ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 11.02.2019
DE Mika
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.08.09
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
FEB-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Fuga Lolelor la Cincu Mare

TIPĂREȘTE

Lolele la Cincu

Mergând pe DN 1 spre Sibiu, lași in urmă Cetatea Făgărașului, mergi mai departe incă 10 Km până la Voila și, atunci când indicatorul iți arată drumul spre Agnita, părăsești celebrul drum național și faci dreapta pe DJ 105.

Treci pe lângă cetatea Cincșor, și, după 11 Km, ajungi in Cincu Mare, un sat aflat in Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cu o frumoasă vedere spre Munții Făgăraș.

Cincu este satul de reședință al comunei cu același nume, din care mai face parte satul Toarcla.

Satul mai este cunoscut și sub numele de Cincu Mare, sau, așa cum arată și plăcuța indicatoare la intrarea in localitate, sub numele de Groß-Schenk, denumirea germană a satului, care inseamnă ”Hanul Mare”.

Localitatea a fost intemeiată de sași, in secolul al XII-lea și a fost unul dintre principalele Scaune ale provinciei mărite a Sibiului, numită ”Șapte Scaune”.

In anul 1448 scaunul Cincu avea sigiliu propriu iar din anul 1474, devine ”oppidum” sau ”târg”, organizând anual un târg de vite și in fiecare miercuri un târg cu diferite produse ale breslelor din zonă.

Chiar de la intrarea in sat, de pe drumul județean, se vede turnul bisericii fortificate, așezată strategic pe un deal abrupt pe trei laturi ale sale, putând astfel să fie atacată doar din vest, motiv pentru care biserica este unicat in Trasilvania.

Biserica a fost construită de către sași in secolul al XIII-lea și a avut dublu hram, cel al Fecioarei Maria și al Sfântului Pavel.

Fortificarea bisericii s-a făcut in a doua parte a secolului al XV-lea, biserica fiind imprejmuită cu ziduri inalte cu cinci turnuri de observație și apărare. Cu timpul inălțimea zidurilor s-a redus considerabil, ele abia atingând azi, in unele locuri, trei metri inălțime, iar din cele cinci turnuri mai există azi doar cel din sud.

Biserica se poate vizita, costă 5 lei, intrarea, dar trebuie să suni la telefonul afișat la intrare și să aștepți să vină cineva din sat cu cheia. Din păcate nu am avut timp să vizitez biserica, m-am mulțumit doar cu exteriorul și cu zidurile fortăreței. Pot doar să amintesc că in interiorul bisericii găsim embleme și vestigii ale diferitelor bresle, o colecție de covoare orientale din secolele XVII și XVIII, un potir din secolul XV și un orologiu de la sfârșitu secolului al XIX-lea. Piesa de rezinstență din interiorul bisericii este altarul care reprezintă necredința apostolului Toma.

Centrul satului Cincu păstrează tiparul localităților săsești din Transilvania. O piață centrală, inconjurată de case săsești, cu o stradă prinicipală care duce la biserica fortificată.

In centrul orașului regăsim primăria in fața căreia este un mic parc cu un monument inchinat eroilor din cele două războaie mondiale. Vis-a-vis de primărie se află Muzeul de Etnografie.

Tot in centrul localității se află casa in care a locuit publicistul și omul politic Valeriu Braniște, precum și clădirea care a adăpostit prima școală latină din Transilvania, inființată in anul 1789 de Martin Sutoris, un cunoscut om de cultură al epocii.

Multe dintre casele din Cincu sunt intr-un inalt grad de degradare. Așa cum știm, etnicii germani, care in trecut reprezentau populația majoritară, și-au lăsat casele și au plecat in Germania, sătui de regimul comunist aflat atunci la putere in Romania. Unele dintre case au fost locuite de alte etnii iar altele pur și simplu părăsite, in ambele cazuri ele degradându-se treptat.

După 1989, unele case și-au redobândit proprietarii, prin intoarcerea celor care le-au deținut inițial. Aceștia le-au renovat pentru folosința proprie sau le-au vândut. Alte case insă au rămas in continuare părăsite, unele dintre ele aflându-se intr-un mare grad de degradare.

Lolele

Motivul principal pentru care m-am aflat la Cincu a fost „fuga lolelor”, un vechi obicei săsesc reluat de ceva timp de puținii sași care au mai rămas in aceste locuri, sprijiniți de locuitorii majoritari, de origine română.

Obiceiul lolelor sau Die Urzeln așa cum este numit acest obicei de către sași, se practică in perioada ce precede Postul Paștelui, și a apărut in Agnita, pe vremea năvălirii hoardelor turcești.

Legenda spune că locuitorii, speriați de urgiile făcute de turci, s-au refugiat in biserica fortificată, unde, decimați de atacurile repetate ale turcilor, de foamete și boli, au vrut să se predea și să deschidă turcilor porțile cetății. Dar Ursula, fiica unui blănar, nu a vrut să accepte această capitulare, și, imbrăcată cu zdrențe peste care atârnau blănuri, cu fața acoperită cu o mască demonică, cu talăngi prinse de costum, a ieșit in fața dușmanilor pocnind asurzitor din bici și zdrăngănind din talăngi. Speriați de zgomotul talăngilor, de pocnetul biciului și de masca infiorătoare, turcii au fugit. De atunci se sărbătorește ziua Ursulei sau Urzelntag și este una dintre ipotezele originii numelui ”Urzeln”, denumirea săsească a sărbătorii.

Dar, o altă explicație a denumirii de Urzeln, vine de la zdrențele cu care era imbrăcată Ursula și care in dialectul săsesc din Agnita se numesc ”Urzen”.

Dincolo de legendă, obiceiul lolelor este strâns legat de activitatea breslelor. In trecut, in Agnita (dar și in celelalte localități săsești), existau mai multe bresle (a cizmarilor, a pielarilor și blănarilor, a croitorilor și a dogarilor), care la inceputul fiecărui an iși alegeau conducătorul. Acest eveniment era marcat prin predarea lăzii de breaslă de la vechiul la noul conducător, ladă care conținea documente cu membrii breslei, statutul, câștiguri și dări ale breslei. Acest ritual al predării lăzii se făcea sub forma unei procesiuni, in care membrii breslelor se imbrăcau in costume multicolore, se mascau și, făceau zgomot din talăngi și bice, cu scopul de a alunga astfel spiritele rele.

Personajele astfel costumate și mascate se numeau ”lole”, iar acest obicei a fost intrerupt de mai multe ori de-a lungul timpului.

Prima intrerupere a fost in 1872, odată cu interzicerea organizării meșteșugurilor in bresle și a durat până in 1911, când meșteșugarii au reinviat obiceiul transmiterii lăzii de breaslă și al alaiului de lole.

De la inceputul celui de al doilea război mondial până in anul 1969, obiceiul a fost inițial interrupt iar mai apoi interzis, urmând să fie reluat și continuat până in anul 1989 când din nou a fost intrerupt, de acestă dată din cauza plecării sașilor din țară.

Ea a fost in cele din urmă reluată de românii locuitori ai Agnitei cu sprijinul și participarea celor câțiva membri ai etniei germane rămași in Agnita sau a celor plecați și care anual se intorc pentru a participa la această sărbătoare.

In prezent ”Lolele” au loc in luna februarie atât in Agnita cât și in Cincu sau Sibiu.

Costumele lolelor sunt compuse din cămașă și pantaloni de culoare albă pe care sunt aplicate fâșii din material negru. Costumul este completat de mănuși albe și o mască pictată, confecționată dintr-o sârmă groasă pe care se aplică blăniță de iepure, jder sau nurcă. La spatele măștii sunt cusute cârpe negre și o coadă lungă, din cânepă, cu o fundă colorată. Masca trebuie să fie una inspăimântătoare pentru a evoca legenda Ursulei, cea care a speriat turcii asediatori, iar coada din cânepă vine să intărească ideea că purtătorul inițial al infricoșătoarei măști a fost o femeie. Pe lângă rolul de a băga spaimă in dușmani, ca orice mască, și cea a lolelor are și rolul de a proteja identitatea celui care o poartă.

O lolă va mai avea un bici, un clește din lemn crestat pentru gogoși și talăngi agățate in spate, din care zdrăngăne cu putere.

Fiecare breaslă are semne distinctive și poartă steagul breslei.

In trecut, căpetenia breslei cizmarilor purta cămașă albă și pantaloni negri cu margine cusută cu fir de aur, și era insoțită de doi copii intre 12 și 14 ani, simbolizând ingerii păzitori.

Breasla croitorilor purta căluțul croitorului și un personaj mascat, numit Mummerl, imbrăcat in costum alb cu două panglici incrucișate, cu o pălărie sub forma unei coroane și fața acoperită cu un voal.

Breasla blănarilor era insoțită de urs și de coroana blănarilor, pe marginea căreia erau fixate patru vulpi cu jderi in grură.

Breasla dogarilor incheia de obicei parada, și era reprezentată de doi bărbați care invârteau un cerc pe care erau așezate pahare pline cu vin.

Lolele erau grupate in grupuri de câte 10-20 persoane, din care făceau parte membrii a două sau mai multe familii. Fiecare grup purta pe piept un semn distinctiv, un simbol aplicat pe haine, lolele putând astfe să fie recunoscute intre ele.

Sărbătoarea lolelor din Cincu, a avut loc in acest an in prima săptămână a lunii februarie. Locuitorii satului s-au costumat și s-au adunat in fața primăriei, unde căpeteniile breslelor erau cocoțate intr-o remorcă atașată la un tractor. Remorca era decorată cu desene vesele, inspirate din viața satului, cu capul de zimbru care reprezintă emblem Cincului și cu steagul celor Șapte Scaune. De aici, căpeteniile iși chemau lolele cu zgomot de talăngi sau suflând intr-un corn. Din remorcă, a fost rostit un discurs de deschidere, o mică istorie a lolelor și au fost ridiculizate, prin pamflete, metehne ale unora dintre locuitorii satului (beția, lenea, etc.)

Apoi alaiul a pornit prin sat, cu lolele zdăngănind din talăngi și pocnind din bici. In fața alaiului două personaje care reprezentau breasla croitorilor, plimbau simbolic lada de breaslă. In trecut procesiunea lolelor făcea trei opriri, in timpul cărora erau prezentate elementele caracteristice breslelor. Si in Cincu, alaiul a făcut cele trei opriri simbolice (chiar mai mult de trei), timp in care lolele colindau pe la casele rudelor și pritenilor, zdrăngăneau din talăngi și pocneau din bice ca să alunge spiritele rele, și, nu in ultimul rând, mancau câte o gogoașă și se cinsteau cu un pahar de tărie.

Nu puține erau porțile unde membrii alaiului erau așteptați cu gogoși și pahare cu rachiu.

Am oprit și eu la câteva gazed dar m-am rezumat doar la gogoși și la un singur pahar de rachiu. Nu de alta, dar nu vroiam confirm o veche zicală, și să mă imbăt ca o ”lolă”.

Dacă până acum nu ați participat la ”Fuga lolelor”, așa cum mai este cunoscut acest obicei, sau dacă vă veți afla la inceput de februarie la Agnita sau Cincu, nu ezitați să luați parte la acest ritual.

In restul anului, vă recomand ca in drumurile voastre prin zona Făgărașului să faceți un popas și in Cincu Mare și zona invecinată.


[fb]
---
Trimis de Mika in 11.02.19 22:03:31
Validat / Publicat: 11.02.19 22:54:56
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în AGNITA [SB].

VIZUALIZĂRI: 789 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Lolele adunate in fața primăriei
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 26300 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

webmasterX [11.02.19 22:54:44] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în Agnita și împrejurimi, AGNITA [SB]" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

mihaelavoicu [12.02.19 08:30:40] »

Excepțional review! Excepțională prezentare a Lolelor. Or fi vrând ele să fie urâte și înspăimântătoare, dar nu reușesc. Transmit energie și multă frumusețe interioară.

Acest obicei ca multe altele păstrate din moși-strămoși, e un dar bine venit și o culoare în griul vremurilor actuale.

Mulțumesc, Lolo că ai venit pe AFa!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
DOINITA [12.02.19 08:47:51] »

Frumos si bine ca obiceiul nu piere, frumos si bine ca sunt oameni care il vor duce mai departe si... frumos si bine ca sunt oameni care ne aduc si noua o asemenea poveste frumoasa! Felicitari!

tata123 🔱 [12.02.19 09:18:34] »

@Mika: Mulțumim pentru prezentarea acestui obicei și pentru instantaneele din Cincu. Alături de articolul lui @nelu73 (care prezintă obiceiul desfășurat în Agnita) acest material aduce la lumină o tradiție săsească plină de farmec. Am văzut de câteva ori alaiul lolelor la București, în cadrul unor manifestări culturale.

Biserica fortificată din Cincu am vizitat-o în vara lui 2016, beneficiind de excelentul ghidaj al domnului Constantin B. (vezi impresii). În P08 și P10 puteți vedea altarul cu imaginea lui Iisus și Toma Necredinciosul. La etajul bisericii evanghelice exista o mică expoziție care conținea și un costum de lolă.

Mulțumim și numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mika [12.02.19 09:55:24] »

@tata123: Din pacate nu am avut timp sa stau mai mult in Cincu. Am fost special pentru lole și am scris si eu ce am vazut acolo si ce stiam despre sarbatoare. Nu am avut timp sa citesc alte articole cu acelasi subiect din AFA, nici nu am stiut ca s-a mai scris despre lole. Mulțumesc de informații și pentru vizita.

Mika [12.02.19 10:00:42] »

@mihaelavoicu: Mulțumesc.

Mika [12.02.19 10:05:19] »

@DOINITA: Mulțumesc.

Zoazore [12.02.19 11:03:31] »

@Mika: Superb! Asa frumos ai povestit si pozele sunt asa de expresive, ca parca si eu am fost acolo! Si-ati avut noroc si de vreme frumoasa! Si e si mai frumos ca s-a reluat acest obicei frumos! Ar fi fost pacat sa se piarda!

Ce bune cred ca sunt gogosile...

nelu73 [12.02.19 12:34:45] »

@Mika: Foarte bun rewievul votat cu placere, o mica corectie obiceiul lolelor la Agnita are loc întotdeauna in ultima duminica din ianuarie. Și pe linga emblema lolelelor ce este situata pe masca in piept au un numar de identificare la Agnita au fost peste 260 de lole. O zi buna!

Mika [12.02.19 16:45:12] »

@nelu73: Mulțumesc. Da. E adevarat. Semnele distinctive pot fi si numere. Si la Cincu au fost numere. Anul viitor poate voi la Agnita.

monica44vip [13.02.19 11:47:49] »

Frumos descris, dar mai sunt multe de adaugat sau schimbat. Ultima data a fost organizat acest obicei in 1992, pe remorca are loc *Judecata Nebunilor*. As fi preferat sa se scrie separat despre lolele de la Cincu si de cele de la Agnita. Este totusi putin altfel organizat in cele doua locatii.

In rest... va asteptam si anul viitor la cea de a patra editie.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
DOINITA, mihaelavoicu, Mika, monica44vip, nelu73, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Agnita și împrejurimi:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.084619045257568 sec
    ecranul dvs: 1 x 1