Muzeul Recordurilor Romanesti

TIPĂREȘTE

Muzeul Recordurilor Romanesti - Bucuresti

As vrea sa va prezint un muzeu aparut relativ recent in Bucuresti: Muzeul Recordurilor Romanesti. Un muzeu privat, aflat in sectorul 3, pe strada Parfumului nr. 25-27, intr-o zona de imobile vechi.

Din strada nu este foarte vizibil, ceea ce se vede la nr. 25 (numarul 27 nu apare pe nicaieri :) ) sunt un zid si un gard inalt, vopsite in alb. Se suna la poarta, vine cineva si deschide si se patrunde in curte. Apoi poarta se inchide. Muzeul este in spate, intr-un imobil de vreo 6 etaje, fara ferestre, pentru ca lumina soarelui sa nu afecteze exponatele.

Poate fi vizitat de grupuri, in orice zi lucratoare, de la 10:00 la 16:00, iar individual, doar joia deocamdata, tot intre 10:00-16:00. Profitand de sarbatoarea Sfantei Maria, care anul acesta a cazut intr-o joi, am corespondat pe email, cu muzeul, cu cateva zile inainte, despre posibilitatea vizitarii acestuia. Afland ca vor lucra pe 15.08 am intrebat la ce ora as putea veni cu sotia. Ora specificata de muzeu a fost 11:00, iar biletul de intrare este 50 lei de persoana. La ora respectiva ne-am strans aproximativ 10 persoane. Am fost intampinati de directorul muzeului, care, dupa ce ne-a facut o prezentare generala a acestuia, ne-a invitat sa achitam biletul (se poate plati si cu cardul) si apoi sa incepem vizita, ghidati fiind chiar de el.

Muzeul nu are legatura cu recordurile sportive sau stiintifice, cuprinde colectiile de trivete (revin asupra numelui), fiare de calcat, tirbusoane, aparate vechi de fotografiat, o colectie dedicata florii de colt si alte cateva colectii mai mici, dar interesante pentru amatori: masini vechi de scris sau cusut, fonografe, rasnite, si una a Cerbului de Aur. In lucru, si de aceea inca nu se poate vizita, este colectia de timbre, care in momentul in expunerii va fi probabil cea mai mare din Romania (aprox 150.000 timbre si 50.000 efecte filatelice).

Este numit muzeul recordurilor pentru numarul mare de obiecte ale colectiilor respective (exista certificari Guiness Book in acest sens), sau valoarea anumitor exponate: peste 15.000 de trivete, 35.000 de fiare de calcat, 30.000 de tirbusoane, 5.000 camere foto, asta ca sa enumar colectiile mari. Iar prin acest volum de obiecte colectiile respective sunt fie cele mai mari din lume (tirbusoane, fiare de calcat, trivete), fie din Romania (cea filatelica).

Vizita a inceput la subsol, dedicat aproape in totalitate trivetelor. Cuvant folosit la noi ca in engleza si se pare fara corespondent direct in DEX, descrie suportul pe care se pun obiectele fierbinti (oale, cratiti, fiare de calcat, etc) astfel incat sa nu afecteze masa pe care se aseaza.

Cum cobori la subsol, in dreapta este colectia de godinuri si alte aparate vechi de incalzit, bazate pe abur, gaz, lemn, carbune, iar in stanga e cea de trivete (daca imi este permisa romanizarea acestuia cuvant :) ). Aceste colectii par a fi complementare celei de fiare de calcat. Totul te copleseste datorita numarului mare de obiecte expuse pur si simplu peste tot, pe podea, direct pe pereti sau pe rafturi. Bine, godinurile nici nu ar fi putut sta pe pereti sau rafturi :). Doar tavanul a scapat neacoperit :), fiind folosit pentru instalatia de iluminare.

Cu urechile la ghid, un ochi la exponate si altul pe camera foto am inceput sa fac poze in nestire si cam asa a fost intreaga vizita.

Dupa ce cu greu ne-am dat dusi de la subsol am urcat la etajul intai, la expozitia de fiare de calcat. De la primele pietre, usor cioplite, pana la cele apartinand epocii moderne, cam tot ce s-a produs in materie de calcat diferite textile, sau piele este prezent acolo. In vitrine protejate cu geam, spre deosebire de trivete unde rafturile erau simple, se insiruie fiare nemtesti, chinezesti, scotiene, belgiene, etc din diferite epoci. Inclusiv modele romanesti pe carbune. De la fiare de calcat facute dintr-un simplu fier, cu o coada mai lunga, sau mai scurta, pe care, in caz de nevoie, le tranforma rapid fierarul castelului in varf de sulita, la cele din secolele XVII, XVIII, XIX, inceput de secol XX, la care detaliile si maiestria mestesugarului incep sa conteze si pe care le transforma in opere de arta. Iar pentru obtinerea caldurii: foc, carbune, alcool, gaz, uleiuri, electricitate. Fiare de calcat pentru dreptaci, sau stangaci (mai rare).

Si ceea ce m-a uimit, pentru ca nu am stiut pana atunci de existenta lor, au fost fiarele de “calcat” facute special pentru creearea pliurilor in materiale. S-au facut deci fiare de calcat care nu au avut rolul de a indrepta materialul, ci dimpotriva, de a crea indoituri, cute in acesta (de exemplu, acele gulere albe gofrate folosite de nobili in Evul Mediu).

Urmatorul etaj a fost cel dedicat tirbusoanelor. Randuri si randuri de vitrine expunand tirbusoane avand manerele din toate materialele posibile (lemn, os, plastic, metal) si toate decoratiile posibile. Nu doar cu rol strict functional, ci si estetic. Tirbusoane cu pamatuf, dar nu pentru barbierit, ci pentru a se curata ulterior ceara de la dopul sticlei, tirbusoane atasate la bricege, sau scule multifunctionale, tirbusoane cu manere sculptate, reprezentand animale, zeitati, personaje umane, mitologice, embleme, blazoane, desene animate, masini, motociclete, avioane, toate sunt acolo. Daca nu sunt in aceasta uriasa colectie, probabil nu s-au produs inca (glumesc desigur). Este inclus in aceasta colectie cel mai mare tirbuson din lume (are doar rol decorativ) facut din metalul folosit la Podul Londrei, demolat pe la 1830, cat si cel mai scump achizitionat vreodata la o licitatie.

Etajul 3 este cel al aparatelor vechi de redat imagini, fotografiat si filmat. Tot la acest nivel se gasesc si celelalte colectii de care am amintit mai sus: cea a masinilor de scris, de cusut, a fonografelor, colectia dedicate florii de colt si Cerbului de Aur.

Vizita a durat aproximativ doua ore, dar daca s-ar fi putut, as fi stat acolo toata ziua, sa ma pot bucura in tihna de detaliile exponatelor. Sper ca fotografiile atasate sa va faca o idee despre colectiile respective.

Si ca o nota separata, Romfilatelia a selectat din colectiile acestui muzeu cateva exponate pentru a emite de-a lungul anilor serii de timbre dedicate aparatelor foto, trivetelor si fiarelor de calcat.

Daca vreti sa il vizitati, luati legatura telefonic sau prin email cu muzeul, detaliile le gasiti pe site, cautati in google dupa muzeul recordurilor romanesti, eu vi-l recomand din toata inima.

---

VIZUALIZĂRI: 1972 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI