Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

TIPĂREȘTE

În timp ce o parte a grupului vizita Grădina Botanică, (pe care o văzusem cu două săptămâni înainte cu ocazia circuitului în Maramureş), câteva doamne am coborât din autocar în faţa superbei construcţii a Operei Române in care funcţionează şi teatrul naţional Lucian Blaga. Clădirea a fost construită în perioada 1904-1906 în stil Art Noouveau şi Neo baroc, are o faţadă cu trei portaluri şi două turnuri scurte pe care sunt două caruri alegorice trase de Terpshihora muza dansului şi Thalia muza comediei. În faţa clădirii, de o parte şi alta sunt statuile lui Mihail Eminescu şi Lucian Blaga.

În faţa operei se află impunătoarea Catedrală Mitropolitană Ortodoxă, cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Între catedrală şi operă este statuia lui Avram Iancu comandată de fostul primar al Municipiului Gh Funar sculptorului I Berindei în 1993. Soclul foarte, foarte înalt al statuii construit din piatră din munţii Apuseni se află în mijlocul unei fântâni arteziene de unde se ridică la mare înălţime statuia propriuzisă de bronz. Monumentul a iscat mari controverse întrucât face distonanţă cu clădirile baroce din jur.

Am intrat în catedrala care era aproape pustie la acea oră. Prima imagine pe care am reţinut-o a fost spaţialitatea impresionantă. În mijlocul ei imensul candelabru era sprijinit de schele de fier şi funii groase, probabil în cadrul unei lucrări de ancorare şi consolidare. Mi-a atras atenţia iconostasul sculptat în stil brâncovenesc şi cele câte două balcoane laterale la pronaos şi naos în care figuri de sfinţi erau lucrate în mozaic cu foiţă de aur.

Catedrala Ortodoxă din Cluj la ora actuală este a treia catedrală ca mărime şi înălţime din România, după cea ortodoxă din Timişoara şi evanghelică din Sibiu. A fost primul edificiu monumental construit după marea unire în perioada 1923-1930 în stil neobizantin şi brâncovenesc. Iniţiativa construcţiei unei mari catedrale la Cluj a aparţinut episcopului Nicolae Ivan care în 1919 a solicitat ajutor financiar Consiliului Transilvaniei şi a obţinut iniţial 2 mil. coroane austro- ungare; în 1920 Primăria Clujului a cedat episcopiei terenul pe care s-a construit catedrala. În urma organizării unui concurs a fost ales proiectul arhitecţilor Constantin Pomponiu şi George Cristinel care şi-au dat măsura valorii la mausoleul de la Mărăşeşti. Scheletul catedralei este din beton armat iar umplutura din cărămidă placată cu piatră de Baciu. Catedrala ridicată pe un soclu înalt are două turnuri pe faţada principală, o amplă cupolă şi o galerie de 18 coloane masive sculptate împrejurul turlei principale înconjurată de alte 4 turle mai mici. La subsol este o criptă în care au fost înmormântaţi episcopul Nicolae Ivan şi mitropolitul Bartolomeu Anania. Cele 4 clopote au fost aduse din Ungaria, cel mai mare cântărind 2 tone. Pictarea interiorului a fost realizată în perioada 1928-1933 de profesorii Anastasie Demian şi Catul Bogdan. Candelabrul mare din naos a fost darul regelui Carol al II-ea iar cel mic din pronaos al patriarhului Miron Cristea. Iconostasul este îmbrăcat în foiţă de argint şi sculptat cu motive brâncoveneşti. Sfinţirea a avut loc în 1933 în prezenţa patriarhului Miron Cristea, a regelui Carol al II-lea, Marelui Voievod Mihai, membri ai guvernului şi oficialităţile vremii. Recesiunea economică din anii 30, apoi războiul şi în urmă comunismul au lăsat nefinalizate unele lucrări de amănunt ale catedralei. Se întrerupseseră sculptarea bazelor celor 18 coloane, arcele de piatră de pe faţadele laterale şi 8 medalione cioplite în piatră. In perioada 1997-2000 aceste lucrări au fost finalizate sub grija şi îndrumarea Mitropolitului Bartolomeu Anania. Tot el a înzestrat în 2001 interiorul catedralei cu icoane realizate în mozaic Vizitarea acestei catedrale a fost un act de cultură şi mi-a produs un sentiment de mândrie.

---

VIZUALIZĂRI: 566 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI