ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.09.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 21.08.11
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
SEP-2018
DURATA: 1 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
90.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Bld Dacia, Bucuresti – sau cum sa bati la picior o particica de istorie veche de peste 100 de ani

TIPĂREȘTE

Am plecat spre teatru Metropolis (vezi impresii) sa iau biletele pentru Colivia cu nebune :) , dar era mai devreme decat ora de deschidere a casieriei, asa ca am facut o “aroganta” :) , si in loc sa o iau pe bld Mihai Eminescu, am luat-o pe bld Dacia, usor, la pas, sa admir inca o data cladirile vechi, construite la inceputul secolului trecut… cladiri care sunt aproape palate si care pe traseul vietii lor au fost martore la evenimente importante in viata politica si culturala a Bucurestiului. Pe langa care se trece azi, fara sa li se acorde importanta cuvenita, nestiindu-se prea multe despre ele….

Am trecut de str Polona, care intretaie bld Dacia si am admirat din nou, pe dreapta, Vila Constantin Geblescu, cladire monument istoric, construita in anul 1912, proiect executat de catre architectul Petre Antonescu, “in stil eclectic de factura renascentist franceza, cu elemente decorative baroce”, asezata chiar pe colt. Este o cladire uriasa, care are in fata ei clasica alee pentru trasuri cu arcada porticului, sub care pot sa-mi imaginez cum domnii galanti dadeau mana sa ajute la coborare doamnele elegante.

Urmatoarea vila, pe aceeasi parte, dupa intrarea in parcul Ioanid este Vila dr Petre Herescu (Petre Herescu a intemeiat scoala romaneasca de chirurgie renala), construita de Grigore Cerchez si Al Clavel intre anii 1911 – 1913, folosind stilul romantic cu elemente neogotice. Mai pe scurt un mini castel, care te duce cu gandul la pasaje secrete si fecioare inchise in turn… asteptandu-si salvatorul, desi cladirea a servit doar ca locuinta si cabinet de consultatii. Mie una, mi-ar placea sa fie deschis spre vizitare!!!

Urmeaza Vila George Desliu, la nr 54, care a fost construita intre anii 1912 – 1914, dupa planurile lui Ernest Doneaud, in stil eclectic de facura clasicist – franceza. Pe traseul vietii ei, a fost gazda Bibliotecii Populare, apoi a Bibliotecii Cehoslovaciei, azi fiind resedinta ambasadorului Danemarcei.

Despre vecina ei, de la nr 56, nu stiu mare lucru…. nu am gasit decat informatia ca a fost construita la sfarsitul secolului XIX – inceputul secolului XX (in lista monumentelor istorice din Buc). Este o casa foarte frumoasa si renovata.

Inaintez…. si ajung la Ambasada Belgiei, la nr 58, o cladire serioasa, retrasa, tacuta, construita intre 1921 - 1924, fosta Vila Constantin Campeanu, proiectata de arhitectii Victor Asquini si Emil Gunes, intrata in proprietatea statului roman, in 1932, in timpul mandatului ministrului afacerilor externe al momentului – Nicolae Titulescu.

Urmatoarea cladire este Vila Aurel Mincu, la nr 60, o vila cu influente bizantine (ferestrele in arc cu veranda pe toate laturile), dar stil neoromanesc (coloanele de la intrare), proiectata de arhitectul Arghir Culina, in 1918. Se pare ca interioarele sunt din marmura, lemn masiv sculptat, tavane pictate. Este data spre inchiriere, la preturi care oscileaza intre 8.000 si 10.000 eur pe luna, in functie de activitatea desfasurata de chirias. Daca ar fi sa fac calculul la maximul sumei, imi permit si eu sa platesc o vizita de jumatate de ora :) !

Acum la nr 62, as fi putut sa fac un popas, la cafeneaua Daryus…. doar ca acolo este acum Waldo’s Club, care deschide la ora 9…. dar PM. Reclama pentru el este atractiva “un club cu atmosferă medievală, muzică rock, oldies, stand-up-comedy, magic show, karaoke, concerte live și multe altele. Waldo's Club & Pub de pe Dacia 62 are loc pentru 100 de cavaleri și domnițe care vor să se descătușeze, lăsând zalele unei săptămâni sau zile plictisitoare. Dacă v-ați adunat prietenii și ați ajuns la poarta raiului scandinav, bateți cu încredere. Vă va întâmpina în hol un erou în armură. “ Poate facem candva o intalnire aici :) !

Langa club, dar cu adresa dupa colt pe dreapta, pe str Aurel Vlaicu, este o cladire declarata monument istoric, ridicata in anul 1899, si care este acolo dinaintea trasarii bulevardului Dacia, “ceea ce explica alinierea actuala si tratarea decorativa a calcanului initial”.

Traversez strada Aurel Vlaicu si ajung la nr 64, unde vad un imobil in care a locuit in ultima parte a vietii marele om de stiinta Constantin Parvulescu (1890 – 1945), astronom, astrofizician si profesor universitar, plus erou al primului razboi mondial.

La nr 66 (fost 40), o cladire bloc cu 3 etaje cu geamuri mici rotunde care imi amintesc de hublourile unui vapor. Nu stiu nimic despre ea, in afara de faptul ca acolo locuieste o domnisoara si catelul ei :) (au intrat in bloc chiar inainte de poza).

La nr 76 este o cladire imbracata total cu iedera, asa ca nu mai pot observa nimic din arhitectura ei… poate mai la toamna… dupa ce pica frunza :) , dar este vorba despre Casa Cihoschi, construita in anul 1934, de catre generalul Henri Chihoschi (sau Cihoski) (1872 – 1950) erou in razboiul de reintregirea neamului, cavaler al ordinului Mihai Viteazu, ministru al apararii nationale, exterminat in 1950 in inchisoarea din Sighet.

Urmeaza piata Spaniei, in care este Casa Barbu Brezianu (1909 – 2008) (istoric, critic de arta, scriitor, publicist, traducator roman), construita inainte de razboi.

La momentul asta am luat-o pe str Icoanei spre str Mihai Eminescu, si teatrul Metropolis. Dupa achizitionarea biletelor am facut drumul la intoarcere, tot prin Icoanei spre Dacia sa vizionez si vilele de la numerele fara sot :) !

Prima casa memoriala este CI si CC Nottara, (bld Dacia nr 105) care, din pacate, nu mai este deschisa publicului din 2016, iar anul acesta a fost scoasa pe piata la vanzare. Actorul Constantin Nottara – tatal (1859 – 1935) a construit casa in anul 1931, dar a fost amenajata ca si muzeu si donata de catre Anna Nottara, sotia compozitorului Constantin C Nottara – fiul (1890 – 1951), care a si locuit-o pana in anul 1981.

Daca o sa vedeti o cladire uriasa, lasata in paragina, sa stiti ca este Vila Sabareanu – Leonida (bld Dacia nr 81) (construita intre anii 1921 – 1926). Ca si descriere, gasesc despre ea informatii cum ca are “trasaturi clasicizate si un volum regulat, simetric… cu ferestre ornate cu mascaroane, ghirlande si urne decorative… cu bosaje pe care sunt proiectate console impodobite cu ghirlande… la parter cu bovindouri si balcoane ample”. Multe cuvinte specifice arhitecturii, pe care le-am cautat, sa am idee despre ce vorbesc aici, si vi le dau si voua, chiar daca poate le stiti: mascaron – element decorativ care reprezinta un cap fantastic sau grotesc, lucrat in relief; bosaj – proeminenta regulata de pe suprafata unei piese, folosita ca sprijin pentru alta piesa; bovindou – iesitura pe fatada unei cladiri, ca un balconas inchis, prevazuta cu una sau mai multe ferestre.

Pe ferestrele fara geamuri am remarcat tavanele inalte senzationale, cu stucaturi atent lucrate (pe cuvantul asta il stiam eu deja :) - stucatura – ornament architectonic in relief, regasit la interiorul cladirii, executat din stuc sau din mortar simplu de ipsos) care, din pacate, dupa 100 de ani de rezistare eroica, se vor distruge curand din cauza intemperiilor la care sunt supuse, nefiind protejate.

Imediat dupa tristetea lasata de Vila Sabareanu, vine melancolia la vederea Vilei Maria Ioanidi (la nr 79), vila care (impreuna cu vila Herescu) este prima pe lista preferatelor mele. Construita in 1911, dupa planurile arhitectului Ion D Berindei, o compozitie asimetrica, cu turnuri pe colturi (pe diagonala cladirii) si decoratii de natura romantice. Romantic mi se pare ca este si turnul dinspre strada, in dreapta cladirii, care are elemente deosebite, din ceramica si lemn, care este o extensie a spatiului intern, loc de odihna si vizionare a intregului bulevard. Turnul de pe spatele cladirii are scop administrativ, adapostind o scara interioara. Interioarele sunt toate numai lemn adevarat, parchet, scari, lambriuri…. vedeti aici imagini de dupa restaurare (http://cellacosimex.ro/Imobil-Maria-Ioanidi-B-dul-Dacia-79-p4-ro.htm).

Ma dezlipesc cu greu de vila asta, de imaginea ei printre crengile pline de mere rosii, lucioase ale toamnei si inaintez spre nr 75, unde se afla Vila Balanescu, construita intre 1925 – 1927, dupa un proiect al aceluiasi architect I. D. Berindei (realizata spre spre sfarsitul vietii acestuia). Este o cladire “linistita”, eleganta, retrasa si discreta, cu un stil eclectic tarziu, cu o arhitectura renascentista care “aminteste de vilele de tip paladian”: ancadramente dantelate la ferestrele de la parter, cele de la etaj avand cartuse cu motive florale, iar deasupra lor o friza in altorelief. Revin cu lamuriri privind elementele de arhitectura :) : ancadrament - chenar decorativ in relief; friza - componenta a antablamentului, cuprinsa intre arhitrava si cornisa, impodobita cu picturi, basoreliefuri si caneluri; antablament – element de arhitectura clasica, orizontal, asezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei constructii; arhitrava – element de constructie, partea inferioara a antablamentului; altorelief – lucrura de sculptura puternic reliefata.

Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel” este tot pe bld Dacia, dar este o institutie a statului si nu avem acces acolo, sau daca da, nu stiu eu asta. Dupa ce am traversat str Polona, am vrut sa fac poze cladirii de la nr 67, constructie modernista de expresie Art Deco, care dateaza de la inceputul anilor 1900, dar… ups… aici este ambasada Egiptului si nu am reusit, ca imediat s-a materializat langa mine un zdrahon cu “no foto… restricted area”! Am traversat intersectia si de pe diagonala cu ambasada, de la distanta… tot i-am facut o poza :) !

Tot pe bld Dacia este si casa in care Iuliu Maniu (1873 – 1953) (ctitor al Romaniei mari, prim ministru, membru al Academiei Romane) a fost arestat in 17 iulie 1947, ajungand cativa ani mai tarziu sa fie exterminat in inchisoarea din Sighet.

Aici se termina periplul meu, pe distanta unui 1 km, dar cale de 100 ani…

## end review sc

[fb]
---
Trimis de vulpe mihaela in 26.09.18 13:45:44
Validat / Publicat: 26.09.18 14:50:45
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 4302 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (vulpe mihaela); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Vila Aurel Mincu
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29900 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

webmasterX [26.09.18 14:50:30] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Bucureşti, BUCUREȘTI" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

iulian68 [26.09.18 15:30:57] »

Frumoasă plimbare și multă istorie comasată intr-un perimetru relativ restrâns! ????

Zoazore [26.09.18 15:47:00] »

@vulpe mihaela: Daaa, cunosc binisor zona! Pe fosta Dimitrie Orbescu nr 16, actuala Margareta Steriadi a locuit o ruda la care mergeam frecvent. Tatal ei, vestit neurolog, inchiriase vile, de-o frumusete sobra. Dar, din pacate, prin 2000 sau cam asa ceva, a fost revendicata de "mostenitori". Ruda s-a mutat pe intrarea Iezereni, in fosta casa a unui actor celebru la vremea lui. Tot o vila frumoasa.

Tare mi-era draga casa din Orbescu (e ff aproape de Casa Nottara).

Toata zona aia e deosebit de frumoasa si plina istoric si arhitectonic.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mihaelavoicu [26.09.18 16:20:26] »

Locuri pe care noi, cei din provincie le știm sau nu le știm! Mai fă asemenea plimbări. Sunt superbe!

Eu îți mulțumesc pentru asta, dar mai vreau și altele!

vulpe mihaela [26.09.18 16:58:49] »

@mihaelavoicu: Incerc sa-mi fac timp... dar sunt mereu pe fuga...

Multumesc de aprecieri.

Michi [26.09.18 19:44:11] »

Excepţional review. Toţi cunoaştem bd. Dacia, str. Polonă, M. Eminescu, în drumurile noastre le-am străbătut de multe ori, am admirat superbele imobile dar nu ştiam mai nimic despre ele. Bravo şi mulţumesc Vulpiţo.

După ce am citit reviewul m-am uitat la poze. Cu excepţia vilei Săbăreanu- Leonida ( oare era proprietarul fostului mare magazin Leonida?) care este părăsită, toate celelalte arată impecabil cu toată trecerea unui secol de când au fost construite. Mă gândesc ce drepturi litigioase s-au câştigat, ce inginerii financiare s-au făcut pentru a intra în posesia lor pentru că adevăraţii proprietari au murit în puşcăriile comuniste.Eventualii lor moştenitori, hăituiţi din cauza ˝originii nesănătoase˝ nu dispuneau de fondurile imense pentru restaurare ci, eventual dacă li s-au retrocedat imobilele le-au vândut pe nimic. Felicitări şi pentru poze.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mishu [26.09.18 21:12:18] »

@vulpe mihaela: M-am plimbat si eu intr-o zi pe Bdul Dacia ca un turist si nu precum trecatorul grabit de zi de zi, cand cu mintile pline de rutina zilnica nu vede pe langa ce trece, si am putut sa privesc casele, sa admir ce se intampla in jurul meu, si era o minunata zi de septembrie.

Felicitari, votat cu mare drag.

cristina47* [27.09.18 03:39:44] »

@Michi: Dna, Michi, cata dreptate aveti. Una dintre aceste case, apartine familiei Stratan, din Iasi, care a cumparat-o inclusiv pe asa-zisa amanta a lui Di Caprio. Adevaratii proprietari au fost alungati, obligati sa locuiasca in subsoluri, sau mansarde...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
cristina47*, iulian68, Michi, mihaelavoicu, mishu, vulpe mihaela, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin Bucureşti:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.073640108108521 sec
    ecranul dvs: 1 x 1