Cetatea Agnita şi biserica Alţâna

TIPĂREȘTE

După ce am vizitat Biserica evanghelică fortificată din Hosman am continuat periplul nostru pe valea Hârtibaciului. Următoarea oprire am făcut-o în localitatea Alţâna.

Nu a fost greu să găsim Biserica Evanghelică din localitate, am parcat maşina pe margine drumului şi am pornit spre poarta bisericii. Se pare că prima biserică de aici a fost construită în secolul al XIII-lea, era o bazilică romanică fară turn. Actuala biserică evanghelică a suferit multiple transformări gotice târzii şi păstrează una dintre cele mai valoroase piese liturgice atribuite acestui stil din Transilvania, o cristelniţă datată în anul 1404, cu inscriptia "Anno domini millessimo CCCCIIII tempore regis Sigismundi". Această cristelniţă a fost prelucrată în atelierele marelui mester Leonhardus, la fel ca mai toate cristelniţele din jurul Sibiului. Clopotniţa a fost construită în anul 1856, exact pe locul uneia demolate în 1853. Clopotniţa cea veche avea prevazute metereze şi o galerie de apărare. Turnul de azi are mai multe niveluri, clopotele aflându-se la cel de al treilea nivel. Marele clopot al bisericii are următoarea inscripţie ”o rex glorie veni cum pace”. În clopotniţă mai există un clopot, denumit "Clopotul Sfantului Ioan".

Fortificația este încercuită de un zid în formă ovală care măsoară pe diametru est-vest 75 metri, iar pe cel nord-sud 62 metri. Nu se știe exact când a fost construită, dar forma circulară a zidurilor indică secolul al XV-lea. Turnul de est, cu trei niveluri, a fost transformat în turn de poartă, cu o intrare boltită și cu o hersă (gratii). Ulterior a devenit un simplu depozit de alimente. Mai existau și alte turnuri spre vest, sud și nord, acestea din urmă prăbușindu-se în 1914.

Nu am zăbovit prea mult pe aici, am pornit mai departe, spre alte obiective turistice din zona văii Hârtibaciului. În Alțâna există și un muzeu etnografic al zonei Hâtibaciului, dar era închis când am fost noi.

Am ajuns în oraşul Agnita. Localitatea Agnita, a fost menționată pentru prima oară într-un document din 1280, este un oras al artelor traditionale, faimos datorită vechilor ghilde precum a tăbăcarilor, pantofarilor, croitorilor, tinichigiilor și olarilor, cu o economie semi-rurală. Şi aici am căutat cetatea cu Biserica Evanghelică fortificată. Am parcat maşina în apropierea centrului oraşului şi am pornit la pas spre biserică, am trecut un pod peste Hârtibaciu şi am ajuns la poarta cetăţii.

Am pătruns în interiorul fortificației trecând pe sub unul din cele patru turnuri ale cetății. Mai bine zis pe sub turnul dulgherilor. Turnul are o poartă cu gratii. Acum erau ridicate și am trecut ușor pe sub bolta porții.

Construcția cetății a început în secolul al XII-lea, prin construirea unei bazilici romanice. Pe parcursul secolelor următoare, datorită invaziilor turceşti, a fost necesară extinderea şi fortificarea acesteia. În 1466 este menţionată pentru prima dată biserica fortificată din Agnita, care a fost construită în stil gotic, cu elemente renascentiste şi baroce, fără turn. Cetatea, alcătuită dintr-o triplă incintă, a fost ridicată în mai multe etape, ajungând să aibă patru turnuri fortificate cu o curte interioară la sfârșitul secolului al XVII-lea. Cele patru turnuri de apărare au fost construite din piatră de râu și de carieră și au fost arondate breslelor meștesugarilor din vechea Agnită, aceștia aveau obligația de a le întreține, iar în cazul unui conflict armat de a apăra cetatea. Cele patru turnuri poartă următoarele nume: turnul dulgherilor, turnul croitorilor (astăzi face parte din clădirea vechii școli), turnul fierarilor și turnul cizmarilor. Toate breslele își țineau în turnul lor slănina agățată de bârne din lemn. Turnurile au câte cinci caturi, sunt prevăzute cu metereze mici, de unde se trăgea cu arme de foc asupra dușmanilor.

În anul 1600 trupe de mercenari au devastat comuna și au dat foc bisericii. Biserica a fost renovată începând cu anul 1614, când navei i s-a adăuguat și turnul cu ceas, denumit al olarilor. De-a lungul timpului biserica a beneficiat de unele reparații, care nu au dus la schimbarea aspectului exterior al ei, deci ea arată din anul 1614 așa cum o vedem noi astăzi.

În curtea fortificației se află vechea școală din Agnita dar și muzeul orășenesc. În muzeu sunt expuse obiecte specifice artei gotice (sculpturi, lăzi, obiecte de ceramică). Tot aici este și un mic parc, unde vă puteți relaxa la umbra copacilor stând pe o bancă.

Pe Valea Hârtibaciului mai sunt și alte monumente istorice și biserici fortificate cum ar fi cele din Nochrich sau Daia. De la Sibiu la Agnita ne-am intersectat de multe ori cu linia ferată cu ecartament îngust, dar nu am văzut să circule vreun tren prin zonă. Am aflat că de la Hosman la Cornățel (8 kilometri) ar funcționa o locomotivă cu abur, care circulă de două ori pe an, e nevoie de programare.

De la Agnita ne-am întors spre casă, trecând prin localitatea Dealul Frumos, care este centrul geografic al României. Vă recomandăm să faceți o excursie pe Valea Hârtibaciului, e plină de istorie şi peisaje frumoase.

---

VIZUALIZĂRI: 1159 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI