Belkıs / Zeugma Antik Kenti si nu numai

TIPĂREȘTE

Am hoinarit timp de doua zile in zona muntelui Nemrut, apoi am plecat spre Gaziantep, intai am studiat hartile si am hotarat sa trecem lacul de acumularea Ataturk (derivat din Eufrat) pe Nissibi Koprosu – nu ne-a parut rau, am vazut cu ochii nostri o mare realizare a poporului turc, in schimbul mariri suspansului legat de apropierea noastra de granita cu Siria.

In concluzie am coborat din Nemrut pana in Narince unde am sperat ca o sa putem alimenta cu benzina dar supriza cele doua statii nu aveau decat motorina asa ca incet, incet, am luat-o spre pod sperand ca vom gasi benzina in zona. Foarte tare, am mers cu masina pe rezerva de benzina pana in Siverek cred ca vreo 100km.

Podul Nissibi este (610 metri lungime) al treilea cel mai mare pod suspendat din Turcia, dupa Bosfor și Fatih Sultan Mehmet. Noi am oprit masina la Zinar Café, am trecut pe langa moschea de la marginea drumului si am inaintat pana aproape de pod pentru o mica sedinta foto cu faimosul cable-stayed. Foarte tare, turcii au reusit sa construiasca podul in doi ani si jumatate, scurtand astfel drumul si cheltuiala transportatorilor.

Dupa ce ne-am linistit cu benzina, am trecut pe autoband (exemplar, drum pe 6 benzi croit prin stanca si mult praf) pana la Nizip, am intrat un pic in oras pentru ca GPS-esul nu dadea alt drum spre Belkıs/Zeugma Antik Kenti. De fapt ne-am intors paralel cu autostrada trecand apoi aproape de barajul si hidrocentrala Ataturk, derivate din Eufrat spre micuta asezare Belkis.

Unii dintre voi probabil va veti intreba “ce naiba cauta astia la capatul lumii? ” E bine am ales sa vizitam unul dintre cele mai frumoase situri arheologice din Turcia. Probabil ca rivalizeaza cu succes cu cele din Italia sau Grecia dar dat fiind faptul ca se afla intr-o zona amenintata de razboi si relativ recent adus la lumina de arheologi, nu este atat de cunoscut.

Putine date istorice despre Zeugma.

Selevkos Nikator I, a fost unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, In jurul anului 300 î. Hr., Alexandru cel Mare a construit un oraș sub numele de Selevkeia Eufrat, apoi a ridicat un al doilea oraș, Apama ca si soția sa, apoi a legat aceste două orașe cu un pod peste Eufrat. Ulterior numele său a fost schimbat în "Zeugma". În perioada romana, orașul cunoaste o bogata dezvoltare artistica si nu numai. Pentru lumea romana simbolul bogatiei era redat in general de vilele luxoase pavate cu pardoseli de mozaic, statui diverse obiecte.

Situl arheologic este administrat de autoritatile orasului Gaziantep, autoritaile orasului Nizip, Ministerul Culturii si Dezvoltarii dinTurcia, Univerisitatea din Ankara.

Cum am gasit noi Zeugma Antik Kenti

La circa 10 km de cand am coborat de pe autoband, am reusit sa reperam situl cu ajutorul indicatoarelor, “Slava Domnului”, GPS-esul ne-a cam lasat balta, exact cand aveam nevoie mai mare de el. Ajunsi intr-o zona prafuita dar totusi marcata de un drum pavat cu piatra cubica am inaintat destu de timid si cu ceva curaj spre o cladire plina de praf urmata de o poarta din plasa.

Am oprit masina la limita portii si am coborat cu tupeu dar si cu picioarele tremurande, Dincolo de poarta intre dealuri si lac se observa o cladire imensa de metal asemanatoare unei hale industiriale moderne. Deschidem portile si inaintam usor catre cladire, in jurul nostru nici tipenie de om. Inaintam pana in dreptul intrarii, un caine maidanez destul de mare ne da binete cu codita apoi se pune pe dormit nepasator, intram pe langa el in hala. WOW!

Turcii au facut treaba buna aici, au lucrat organiza si au reusit sa acopere situl arheologic intr-un mod ingenios. Excavatia orasului roman a adus la suprafata o”vila“ in toata splendoarea ei, incaperile vilei sunt frumos conservate iar drumul vizitatorului este punctat de un sistem de pasarele metalice care urca cativa metri deasupra sitului arheologic. Noi am facut o tura prin hala bucurandu-ne ca doi copii de tot ce descopeream; coloane de marmura, mozaicuri, incaperi, zugraveli, bai, siteme de incalzire, putina pictura facuta pe o paleta de culori domoala placuta ochiului. Emotia ca suntem singuri intr-un teritoriu dubios ne-a mai trecut, in interiorul excavatiei am dat peste o familie turca cu doi copii mici care la fel ca si noi se bucura de tot ceea ce vizualiza, spre final au aparut inca doi barbati care initial am zis noi ca sunt din staful santierului arheologic, dar ne-am inselat, erau si ei vizitatori ca si noi.

Dupa ce am dat un tur la intregul sit arheologic am iesit si ma luat-o dreapta spre apa barajului. In spatele halei de fapt se afla o alta excavatie aflata in stadiul incipient probabil ca pe masura se vor gasi fonduri turcii vor continua sapaturile.

Tot aici in zona lacului exista o tabla unde sunt afisate prin fotocopii mozaicurile si locul exact de unde s-au extras faimoasele mozaicuri romane Zeugma. Fiecare loc din lac sau din sit este numerotat si fixat pe tabla iar mai jos explicat in cateva vorbe.

In orice caz eu am ramas cu ochii in apa cum s-ar spune, fermecata de frumusetea salbatica a locului dar si mirata de faptul ca nimeni nu pazeste sau administreaza locul. Dupa mine mozaicurie dar si situl in sine sunt valoroase. Autoritatile turce ar putea scoate bani frumosi din taxarea vizitei. Pe de alta parte statul turc a reusit marea performanta de a extrage buna parte din mozaicuri pe care le-a expus in Muzeul mozaicurilor din Gaziantep si Muzeul Civilizatiei Anatoliene din Ankara.

Rog Web sa ataseze https://youtu.be/L1fqC9AzesE.

---

VIZUALIZĂRI: 897 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI