GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Dunarea – numita si ”Amazonul Europei”!
TIPĂREȘTEInca din copilarie m-a fascinat acest fluviu!
Scoala generala am facut-o in Galati, (tata fusese luat de la Uzina 1 Mai din Ploiesti, ca specialist la Combinat) la inundatiile din 1970, eram clasa a treia si ne-a dus in marea intersectie care delimita cartierele Tiglina I, Tiglina II, de Tiglina III si de Tiglina IV sa umplem asa cum putem saci cu nisip.
Am amintiri frumoase, cand vara traversam cu bacul Dunarea si mergeam la Cocuta sa facem plaja. Cand iarna ne duceam pe faleza sa patinam, vara sa ne plimbam cu bicicletele, participam la diferite concursuri scolare, unul din ele a avut ca tema: cate statui sunt pe faleza si ce-au reprezentat ele pentru istoria orasului? O duminica intreaga am colindat, le-am aflat si apoi m-am dus la Biblioteca Ghe. Asachi sa ma documentez... acum, nu mai stiu nimic!
Am fost la Viena si bineinteles ca m-am plimbat de-a lungul Dunarii;
Am fost la Budapesta si bineinteles ca m-am plimbat pe minunatele poduri si m-am lasat leganata de unduirea valurilor pe un frumos vas de croaziera, am baut sampanie, am gustat delicatesuri unguresti, am dansat si nu mai m-am saturat sa admir, noaptea, frumosul oras.
In 2014 am traversat Dunarea pe la Portile de Fier sa ne plimbam prin Serbia, am prins oamenii facand dig pe malul Dunarii si Croatia.
De vreo cinci ani imi doresc sa ajung in Freiburg, este locatia perfecta pentru a explora imprejurimile. Poti face excursii de o zi in toate directiile. Poti merge in Muntii Padurea Neagra sau poti da o tura in Elvetia la Basel. Poti vizita un pic Alsacia, Colmar fiind peste drum, poate cel mai romantic oras din Alsacia. Strasbourg este si el la o ora de mers cu masina. Daca esti pasionat de vin, aici este principala zona producatoare de vin din Germania si poti incerca podgoriile nemtesti. Staufen este o alta optine, un mic orasel care se mandreste cu a fi locul in care Doctorul Faust si-a vandut sufletul lui Michiduta. Una peste alta, Freiburg este o localitate in care merita sa ajungi pentru a te relaxa si a descoperi zone si tinuturi autentice. Fara mare tam tam turistic, aici vei putea avea o vacanta placuta. Dar ai nevoie de masina.
Nascuta in Munții Padurea Neagra, Dunarea numita şi ”Amazonul Europei” strabate şase țari și patru capitale. Dunarea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei, dupa Volga. Importanţa Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport legand statele riverane. Dar oricat ar fi de frumos traseul celor aproape 3.000 de km prin Europa, nimic nu se compara cu imaginea de vis faurita de natura intre Baziaș – punctul de intrare în țara și lacul de acumulare de la Porțile de Fier: Clisura Dunarii.
Cazanele Mari şi Mici ale Dunarii se intind pe aproape 9 km şi sunt desparţite doar de Golful Dubova, loc unde Dunarea fierbe la propriu, senzaţie ce poate fi traită doar în mijlocul fluviului. Aici, apa este forţata sa treaca printre munţi. Laţimea Dunarii se ingustează pana la 180-250 de metri, iar adancimea atinge 100 de metri. Curenţii extrem de puternici din adancuri şi crevasele de pe fundul apei, dau la suprafaţa aparenţa unui adevarat cazan în clocot. Zona este declarata monument unic al naturii în Europa.
Tumultul apelor la Cazane este vegheat cu ochi reci de piatra de regele dac Decebal. În Golful Mraconia se ridica semeața cea mai inalta sculptura in stanca din Europa, 40 de metri – Chipul lui Decebal. Alaturi se gaseste Tabula Traiana – marturie a drumurilor romane construite in timpul imparaţilor Tiberius, Domiţian şi Traian.
Vajnicul nostru flacau care conducea barca ne tot povestea despre lalele galbene care cresc pe stanca, ne-a bagat cu barca in peştera Ponicova, totul era prea frumos si nimic nu anunta "ce va sa vina"!
Nu ne departasem prea mult de peştera Ponicova, Dunarea era linistita, in drumul nostru de intoarcere ne intalnim cu un barcagiu care-i spune tanarului nostru ca sunt valuri mari si daca vrea, o ia el inainte sa sparga valurile. Raspunsul tanarului a fost sa stea fara grija ca va merge incet si nu vor fi probleme.
Plutim noi ce plutim, facem poze, filmulete... ma felicitam in gand ca am prins ultimele doua locuri in aceasta barca deschisa, fara protectii, avea doar un coviltir... care nu ma deranja la ce vroiam eu sa fac.
Ne-am intalnit cu celalalte barcute in care erau prietenii mei, i-am salutat cu bucurie, le-am facut cu sac, vezi Doamne ce fericiti eram noi cu asa barcuta...
Cand am ramas numai noi pe Dunare, cu muntii strajeri... ma tot gandeam la cate motive de a vedea pe viu Clisura Dunarii, de la Baziaş şi pana la barajul de la Porţile de Fier, sa vezi locul in care fluviul a trecut in adancuri, un alt loc mirific din zona, insula Ada – Kaleh, o mica atlantida a Banatului Montan, un amestec al farmecului parfumat al orientului, cu incruntarea zidurilor în forma de stea a fortareţei, ori ultimele sate ale etnicilor cehi din România.
Niciunde în lume nu se gasesc atat de multe locuri ce merita vizitate, concentrate intr-un areal de vis. Și pentru ca toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Clisura Dunarii. Multe din aceste informatii ni le-a spus soferul de pe masina noastra, aratandu-ne si poze.
Deodata vad ca nu mai pot fotografia, ma cam dezechilibram si trebuia sa ma tin... imi cam placea, am crezut ca salupa a prins viteza, nu m-am speriat. Sotul si o doamna s-au mutat din fata barcii... pe partea mea ramasesem prima, valurile toate se spargeau pe mine, eram paravan pentru ceilalti, deja nu mai eram pe bancuta, eram mai mult ciuciulica, valurile erau din ce in ce mai nervoase, nu m-am uitat la sot, ma simteam vinovata, pe ponton se strigase "ultimele doua locuri" eu "George, George hai repede! " Barca incepuse sa ia apa, ma uit pe chipul baiatului care conducea barcuta, era schimbat la fata... ma prinde de mana sotul Floriei de pe cealalta parte a barcii, langa mine Tharcus avea fata impietrita... incep sa rad, un ras nervos in hohote... nu stiu cand am ajuns pe pontonul unei case de vacanta, parasita care avea un gard inalt, mult prea inalt si multe lacate la poarta!
Din noi curgea apa siroaie, vantul incepuse sa ne zvante, noi incepusem sa tremuram si sa realizam, abia acum ca CINEVA acolo sus ne iubeste! Da, am fost la un pas de inec...apa ajunsese pana la jumatatea barcii!
Cine ajunge în zona trebuie sa ştie ca posibilitaţile de cazare şi relaxare sunt numeroase. Poţi petrece timpul liber facand o plimbare cu barca in Cazanele Mari, traseul ce include şi vizitarea peşterii Ponicova şi a Grotei Veterani, dar şi in Cazanele Mici, unde poate fi admirat golful Mraconia şi se poate vedea chipul lui Decebal sculptat în stanca.
… la Cazane…. unul din visele mele din copilarie…. sa ajung la Cazane.
Poze si iar poze… intr-un tarziu ajungem la hotel, fac un dus fierbinte si fuguta la masa in oras, la o ciorba de vacuta, un pastrav si o ulcica cu vin fiert!
Apoi un somn de o ora si-un pic, apoi la SPA, multe saune si piscina.
Seara festiva, perioada interbelica, dans, poze cu aparatul lui Misulica, licitatii, tombola iarasi dans, bunadispozitie, bucurii alaturi de prieteni!
Am avut o zi extraordinara cum nici n-am visat vreodata!
V-as ruga sa adaugati https://www.youtube.com/watch?v=OmEJqyV7viE
Multumesc!
Trimis de balasa violeta in 21.03.19 13:33:16
- A fost prima sa vizită/vacanță în #EXCURSII și CĂLĂTORII
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (balasa violeta); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@balasa violeta: Of, Doamne! Chiar va iubeste CINEVA!
Si Maria a ajutat la asta!
Iar tu, fata desteapta (
) daca nu radeai, chiar nervos, era rau: s-ar fi instaurat panica! Tu ai spart tensiunea cu rasul tau si uite-asa ai salvat vietile colegilor!
Multumesc pentru povestire! Esti prima care s-a-ncumetat sa scrie despre patania voastra cu barca "dezbracata".
Bună, noi am fost in barca care l-a atentionat pe conducatorul vostru dar el a plecat. Trebuia sa mearga pe partea Sîrbeasca el a ales partea Românească noi am incercat sa ne apropiem de voi dar nu am reusit era sa ne rasturnam, asa am pierdut si o geamandura care sa desprins de barca noastra și nu a mai recuperat-o, atunci am aflat ca, conducatorul vostru era incepator. Bine că s-a terminat cu bine!
@balasa violeta: După pățania asta o să ții minte plimbarea pe Dunăre!!!
Acum am înțeles ce s-a întâmplat de ați luat apă... pe toate părțile!!!
Seara la petrecere nu a zis nimeni... nimic... sau poate da... dar nu am aflat eu...
Frumos... palpitant... aventură în toată regula.
Te îmbrățișez cu drag.
Toate cele bune.
Si noi era s-o păţim în Deltă în 2013 la prima întâlnire AFA la care am participat. Eram noi doi şi Paty Scurtu cu soţul, părăsisem vaporul şi ne grăbeam cu o barcă cu motor să ajungem în Tulcea la tren că nu veniserăm cu maşinile. Pe drum ne-a prins o ploaie zdravână, barca lua apă, cu chiu cu vai înainte să se scufunde am ajuns la un doc, am traversat printr-un vapor, mama mia, mai ales că eram măricică aveam 80 de ani! Cornel dădea telefon disperat să vadă dacă am ajuns cu bine în gară. În oraş ne-a apucat o ploaie pânză că nu vedeai prin ea. Seara la TV am văzut cum în Tulcea în centru, oamenii se dădeau cu barca.
@nelu73: Incepator și nu prea, ne-a spus ca face 6-7 croaziere pe zi, si ce frumos povestea de Capul lui Decebal, de mănăsrire, de lalele. Toate bune până au lovit valurile în bărcuță, soțul Violetei statea langă sotul meu, il întreaba daca mai avem mult până la mal iar doamna din dreapta mea era împietrită. Eram toti cu picioarele în apa până la glezne si primeam si câte o rafală de apă în cap. Cand am ajuns lângă ponton eu am vrut să-mi dau jos vesta de savare dar baiatul care conducea barca nu m-a lasat din cauză că pontonul se misca puternic. A trebut să urcăm apoi pe două scânduri in pantă pentru a ajunge în apropierea șoselei.
@ANILU: Nouă ne-a zis ea ceva la masa festivă, dar era așa de agitată că n-am priceput mare lucru!
Clar că vor ține minte multă vreme plimbarea asta!
dar totul e bine când se termină cu bine!
@balasa violeta: Tu ești sigură că nu a fost și soțul meu în barca voastră?
Să-ți povestesc de ce:
Eram la Cazane, nici nu concepeam să nu merg cu șalupa pe Dunăre, iubesc apa și excursiile pe apă. Domnul C e fricos din fire, n-are lecuire
, astfel, pentru el totul e periculos: barca se scufundă, avionul se prăbușește, autocarul se răstoarnă, microbuzul produce stări de vomă, vameșii ne caută și-n fund... chestii drăguțe.
Mă tocmesc cu un nene pentru o excursie la cazane, eram cazați la Decebal. Dimi coborâm la barcă, vesta lui era minusculă, nu se putea închide la ea, deci risca să se înece
În zare vedem năvoade, domnul meu îi spune barcagiului să le ocolească, de parcă ăla nu știa traseul pe apă.
Vizităm tot ce se poate vizita, primesc o muștruluială zdravănă ca să iau mâna din apă pentru că mă poate răpi un... răpitor, îl avertizează pe barcagiu că ne putem scufunda dacă ajungem la năvoade, se poate bloca motorul și ce crezi? Motorul se opreste chiar în mijlocul frumosului fluviu.
„Vezi? Ți-am, spus eu! Acum ce facem? ”
„N-am pățit asta niciodată” zice omul 
Motorul era îmbrobodit cu un năvod, a ridicat nenea motorul, l-a despletit de năvod și am pornit fericiți spre mal.
La pensiune, la restaurant, ospătărița îi spune domnului meu că în urmă cu câțiva ani buni s-a scufundat o barjă cu cereale chiar în mijlocul cazanelor și că pe vreme de ceață, uneori se văd stafiile celor care au rămas îngropați in adâncurile pământului și că se vede si turla bisericii scufundate, adică inundate.
Chiar și in Cipru s-a pornit o furtună din senin, echipajul de pe vapor era destul de speriat, domnul C la fel
Concluzia: nu voi pupa niciodată o croazieră adevărată sau un zbor lung cu avionul
Bine că-ți pot scrie acum, mă bucur că sunteți bine!
Draga mea Violeta, avem amintiri comune din călătoria pe Dunăre cu barca, amintiri pe care nu le vom uita toată viaţa!
Acum pot privi cu detaşare, totul pare un film de acţiune cu final fericit dar am fost la un pas de o tragedie. Dumnezeu ne-a iubit şi ne-a scos la mal! N-am intrat în panică, simţeam că totul se va termina cu bine dar m-am gândit că părinţii şi socrii mei sunt bătrâni, că băiatul meu încă n-a terminat studiile, că mai am rate de plătit...
După toată aventura, cred că ar trebui să efectueze călătorii de agrement pe Dunăre doar ambarcaţiuni mai "ţepene" şi să existe mai multe pontoane de-a lungul malului, bine amenajate pentru urcarea şi coborârea pasagerilor. Zona este minunată, este mare păcat ca o călătorie de vis să se transforme într-un coşmar!
Vă îmbrăţisează cu drag pe amândoi, partenerii voştri de călătorie, Floria şi Costel.
@balasa violeta:
”Din noi curgea apa siroaie, vantul incepuse sa ne zvante, noi incepusem sa tremuram si sa realizam, abia acum ca CINEVA acolo sus ne iubeste! Da, am fost la un pas de inec... apa ajunsese pana la jumatatea barcii!
Mare adevăr ai grăit...
O experienţă şocantă, multă adrenalină, din fericire cu happy end.
Sâmbătă dimineaţa am avut un uşor regret că nu am ales şi eu croaziera pe Dunăre, însă îi promisesem lui Zozo o plimbare în Kladovo şi nu puteam da înapoi. După cele citite, nu vă mai invidiez chiar deloc.
Foarte speriat a fost conducătorul bărcii noastre. Probabil că știa el de ce. Imediat ce „s-a dat alarma”, n-a mai stat să ne povestească nimic, „a băgat cărbuni” la puterea maximă a bărcii, să ne ducă în cel mai scurt timp la debarcader, ca să vină după voi. După ce am coborât cât am putut de repede, cu aceiași viteză maximă a plecat înapoi. Din fericire, voi erați deja în siguranță.
Acum totul este o amintire, pe care, probabil, nu o veți uita niciodată. Bine că s-a terminat cu bine!
Nu v-am spus pentru ca erau zile de bucurie pentru dumneavoastra si nu trebuie sa-ti impovarezi prietenii cu problemele tale!
Va multumesc ca m-ati citit!
Vacante frumoase!
@nicole33: Și uite-așa am salvat eu trei persoane: voi doi și eu!
Da de asta ce ziceţi?: hotnews.ro/stiri-esential ... arele-cedat.htm
"mai sunt 2 locuri libere! George, hai in barca asta" 
Nu-i asa ca intalnirea AFA de la Herculane n-o s-o uiti prea curand?
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Recomand tuturor o super croaziera! — scris în 28.04.22 de gebealpar din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere — scris în 26.11.18 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 O experiență magnifică — scris în 04.11.18 de alex_iasi din TARGU FRUMOS - RECOMANDĂ
- Jul.2018 O croazieră memorabilă pe Dunăre — scris în 02.11.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Mini-croaziera pe Dunare — scris în 24.01.18 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Aug.2015 O splendidă croazieră la Cazane — scris în 18.09.15 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2014 Croaziera pe Dunare — scris în 22.07.14 de raly din MEDIAS - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată