Pensiunea NICOL - Tulcea

TIPĂREȘTE

În Tulcea, pentru o noapte de cazare, am ales Pensiunea Nicol din mai multe motive. Unul dintre acestea era amplasarea sa în drumul nostru, adică în partea de vest a orașului, pe Str. Isaccei, nr. 56.

Ca de obicei, rezervarea a fost făcută prin Booking.com, iar prețul comunicat pentru perioada în care ajungeam noi acolo era de 100 lei/noapte în cameră dublă, fără nici o opțiune de masă.

Când a sosit ziua convenită, ne-am prezentat la pensiune. Era ora 14.00, dar camera nu era pregătită pentru a ne primi cu toate că pe afiș (inclusiv pe cel din cameră) scrie: "Ziua hotelieră începe la ora 12.00 și se termină a doua zi la ora 11.00". Deși nu văzuserăm camera, pentru un plus de siguranță, am vrut să facem plata înainte.

Chiar dacă rezervarea prin Booking.com era cu balcon, confirmată la prețul de 100 lei/noapte, ni s-a pretins suma de 110 lei. Am achitat fără discuții, apoi am plecat în oraș urmând a reveni mai târziu, când va fi gata camera.

Revenind, am găsit la recepție un bătrân accidentat în urmă cu două zile (după spusele lui având un genunchi și capul lovite în urma unei căderi la o bordură de trotuar). Bătrânul ne-a oferit cheia de la camera 5, o cameră cu două paturi, dar fără balcon.

Soțul meu - fumător - a fost contrariat de lipsa balconului cu atât mai mult cu cât prețul cerut și plătit a fost mai mare decât cel specificat în rezervarea confirmată de Booking.com. La rezervare, în cadrul rubricii "Cereri speciale" chiar specificase: "Rugăm cameră cu balcon. Unul din noi este fumător."

În cele din urmă, ni s-a oferit camera 7, tot de la etajul 1, care are balcon și trei paturi, cu mențiunea că noua cameră - cu trei paturi - este cu 10 lei mai scumpă decât cea cu două paturi repartizată inițial. Atunci soțul meu a replicat: "10 lei i-am dat deja în plus. E diferența față de rezervarea prin Booking.com și prețul cerut la cazare!". Bătrânul recepționer nu a mai zis nimic și ne-a înmânat cheia.

Trebuia să menționez de la bun început că Pensiunea Nicol - Tulcea este clasificată la 2 stele cu plus și funcționează la etajul unei clădiri private care are la parter și un magazin cu de toate. Tot la parter, alături de magazin, se pare că a fost un restaurant care acum nu mai funcționează.

Mai trebuie menționat că parcarea se face în stradă, lângă clădirea pensiunii, este gratuită și nu necesită rezervare prealabilă. De asemenea, că accesul la internet este disponibil în toată pensiunea, este gratuit, parolat - cu două variante - și funcționează bine. Parolele sunt afișate la recepție.

Cameră

Camera 7 care ne-a fost repartizată, pardosită cu parchet, este zugrăvită în nuanță asortată cu jaluzelele verticale. Două tablouri moderne decorează doi pereți diametral opuși.

Pe paturile cu saltele bune și cu lenjerie curată, așteptau seturile de prosoape (cam uzate). Între paturi, traversând camera de la intrare spre ușa de la balcon, era un covoraș îngust, țesut în stil național. Într-un colț al încăperii erau două noptiere înghesuite una în cealaltă, doar ocupantul unuia dintre paturi având acces la ele.

Două mici lâmpi cu neon sunt postate deasupra a două dintre paturi, al treilea - cel așezat de-a curmezișul - nebeneficiind de lumină de noapte. Între cele două paturi - să le zic "principale" se află o priză dublă, nefixată bine în perete.

În cameră mai există un dulap și un cuier, calorifer, televizor și o tavă cu trei pahare. Există și aparat de aer condiționat care chiar funcționa și nu ni s-a pretins nimic, deși la recepție scrie: "Aer condiționat opțional. Se achită separat 10 lei/zi."

Baie

Baia camerei 7 este strâmtă, claustrofobică chiar. Toaleta este înghesuită într-un colț, cu perdelele de la duș revărsate peste ea. Lângă ușă se află chiuveta (singurul obiect din baie care pare mai nou), cu oglindă și o etajeră pătată pe care tronau trei săpunele tip turist. De altfel, la capitolul consumabile cosmetice nu putem menționa decât aceste mici săpunuri și o jumătate de sul de hârtie igienică.

Dușul era defect, dar te puteai folosi de el. Pardoseala nu inspira prea multă încredere, de aceea, am făcut duș cu papucii în picioare. Cea mai mare surpriză a fost că para de la duș nu mai avea sită, apa curgând haotic, cum putea și pe unde putea. Dar, una peste alta, am fost mulțumiți că ne-am putut răcori după o zi lungă de umblat prin soare.

Balcon

Balconul camerei 7 situată la etajul 1, dă spre Strada Taberei. De altfel, toate camerele dau spre stradă, clădirea fiind amplasată la colțul străzilor Isaccei și Taberei. Dimineața zgomotul de la mașini devine deranjant, mai ales la trecerea mașinilor grele și la sosirea autobuzului în stație.

Ieșirea pe balcon este prevăzută cu plasă contra insectelor, dar la prindere prezintă fante atât de mari încât țânțarii numai dacă nu vor nu pătrund în încăpere.

Vederea din balcon nu este cine știe ce. Poarta casei de peste drum, stația de autobuz și… un corcoduș încărcat cu fructe roșii. Balconul a fost bucuria fumătorului. Și victoria lui atunci când l-a revendicat.

Împrejurimi

Împrejurimile Pensiunii Nicol - Tulcea nu sunt grozave. Ca la orice ieșire din oraș, pe lângă modeste case de locuit, acolo există mai multe spălătorii auto, o benzinărie și rămășițe ale apusei industrii socialiste. Sloganul "Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie Republica Socialistă România!" - cam șters, dar vizibil de către toți cei dispuși să observe totul - atrage privirile vis-à-vis de pensiune.

Spre oraș, de o parte a străzii se află Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea și Inspectoratul Județean de Jandarmi Tulcea, de cealaltă parte a străzii Pensiunea Restaurant Iguana și Hotel Eden, apoi - după trecerea peste calea ferată - Colegiul Tehnic Henri Coandă și Parcul Ciuperca în care se află un club de înot, un patinoar (în sezon rece), o plajă și un lac cu fântâni arteziene, arbori umbroși și o frumoasă vedere spre oraș. Tot în parc am descoperit Biserica de lemn Sf. Mucenic Mina, locuri de joacă pentru copii, precum și locuri de odihnă pentru însoțitorii lor.

În încheiere, cred că veți fi în asentimentul meu când afirm că Pensiunea Nicol - Tulcea cere o mână de gospodar. Prea multe sunt de reparat sau de înlocuit acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 454 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI