte italiană.

Nu am vizitat nimic, din păcate. Am mâncat polenta italiană, mămăliga noastră cea de toate zilele, dar sub forma de prăjitură, as zice destul de gustoasă contrar concepției noastre de acasă. Plus vreo 4 beri diferite tipuri, artizanală să fi fost.

Se făcuse târziu, eram obosiți, îngreunați de cina bogată specifică locului, cu gândul la noua zi pe care o aveam de luat în piept.

Ne-am promis revenirea în Bergamo, dar mai ales în La Citta Alta, pentru a le vizita în detaliu. Merită!

---

VIZUALIZĂRI: 3310 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI