ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.11.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 29.12.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
SEP-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

El Chalten - capitala trekkingului din Argentina

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

După vizita la ghețarul Perito Moreno a urmat lungul drum, de numai cinci ore spre următoarea noastră destinație El Chalten. Iar nu am înțeles opțiunea agenției: o zi El Calafate, o zi El Chalten, apoi iar El Calafate. Trebuia să fi mers direct la El Chalten și apoi să avem două zile în El Calafate. Ne-am trambalat cu bagajele și am stat numai pe drumuri. Așa e o vacanță activă, dar totuși aș prefera să nu mă scarpin la urechea dreaptă cu mâna stângă. Dar sa revenim la oile noastre.

La ora 16 am plecat spre El Chalten. După două ore am ajuns la El Calafate unde a coborât ghidușa și am rămas în grija soferului, un băiat care s-a dovedit de nota 10. De la El Calafate spre El Chalten am mai făcut vreo trei ore.

Am mers pe celebrul drum argentinian Route 40. Dar de ce e celebru? Ei bine această șosea alături de mult mai celebra Route 66 din State, dar și de Trans Canada și de autostrada Stuart din Australia sunt printre mai lungi drumuri din lume, cu o lungime de peste 5000 de kilometri.

Route 40, cunoscută și sub numele RN40, este un traseu în vestul Argentinei, care se întinde de la Punta Loyola, lângă Rio Gallegos, în provincia Santa Cruz, la sud, până la La Quiaca, în provincia Jujuy din nord. Se observă foarte clar că această șosea merge paralel cu munții Anzi.

Evident nu am ratat să facem mai multe opriri și să pozăm și să ne pozăm, pe această șosea celebră. Spre deosebire de pe la noi în țară, unde și așa prea multele autostrăzi merg șerpuit și la șes, aici drumul e atât de drept că la un momentan devine plictisitor. Norocul este că mai apare câte un munte în zare, ce musai trebuie ocolit! =))

Așa am observat si vârful Fitz Roy la ceas de seară, pentru că a fost o zi foarte frumoasă. Următoarea zi urma să-l vedem mai de aproape, dar să nu anticipăm încă.

El Chalten este un micuț sătuc de munte din provincia Santa Cruz. Acesta este situat pe malul râului Rio de Las Vueltas și face parte din Parcul Național Los Glaciares. De altfel și de aici se poate ajunge la ghețarul Perito Moreno, dar pe un drum mai greu. Acest sătuc este situat la granița dintre Chile si Argentina și au fost multe disensiuni, inclusiv confruntări armate, între cele două țări pentru acest teritoriu. Până la urmă a avut câștig de cauză Argentina, țara mai mare si mai puternică! ;)

El Chalten mai este cunoscut ca și capitala trekking-ului din Argentina. Este situat la baza munților Cerro Torre și Cerro Fitz Roy ambele foarte populare în întreaga lume pentru alpinism. De la baza satului, de numai 1900 de locuitori, se poate pleca în multe alte trasee mai grele sau mai usoare de trekking pentru a admira frumusețile zonei, trasee de la baza vârfurilor celebre și a lacurilor glaciare, cum ar fi de exemplu Torre Glacier, Laguna Capri, Piedras Blancas Glacier, Chorrillo del Salto sau Laguna de los Tres.

Acest sat, fondat în anul 1985 de autoritățile argentiniene, a primit la 30 de ani de la înființare. de la prestigioasa Lonely Planet, statutul de una dintre cele mai frumoase destinații turistice, mai exact a ocupat locul 2 la destinații de top în 2015.

Ei bine toate astea ne-au făcut foarte curioși și am plecat spre această destinație dornici să o descoperim. Evident că nici de această dată nu am avut timp suficient. Am ajuns seara la ora 21, m-am culcat flămând, nu am putut dormi de frig, mai exact am avut o noapte de cosmar, iar următoarea zi eram fresh, între ghilimele pentru un nou traseu.

Ne-au fost oferite patru variante de traseu, cu rugămintea să alegem doar două din ele ca să stăm cât de cât grupați. Primele două trasee erau foarte ușoare, de o plimbare de două, trei ore prin pădure. Al treilea era de dificultate medie un traseu de 6-7 ore până la un lac glaciar, iar ultimul era de dificultate ridicată, de 7-9 ore pentru a urca pe muntele Fitz Roy.

Marea majoritate a coechipierilor au ales traseul cel mai ușor, eu traseul mediu, iar trei amici traseul greu. Ce fac? Cum mă împart? Traseul ușor e plictisitor, traseul greu e chiar prea mult pentru mine. De data asta am ales cu sufletul, nu cu mintea și am mers cu cei de care mă simțeam mai apropiat. Adică am mers pe traseul greu.

Șoferul ce ne-a devenit ad-hoc și ghid, fiind chiar din acest sătuc ne-a spus ca sunt doua trasee de mers pe acest munte, unul mai scurt dar mai greu si unul mai lung dar ușor la ducere si greu la întoarcere. Ceva gen circuit, adică urcam pe-o parte, coboram pe altă parte. Problema era că dacă primul traseu pleca chiar de la baza sătucului, cel de-al doilea avea punctul de pornire la aproximativ 15 kilometri de sat. A fost foarte amabil și s-a oferit să ne ducă el dimineața până la punctul de pornire.

S-a mai ivit o problemă. În aceste parcuri naționale nu îți este permis accesul fără ghid dacă esti in grupuri mari. Nu am înțeles de ce. Probabil ca să aiba și ei o pâine. Ne-a învățat ghidul să spunem că suntem prieteni și nu facem parte din niciun grup. Oricum eram puțini, eram doar patru. Așa se pare că avem voie și fără ghid, ghid care de altfel e foarte scump, cam 200 USD pentru o tura pe munte.

Zis si făcut. Dimineața după ce am servit un mic dejun frugal eram gata de drum. La ora 8 ne aștepta ghidul cu mașina să ne ducă în rezervație. Am mers cam jumătate de oră pe un drum forestier. Aici a mai zăbovit cu noi preț de un sfert de oră, pentru a ne da diverse sfaturi si pentru a ne ghida pe traseu. Au fost foarte binevenite aceste sfaturi în condițiile în care nu aveam nicio hartă și nici semnal la telefon.

Am mers vreo oră în pas săltat! ;) Cerul era foarte întunecat, nu mai era ziua de ieri! La un moment dat a început să ningă și nu așa doi, trei fulgi, ci exact ca-n povești. Toate bune și frumoase, pot spune că am făcut și prima drumeție din viața mea în condiții de iarnă. Pe-acasă vara era pentru drumeție și iarna pentru ski. Chiar nu mi-aduc aminte să fi urcat vreodată pe munte în conditii de iarnă severă.

Ningea foarte tare, dar marea noastra surpriză era că nu batea deloc vântul. Cred că era pentru prima oară în Patagonia să prindem așa o zi fără niciun pic de vânt.

Peisajul de iarnă la munte cred că nu mai trebuie să-l descriu. A FOST CA-N POVEȘTI. Traseul până sus a fost destul de ușor. Am avut mult de mers, dar gradul de dificultate era scăzut. Partea proastă era că din cauza ninsorii abundente nu mai puteam admira peisajul pentru care venisem, vârfurile celebre sau lacurile glaciare. Am trecut pe lângă mai multe zone de "miradores", dar nu se vedea nimic la mai mult de 20-30 de metri. O să vedeți cât de tare ninge și după calitatea pozelor, deoarece ne era imposibil să ținem obiectivele curate și uscate.

Fiind un traseu ușor am mers foarte repede. În jurul orei 12 am ajuns pe un platou, la o bifurcatie. Aici alegeai să mergi spre lacurile glaciare sau sa cucerești vârful. Pe drum am mai întâlnit doar doi turisti argentinieni. Mi s-a parut un pic ciudat, dat fiind celebritatea zonei. Ei bine aici, pe acest platou, au început să apară și alte grupuri de turiști. Marea majoritatea urcaseră direct din El Chalten, asta era explicatia de am fost aproape singuri pe întreg traseul de urcare.

Am făcut ceva poze, am admirat iepurii sălbatici, cum se zbenguiau prin zăpadă. Dat fiind condițiile meteo grele, dar si lipsa echipamentului specific, am ales să nu atacăm ultima porțiune. Mai ales că ne-am conversat cu o pereche de americani foarte bine echipați, care ne-au sfătuit să stăm cuminți și să nu ne treacă vreo idee de escaladă. Au încercat si ei si nu au reusit. E foarte abrupt și multă gheață. Și ei erau echipați și cu nelipsiții colțari de gheață.

Așa că am ales înțelept și am luat-o la vale. Aici începea drumul greu. Adică era destul de abrupt. Noi am avut mare noroc la urcare, chiar dacă am ocolit destul de mult. Aici la coborâre am întâlnit o mulțime de alți turiști. Eram în extrasezon și era atâta lume, ce-o fi în plin sezon turistic!

La ora 16 trebuia să fim la hostel, pentru a ne întoarce la El Calafate. Noi am fost foarte rapizi și deja la ora 14 coborâsem. Eram uzi fleașcă, asta cu tot echipamentul nostru 'impermeabil". Am intrat la un restaurant foarte cald atât la propriu, cât și la figurat. Ne-am întins pe vreo trei mese țoalele la uscat și am avut parte de o masă copioasă. Am vrut fără experimente, așa că am ales o friptură de vită argentiniană în sânge. Gata mi-am revenit, după această masă copioasă. Eram fresh can-can! =))

Nici nu ne-am atins obiectivul, nici nu am putut admira frumusețile zonei, dar eram extrem de fericiți, că am avut parte de o incursiune grea pe munte la capatul pământului, în condiții destul de grele și am dus-o cu bine până la capăt. Când te dor toate oasele, parcă simți că trăiești.

La ora 19 eram deja înapoi la El Calafate unde nu era nici urmă de zăpadă. Doar vânt. Vântul cel turbat. Gata cu ascensiunile, gata cu trekkingul urmează alte provocări la fel de frumoase, dar mult mai ușoare.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de robert in 02.11.18 10:12:32
Validat / Publicat: 02.11.18 11:02:53
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în AMERICA de SUD.

VIZUALIZĂRI: 814 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (robert); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P17 parcă ar fi o mlaștină
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44300 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

robert [02.11.18 10:44:04] »

rog melodia https://www.youtube.com/watch?v=oY1DnDUmAiA

mersi frumos!

Dan&Ema [02.11.18 11:33:20] »

@robert:

Ce misto! ????

Chiar nu mi-aduc aminte să fi urcat vreodată pe munte în conditii de iarbă severă.

Tare chestia asta!

Mi-a placut aventura asta de trekking. Stii bine, e pe gustul meu! ⛰

Ce mi-as dori si eu sa drumetesc pe acele carari de pe alt continent.! ????

PS: A propos, Nu ai dat whatsup sa te bag in grupul meu de drumetii????

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
robert [02.11.18 11:38:51] »

@Dan&Ema: salutare! Mă bucur ca ți-a plăcut si tura asta! Știu ca e pe gustul tău! Muțumesc pentru vizita și pentru comentariu.

Nu am intrat încă pe grupul tău de whatsapp, pentru că de la tenis, mi s-a umflat genuchiul si abia merg. Așa ca momentan nici vorba de drumeție, dar ținem legătura. Mulțumesc mult pentru invitație.

adrianbogdan [02.11.18 11:43:26] »

Inteleg, toate bune si frumoase! Chiar interesant de la alegerea traseului si punerea in opera, dar melodia cum naiba ai ales-o?

Cu bine!

Michi [02.11.18 11:45:09] »

Eşti un Ales că poţi vedea atâtea locuri minunate şi un generos că ni le împărtăşeşti şi nouă. Cât despre Trekking, le-am purtat prin oraş vreo doi ani înainte de a- mi opera genunchii, fără a şti originea lor. Omul cât trăieşte învaţă! Mi-am permis fără să-ţi cer acordul să distribui reviewul în grupul Prieteni, sfătuindu-i să citească tot serialul. Sper că nu te-ai supărat..

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
robert [02.11.18 11:47:22] »

@adrianbogdan: hahaha! Nu-ți place? E una din preferatele mele! Ce vroiai, ceva de munte săltăreț!?

adrianbogdan [02.11.18 11:51:53] »

@robert: Ma, ce sa zic imi place melodia chiar foarte mult, dar totusi a-ti facut trekking nu striptis in fine tu sti mai bine.

Dan&Ema [02.11.18 12:00:30] »

@robert:

Am luat acum pozele la rasfoit.

P05 06 07. Care e mai! Care e cea mai? Ma gandeam eu... P08, P 09 ?

Pana ce a aparut... onul muntelui! ????⛰

Bravo, domne!

Si, fa-te bine de drumetii ca avem ce vizita di la noi.

Usoare, medii, dificile, ,,... Drumurile, mon cher!????⛰????????☀️

Te salut, numai bine Robert! ????

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
robert [02.11.18 12:15:43] »

@Michi: nu am de ce să ma supăr, ba chiar din contră sunt onorat. Mulțumesc mult pentru aprecieri.

Da pot spune că sunt norocos pentru că am posibilitatea să-mi trăiesc visul și să văd locuri îndepartate, să cunosc oameni minunați, din culturi diferite.

Ăsta a fost visul meu din copilărie și acum mă bucur că-l pot trai pe viu și deasemenea ca-l pot povesti. Asta-i o pasiune mai nouă. Săru' mâna!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
robert [02.11.18 12:17:50] »

@adrianbogdan: acu la căldurică e bine de ascultat o asemenea melodie, la povesti cu un pahar de cognac în mână! Da tu serioasă, nu glumă!

Carmen Ion [02.11.18 18:33:16] »

@robert: Ești un temerar, ce mai încolo și-ncoace!

Bravos!

robert [02.11.18 19:42:57] »

@Carmen Ion: Mulțumesc frumos!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, Carmen Ion, Dan&Ema, Michi, robert
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin Patagonia / Ţara de Foc:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.072837829589844 sec
    ecranul dvs: 1 x 1