Casa Neagu - cazare la Gura Teghii, în Munții Buzăului

TIPĂREȘTE

În acest an, noi am vizitat de două ori Gura Teghii, localitate aflată în zona de munte a județului Buzău. Atât în satul Gura Teghii, cât și în satul Varlaam, au apărut în ultimii ani câteva locații de cazare, așadar poți găsi un loc pentru a petrece o noapte sau chiar mai multe pe acele frumoase meleaguri. Dacă în luna martie am profitat de o zi însorită de primăvară și am mers acolo ”în recunoaștere”, pe la începutul lunii iulie am revenit cu intenția de a petrece un sfârșit de săptămână la Gura Teghii.

Nu am avut vreo rezervare făcută dinainte, dar aveam salvate câteva numere de telefon de la unele pensiuni din zonă. Iar norocul ne-a surâs din a doua încercare, când am sunat la Casa Neagu (eram deja pe drum) și i-am întrebat dacă au cumva o cameră liberă pentru o noapte; răspunsul a fost afirmativ, așa că peste aproximativ o oră ajungeam la destinație.

Casa Neagu se află în zona centrală a localității Gura Teghii. La 2-3 minute de mers pe jos se află un magazin destul de bine aprovizionat, cu prețuri normale. Plimbându-ne prin sat, am observat mai multe magazine mici, așadar poți cumpăra diferite alimente sau poate unele lucruri pe care le-ai uitat acasă. Peste drum de pensiune se află o agenție CEC, iar acolo se află un bancomat.

Adresa exactă pentru Casa Neagu este: localitatea Gura Teghii, strada Voievozi, numărul 4.

Pe la ora 09.45 am ajuns în fața vilei. Am remarcat faptul că există câteva locuri de parcare în curte, dar noi am lăsat mașina pe stradă, întrucât am mai folosit-o în acea zi.

Curtea pensiunii nu este foarte mare, dar este destul de bine compartimentată. În stânga intrării se află o mică terasă și în apropiere o volieră cu porumbei. În dreapta intrării se află parcarea din curtea pensiunii (intră probabil vreo 7-8 mașini); tot acolo există un leagăn și lângă gard se află un foișor cu chiuvetă, grătar, masă și televizor. În spatele pensiunii este o terasă mai mare acoperită, cu alte câteva mese și bănci de lemn. În lateral erau trei șezlonguri, dar și un spațiu de joacă constând într-un mic tobogan (ar mai fi loc de ceva îmbunătățiri la capitolul dotări pentru cei mici). Foișorul de lângă gard este separat de restul curții printr-un mic spațiu verde.

Casa Neagu este o clădire cu etaj, la parter aflându-se restaurantul, un grup sanitar pentru turiști și alte spații aflate la dispoziția proprietarilor. Spațiile de cazare se află la etaj, iar accesul se realizează pe o scară exterioară de lemn (vibrează un pic atunci când urci treptele, dar asta nu ne-a provocat vreun moment senzația de teamă). Scara duce către o mică platformă, unde se află o masă; am stat acolo la înălțime în acea seară și am admirat cerul plin de stele. A fost grozav!

La etaj, se intră pentru început într-o sală amenajată tradițional; sunt expuse câteva trofee de vânătoare, ștergare cu motive populare, mese și scaune de lemn, dar și un sistem audio, fapt ce sugerează că spațiul este folosit pentru organizarea unor petreceri (probabil atunci când vila este ocupată în totalitate de către membrii aceluiași grup).

Un hol lung pornește spre dreapta, de-a lungul acestuia fiind înșirate camerele. Conform informațiilor de pe diverse site-uri, locația dispune de 13 camere (6 camere fiind triple, iar celelalte 7 fiind duble).

Camera nr. 8 este încăperea unde am fost noi cazați; intrarea se realizează pe bază de cheie. Încăperea este destul de mare. În dreapta, după ușă, se află un cuier fixat în perete și apoi un dulap în două uși (nu prea încăpător). Pe dulap sunt așezate un receiver TV și un televizor Horizon, cu diagonală mică. Dincolo de dulap este patul pentru o singură persoană, iar în partea cealaltă a încăperii se află două paturi twin, unite (fără mult spațiu între saltele). Lângă paturi se află două noptiere, pe una dintre ele fiind trei pahare de sticlă. Ne-am odihnit bine, la acest lucru contribuind lenjeria curată, saltelele și pernele bune, dar și faptul că încăperea este oarecum întunecoasă. Există o fereastră mică deasupra patului pentru o singură persoană și tot în acea zonă a camerei se mai află un spațiu de depozitare deschis, delimitat cu ajutorul unei porțiuni de zid. Pe jos sunt așezate peste parchet după covorașe cu motive tradiționale.

La venire, pe pat, am găsit două prosoape mari și două mici.

Camerele nu sunt bine izolate fonic, la acest lucru contribuind din plin materialele din care este realizat etajul, dar și pereții subțiri. Parchetul din cameră scârțâie pe alocuri și se aud zgomote din încăperile învecinate sau de pe hol (fără ca vecinii să facă vreun mare tărăboi). Așadar, odihna turiștilor depinde mult de ceilalți locatari cazați în aceeași perioadă la Casa Neagu.

Baia camerei este cam înghesuită, dar noi am fost mulțumiți că am avut unde face un duș fierbinte, după o zi întreagă petrecută în natură. În baie există cele necesare, respectiv chiuvetă cu oglindă, vas toaletă și cabină de duș, aceasta fiind prevăzută cu o perdea colorată de plastic; din acest motiv, apa se mai prelinge prin baie. Baia este prevăzută cu un geam mic, bun pentru a se realiza aerisirea încăperii. În baie am găsit un recipient cu săpun lichid și un sul de hârtie igienică.

Camerele nu au balcoane și poate asta ar fi un minus, dar se poate compensa prin faptul că poți sta afară în curte, atât pe terasă, dar și în foișor.

Casa Neagu oferă conexiune wireless la internet; există semnal atât în sala de mese de la parter, cât și în curtea pensiunii.

Așa cum am precizat mai devreme, la parter se află restaurantul. La intrare era afișat meniul. Am aflat astfel că există posibilitatea de a lua micul dejun acolo (micul dejun clasic - 17 lei; omletă cu șuncă și cu brânză - 13 lei; unt cu dulceață de casă - 10 lei). La capitolul ciorbe (cu pâine și ardei) erau menționate următoarele variante: ciorbă cocoș de curte - 10 lei; ciorbă de vițel de Penteleu - 10 lei; ciorbă de perișoare - 10 lei; smântână - 1 leu. Pentru felul doi, erau enumerate următoarele variante: carne de la garniță cu mămăliguță - 25 de lei; tigaie picantă cu mămăliguță - 25 de lei; păstrăv cu cartofi natur - 25 de lei; pulpe sau piept de pui la grătar- 25 de lei; sarmale cu mămăligă și ardei - 20 de lei; ceafă de porc la cuptor cu piure - 25 de lei; mămăligă cu brânză și smântână - 13 lei.

Din ceea ce am văzut în puținul timp petrecut la pensiune, se poate stabili cu proprietarul dimineața ce dorești să mănânci pe parcursul zilei. Consider că acest lucru este un avantaj, pentru că mâncarea este proaspătă.

Pe holul de la intrarea în restaurant este o vitrină frigorifică, aflată la dispoziția turiștilor.

După ce ne-am cazat, noi nu am stat prea mult la pensiune, întrucât aveam chef de plimbare în acea zi. Așa că nu am cerut să ne fie pregătit ceva anume de mâncare, pentru că nu știam ora la care aveam să ne întoarcem. Am revenit la Casa Neagu cam pe la ora 17.00 în acea după-amiază și am stabilit atunci că peste un sfert de oră vom merge la ei la masă. Era disponibilă ciorba de vițel (am luat 2 porții) și am fost ademeniți la felul doi cu o tocăniță de mistreț (din ceea ce îmi amintesc, a costat 25 de lei porția). Mâncarea am primit-o fierbinte și a fost excelentă, mai ales că veneam după câteva ore bune de hoinăreală pe coclauri. Am mai cerut două beri, iar nota de plată a fost de aproximativ 60 de lei (nu îmi mai amintesc exact).

Pentru că în acea perioadă se însera aproape de ora 22.00, după ce am mâncat am mai zăbovit vreo jumătate de oră prin curtea pensiunii, apoi ne-am plimbat prin sat până la căderea nopții. Casele localnicilor sunt înșirate pe ambele maluri ale râului Bâsca, iar numeroasele punți suspendate dau un aer pitoresc locului. În zona centrală (adică în apropiere de Casa Neagu) există câteva magazine, iar în vecinătate este amenajat un mic loc de joacă. În acea seară de sâmbătă ne-am întâlnit cu destui localnici și impresia noastră a fost aceea că oamenii locului sunt, în general, primitori cu turiștii.

În ceea ce privește obiectivele din zonă, este utilă mașina pentru a acoperi o parte din drum, pentru că distanțele sunt destul de mari. Se poate aborda traseul către Vârful Penteleu (”acoperișul” Buzăului, cu cei 1772 de metri ai săi), se poate merge către Lacul Negru din Masivul Penteleu, poate fi vizitată Cascada Secuiu (aflată pe valea râului Bâsca Mică, la vreo 16 kilometri de ieșirea din satul Varlaam) și se poate ajunge la Refugiul ”Frăția Neamului Românesc”. Acest ultim obiectiv se află la o distanță de aproximativ 40 de kilometri de Gura Teghii, fiind ridicat pe Muntele Giurgiu, la inițiativa Romsilva, cu ocazia Centenarului Unirii. Foișorul se află la 1435 de metri altitudine și marchează în mod simbolic locul unde se întâlnesc cele trei mari provincii românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Noi am fost acolo în acel weekend, iar informații detaliate despre obiectivele și traseele din zonă am prezentat în acest articol.

Casa Neagu poate fi folosită ca locație de cazare și dacă doriți să mergeți în drumeție spre Lacul Vulturilor, obiectiv aflat în Munții Siriu - vezi impresii. De la Gura Teghii și până la intrarea pe acest traseu faceți aproximativ o oră cu mașina.

Pentru camera triplă în care am fost cazați am plătit 150 de lei (o singură noapte, era sâmbătă seara). O cameră dublă costa atunci 130 de lei, dar nu mai era niciuna disponibilă.

Notele noastre pentru Casa Neagu: cazare - 7,00; masă - 9,00 (mâncarea bună, opțiuni reduse în meniu). Proprietarul cunoaște suficiente informații despre posibilitățile de plimbare prin zonă și este o persoană comunicativă. Cadrul natural este de vis, mai ales după ce te îndepărtezi de localitate preț de câțiva kilometri (pe oricare dintre văile Bâsca Mare ori Bâsca Mică).

Drumul forestier de pe valea râului Bâsca Mică este bine întreținut și ajunge până la Comandău, dar noi nu am reușit să vizităm până în prezent frumoasa localitate aflată în județul Covasna.

Concluzionând, noi recomandăm Casa Neagu celor mai puțin pretențioși, celor care doresc să se relaxeze și să se bucure de natură într-o zonă nu foarte aglomerată, dar la fel de frumoasă ca alte destinații mai cunoscute.

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 1443 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI