Băile Herculane – o fostă perlă balneară

TIPĂREȘTE

Întâlnirea AFA 2019 de la Herculane a fost o bună ocazie să ajungem și să vedem una din puținele zone din România pe care nu o vizitasem. După circa 6 ore de drum am vrut să ne dezmorțim picioarele și să facem o plimbare, speram noi, plăcută.

Am ajuns pe la ora 13 la hotel Minerva, ne-am cazat rapid și am plecat să explorăm stațiunea frumoasă și faimoasă în alte vremuri. Atât de faimoasă încât era cunoscută inclusiv peste hotare, devenise preferata împărătesei Sisi, iar împăratul Franz Josef, o declara cea mai frumoasă staţiune din Europa - dar asta se întâmpla demuuult, în anul 1852, după cum scrie pe un panou infomativ.

Plimbarea a durat ceva mai mult de 2 ore, timp în care am văzut clădiri de o frumusețe deosebită, dar degradate (deși toate aveau semnul de, monument istoric’’!). Mergem pe malul drept al Cernei, peisajul înconjurător este minunat, dar ce te faci că nu ai cum să mergi și să te uiți doar în sus. Clădiri extraordinare (de patrimoniu) sunt lăsate în paragină fără cea mai mică urmă de bun simț. Ajungem la podul de fier forjat care face/făcea legătura cu Băile Imperiale Austriece (Băile Neptun).

Acest pod este închis, ca și alte poduri din stațiune, care sunt de asemenea lăsate de izbeliște și pentru a nu periclita viața oamenilor, preventiv sunt închise. Apare și un panou informativ unde sunt imagini din, Centrul Imperial Istoric, - pozele de pe panou sunt din alte vremuri, când totul era chiar imperial.

Priveliștea este dezolantă, poți doar să-ți imaginezi cât de minunat arăta odinioară, sau cât de frumos ar putea fi refăcută. Citeam pe undeva că în Băile Herculane, se derulează proiecte de reabilitare şi modernizare în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro - poate o parte din acești bani au fost investiți în renovarea câtorva hoteluri, dar ce ne facem cu clădirile istorice, emblematice? ... care ar putea să aducă și bani, pe lângă creșterea numărului de turiști.

Ne continuăm drumul, trecem Cerna pe, Podul de piatră, și ajungem lângă Ansamblul balnear Apollo I – ce denumire frumoasă, dar ce tristețe imensă când te uiți la clădire. Toate ferestrele și ușile sunt… sparte sau lipsă, tencuiala cade de pe pereți, îți vine să plângi. Aruncând o privire prin golul ferestrelor se pot vedea bazinele altădată pline cu apă și oameni… of, of, măi, măi…

Statuia lui Hercule - Această statuie turnata din fier de tun este un monument comemorativ dăruit în 1847 de ducele moştenitor al coroanei austro-ungar, Carol, drept mulţumire pentru tratarea soldaţilor răniți ai armatei imperiale care s-au vindecat aici şi este amplasată în locul unei fântâni arteziene din marmură roşie. Statuia se găseşte chiar în Piaţa Hercules, în centrul istoric al staţiunii, şi poate fi vizitată de către oricine doreşte şi este interesat să simtă puţin din epoca antică – păcat doar că sunt foarte puțini turiști.

Un mic magazin de suveniruri se află aici - în rest dor și jale. Revenim pe malul celălalt al Cernei, admirând, mai de-aproape emblematicele clădiri ale stațiunii. Apare și o hartă cu câteva trasee turistice, pe care se plimba împărăteasa Elizabeta (Sisi). Foste hoteluri de renume, pline ochi în alte timpuri, își arată trista față trecătorilor.

Nu vreau să întristez pe nimeni cu acest articol, dar e mare păcat că o asemenea, perlă, zace în nepăsare (ca și Borsec de altfel) – dar spre seară am revăzut colegi dragi, am cunoscut alții noi și ne-am bucurat de seara gastronomică. Nu mai eram așa de triști, dar amintirea celor văzute va rămâne întipărită o bună bucată de vreme.

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 992 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI