Hotel bun aproape de Zaragoza

TIPĂREȘTE

Carretera de Logroño Km. 13.400,50180 Utebo, Spania

Acum aproape doi ani am petrecut un sfârșit de săptămână la Zaragoza. Mă rog, sâmbătă am fost la Mallén, petrecând o frumoasă după amiază în companie româno-spaniolă, cu dansuri ardelene, dansuri locale, din Aragón, și chiar cu ceva oameni... înalți (și la stat, și la sfat ;)) printre noi; ba și TVR 1 era prezentă... A doua zi, o dimineață de turism prin Zaragoza și o după amiază din nou românească din Parcul de Atracții din oraș, cu mici și bere inclusiv. Frumoasă senzație să vezi cămeșa noastră națională peste tot, să auzi muzică românească la maxim și dulcele nostru grai în stânga și-n dreapta, și să-ți miroasă a mici la 3.500 km. departe de Românica... Zău c-aș mai repeta. Asociațiile de români din Aragon fac treabă bună an de an, de Sf. Gheorghe (și nu numai).

Pentru seara de sâmbătă am făcut rezervare pe Booking, după ceva căutări în prealabil, la Hotel El Águila din Utebo. O cameră triplă, pentru că ne-a însoțit și fi-miu care, atunci când i-am comunicat că vom petrece sfârșitul de săptămână în Zaragoza, ne-a răspuns în dulcele grai... castilian: Da’ ce-am pierdut noi acolo?

Hotelul face parte din lanțul Eizasa Hoteles, se află la câțiva km (13-15) de Zaragoza și este amplasat exact lângă autostrada AP-68, care vine de la Logroño. Ni s-a părut o soluție bună pentru ceea ce aveam de făcut în cele două zile. Trei stele bine meritate și corecte. Am plătit 73,25 € pe Booking (știu pentru că am verificat rezervarea, dacă nu, n-aș fi ținut minte) și la vremea respectivă nu mi s-a părut foarte ieftin, dar prețurile în zonă cam astea sunt. Inițial găsisem niște apartamente în centrul Zaragozei, cu parcare inclusă, dar cum duminică nu plăteam parcare în centru și El Aguila avea și micul dejun inclus, am optat pentru acesta din urmă.

Aici parcarea este inclusă în prețul camerei.

Camera în care am dormit avea trei paturi individuale, dintre care două lipite. Saltele bune, lenjerie curată, baia în ordine și ea, dotată chiar și cu uscător de păr. La televizor cred că ne-am uitat puțin înainte de a adormi. Nu am avut nevoie de mai mult pentru o seară.

Hotelul are și saună, care pe noi nu ne-a interesat, iar wi-fi a mers bine, din spusele băietului, care primul lucru pe care îl face atunci când intră într-un hotel este să se conecteze la rețeaua hotelului. Ca orice adolescent care se respectă, presupun.

Am ajuns seara și, destul de obosiți fiind, nu am luat în calcul alte opțiuni pentru a lua masa, așa că am ales din start restaurantul hotelului, care ne-a surprins în mod foarte plăcut. Mai era o singură masă ocupată, dar era cam târzior și se vedea că și altele fuseseră ocupate, pentru că încă nu se strânsese tot. Nu am mâncat mult (mă ajută pozele, altfel... cu siguranță aș fi uitat după atâta timp...): hamburger cu cartofi prăjiți (care din păcate a doua zi de dimineață au terminat... nu vă zic unde, dar nu din vina lor, ci a copilului, care a avut o indispoziție), migas a la pastora con huevo frito (adică un fel tipic spaniol, pe care pe vremuri îl mâncau ciobanii, iar astăzi face oameni ca R. să saliveze, compus din firimituri de pâine, de aici și numele, căței de usturoi, boia dulce, carne din cârnați spanioli, apă, sare și ulei de măsline, sau untură, după gust; traducerea liberă ar fi firimituri ciobănești cu ou prăjit;)) și o salată cu de toate, care și-acum mă face să salivez când mă uit la ea (roșii, ciuperci, ceva paste...). Meniul pentru weekendul respectiv costa 19,90, că atâta am apucat să pozez, împreună cu pagina cu cărnuri și deserturi. De ce-mi aduc aminte bine este de amabilitatea personalului. Foarte drăguți, cum erau pe sfârșit de program, s-au și dat puțin la vorbă cu noi... Noi am plecat mulțumiți, iar restaurantul arată foarte-foarte bine, veți vedea în poze.

De la micul dejun nu prea am poze, dar a fost ok și... mai spaniol, așa, adică fără prea multe legume sau cârnățării. Desayuno continental. Pâine prăjită, ceva biorșe, cereale, suc, cafea, deci cam ce mănâncă spaniolii la micul dejun. Și celebrul Capricho aragonés, un ulei de măsline foarte bun.

Mi-a plăcut că la recepție aveau un panou cu Bienvenidos în mai multe limbi. Evident că m-am uitat cu atenție și m-am declarat mulțumită atunci când am văzut că era și în română. Așa cum m-a încântat și faptul că în apropiere de hotel se afla Str. Rumanía. Normal că am pozat și plăcuța. De ce nu?

Hotelul are și bar și o terasă micuță, utilizabilă deja la momentul respectiv, pentru că weekendul a fost însorit, ba chiar călduros.

Lângă hotel se află o stație de autobuz care face legătura cu centrul Zaragozei, cu centrul comercial Alcampo și cu autogara și gara din Zaragoza.

Recomand. Raport calitate-preț ok.

---

VIZUALIZĂRI: 330 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI