ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 29.07.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Târgoviște
ÎNSCRIS: 02.05.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUN-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 AD. + . COPII

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

Knidos — orașul Afroditei nude

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Motto: Knidos este un oraș atât de frumos, de parcă este construit de Afrodita, cea mai frumoasă zeiță, pe cea frumoasă peninsulă.

Strabon, geograf, filosof, istoric din antichitate

Cine n-a auzit de Afrodita, „frumusețea” celebră a antichității, zeița dragostei, a fertilității, a frumuseții și a procrăerii? Nu cred să fie cineva care, cel puțin tangențial, să nu fi admirat farmecele zeiței în sculpturi sau picturi.

De Afrodita ne-am „lovit” și noi în cele mai recente vacanțe, fie în Cipru, fie în Turcia, căci în primul caz toată insula stă sub semnul zeiței, fiind locul său de naștere, iar în cel de-al doilea, am vizitat două orașe antice în care aceasta era venerată mai înaintea altor zeităţi, dintre care primul, Knidos.

Amplasare geografică

Knidos este situat în punctul vestic extrem al peninsulei Datça, chiar „la capătul pământului” și nu exagerez cu nimic când spun asta, destul de aproape de insulele grecești Kos, Giali, Nissyros, Tilos și la 40 km de orașul Datça. Cum Knidos era cap de afiș al listei de must-do în vacanța din Datça, am pornit spre cel mai îndepărtat loc, într-a treia zi de vacanță, după ce ne odihniserăm un pic și după ce luaserăm pulsul plajelor peninsulei.

Pe jumătate de distanță, drumul se prezintă în stare bună, deși este plin de serpentine abia rezemate de marginea râpilor, iar pe cealaltă jumătate se îngustează tare în timp ce urcă și coboară pe dealurile din areal. Peisajele din cea de-a doua parte a drumului sunt idilice, sate nu prea se mai întâlnesc ca în prima jumătate, iar gândul că din sens opus ar putea veni vreo altă mașină dă fiori reci, fiindcă nu prea e loc de trecut una pe lângă cealaltă, dar nici de retras în spații un pic mai late, așa că totul se negociază fiind la latitudinea bunăvoinței șoferilor.

În antichitate, Knidos era amplasat strategic pe „muchia” continentului, lângă capul Krio și pe insulița vecină, Triopon de care îl despărțea un pod. La rândul său, podul separa portul în două, fiind considerat granița dintre Marea Egee la nord și Marea Mediterană la sud, astfel încât orașul se bucura de privilegiul de a avea ieșire la cele două mări. În același timp, portul la Marea Egee, ceva mai mic, era considerat a fi cel militar, iar cel la Marea Mediterană, mai larg, cel comercial. În decursul timpului, podul s-a dovedit a fi inutil, fiindcă spațiul de sub acesta s-a colmatat, devenind un istm, iar insula parte din continent.

Ce-i drept, imaginea cu cele două porturi surprinsă de pe colina cu vestigii antice este absolut superbă, în capătul peninsulei Triopon, pe creastă tronând farul.

Ce era Knidos (Cnidus) în lumea antică?

Knidos (Cnidus) are o istorie de peste două mii de ani, dar în acest loc a fost întemeiat abia în sec. al VI-lea Î. C., când grecii dorieni au decis strămutarea sa din mijlocul peninsulei, de la periferia orașului actual Datça, și alăturarea la Hexapolis, adică vechea ligă a celor șase orașe antice: Kos din insula Kos, Halicarnassus sau Bodrum-ul de astăzi, Ialyssos, Camiros și Lindos din insula Rodos. A prosperat mai întâi ca oraș elen, pe urmă roman, apoi devenind parte din Imperiul Bizantin, iar în jurul secolului al VIII-lea D. C., a fost distrus de cutremure devastatoare și abandonat.

În decursul existenței sale, Knidos a căzut victimă imperiului persan, iar după cel de-al doilea război persan, a făcut parte din Liga de la Delos sprijinind Atena, mai apoi trecând de partea spartanilor, revoltându-se împotriva Atenei. Însă, cel mai important este că a fost mereu un oraș înfloritor, un oraș care s-a îmbogățit pe seama comerțului și s-a dezvoltat continuu, devenind, printre altele, un oraș al culturii, ştiinţelor și artelor. De asemenea, Knidos a fondat colonii în insulele Liparice, la nord de Sicilia, și în Marea Adriatică la Corcyra Nigra, astăzi insula Korčula (Croația).

Odinioară, Knidos era vestit pentru câteva lucruri remarcabile, demne de subliniat. Unul dintre acestea ar fi faptul că a contribuit în două rânduri cu tezaure la Delphi, orașul sfânt al lumii antice, oferind daruri scumpe. Prima dată ar fi fost prin anii 550 Î. C. când clădirea concepută pentru a depozita ofrandele către divinitate a uimit lumea prin folosirea cariatidelor (coloane formate din trupuri de femei). Era în premieră când o construcție din Grecia continentală, realizată integral din marmură, folosea un astfel de element arhitectural, exotic și creativ deopotrivă.

Un alt element cu care se putea mândri anticul Knidos era existența unei statui uriașe, din marmură pentelică, reprezentând un leu, care ar fi fost creată pentru a sărbători victoria din marea bătălie navală de la Knidos din 394 Î. C. Statuia ar fi fost descoperită în anul 1858 și se presupune că era așezată în vârful unei clădiri monumentale gen mausoleu. Astăzi, statuia este cunoscută drept leul din Knidos (≈3m lungime, ≈2 m înălțime și ≈6 tone greutate) și se află la Londra, sub acoperișul Marii Curți de la British Museum.

Din Knidos, orașul culturii, științelor și artelor, erau originari câțiva dintre oamenii a căror faimă s-a păstrat peste veacuri: astronomul Eudoxus care pusese bazele unui observator astronomic, fizicianul și istoricul Ctesias, Sostratus, arhitectul celebrului Far din Alexandria. La vremea respectivă, în oraş exista şi o prestigioasă şcoală medicală.

Un alt nume celebru ce și-a legat numele de Knidos, nefiind, însă, un fiu al acestuia, este sculptorul antic Praxiteles, o figură reprezentativă a artei cioplitului în marmură, cel mai mare sculptor al secolului al IV-lea Î. C.

Praxiteles este autorul celei mai cunoscute opere ce a a fost găzduită de Knidos: statuia zeiței Afrodita sculptată nud. Era prima oară în antica Grecie când o zeiță era sculptată dezbrăcată, ba mai mult, într-o mână ținând haine, iar cealaltă așezată pe pelvis. Povestea acestei prime statui nude spune că, în jurul anului 330 Î. C., Praxiteles, primind sarcină de la mai-marii insulei Kos să realizeze o sculptură a Afroditei, a creat două opere: o statuie reprezentând-o pe zeiță îmbrăcată, alta goală după chipul unei curtezane faimoase ce-i pozase drept model. Oamenii din Kos s-au îngrozit la vederea celei goale, alegând-o pe cea cu haine, cei din Knidos, văzând că varianta nud este ceva mai ieftină, n-au pregetat și au cumpărat-o, instalând-o într-un templu frumos pe măsura frumuseții acesteia, la loc de cinste, venerând-o ani de-a rândul. Dacă la început, aceasta a constituit motiv de controversă și critică aprigă la adresa conducătorilor Knidosului, până la urmă locuitorii săi au privit totul cu mândrie, căci orașul devenise loc de pelerinaj pentru curioșii veniți să se închine Afroditei nude. Datorită senzualității și a frumuseții sale, lucrarea a fost considerată una dintre cele mai erotice din lumea antică, o reală atracție turistică.

Statuia nu a rezistat în timp, ultima oară fiind văzută la Constantinopole în anul 476, dar a fost copiată sau a inspirat realizarea multor opere asemănătoare care au dăinuit până în zilele noastre.

Orașul antic Knidos a fost descoperit de către un reputat arheolog (Charles Thomas Newton), iar excavațiile au început prima dată să scoată la lumină minunățiile de aici abia în jurul anilor 1857-1858. Cele mai valoroase piese aduse la suprafață au fost trimise la Londra, în țara natală a arheologului.

Surse de informare:

https://www.expedia.com/Knidos-Marmaris. d6131413. Vacation-Attraction

https://www.britannica.com/place/Cnidus

Ce am văzut acolo și cum este organizat situl?

Peisajul ce ni se deschisese în fața ochilor întrecea ceea ce priviserăm în poze sau pe internet, la fața locului totul avea un farmec sporit: marea pe care navigau vase de croazieră și iahturi, colinele și peninsula Triopon situată față în față cu orașul antic, farul cocoțat în vârf de deal.

De cum am coborât din mașină, am avut impresia că am găsit închis, fiindcă în ghereta de la poarta sitului nu era nimeni, deși mă uitasem pe internet și văzusem că situl ar fi deschis zilnic. Un pic cam bosumflată, fac câțiva pași mergând în recunoaștere și inima îmi vine la loc când îmi dau seama că mai în față exista o altă poartă de acces, o parcare mai mare, iar aceea lângă care opriserăm, nu mai era funcțională.

În calea spre chioșcul de la intrare, ne iese o fetiță de la țară, cam de 8-9 ani, cu plete lungi, bălaie, care ar fi vrut să ne vândă plante aromatice uscate, îi fac semn că nu înțeleg ce spune și o zbughește către omul de la gheretă strigând cât o țineau puterile: „Yabancı, yabancı (străini, străini) ! ” Ups, ăștia n-au văzut prea des turiști străini, îmi zic în gând! Păi, cine ar veni până-aici decât niște „duși cu capul” ca noi, înnnebuniți după pietroaie?! îmi răspund singură.

Domnul din gheretă ne zâmbește cam forțat și cum la salutul nostru „Hello! ”, nu ne răspunde, încercăm și „Merhaba! ”, dar la fel, nu primim binețe, după o pauză lungă auzim de la el „Aleikum salam! ” Aha, așadar trebuia să grăim „Salam aleikum! ”, dar nu ne venise ideea! Plătim cele 10 TL/persoană, contravaloarea biletului, cer o hartă a sitului, nu primesc pe motiv că nu există, primesc în schimb sfatul să pozez un panou cu harta arealului (mamă, ce idee bună, de parcă mie nu-mi trecuse prin cap!), după care pornim la drum printre „pietroaie”.

În sit se lucra intens și am înțeles repede că este foarte întins, de la venire observaserăm că zidurile antice (multe porțiuni din ele încă în picioare), se desfășoară pe o distanță de 4 km înainte de intrarea propriu-zisă în orașul antic. Ceea ce este mai interesant este că acolo încă se sapă asiduu și încă se scot la lumină multe obiecte, multe artefacte, de aceea accesul către unele dintre cele mai de seamă obiective din sit este restricționat.

Orașul antic era situat în trepte, începând de la nivelul mării, urcând apoi pe coline, culminând cu acropolisul, aria intramurală fiind de peste 200 de hectare. Era organizat după planul urbanistic hippodamian care presupune străzi drepte, paralele și perpendiculare cu marea. Situl arheologic este amenajat cu poteci de acces bătătorite, delimitate de bucățele de piatră albă, date cu var, pe alocuri cu săgeți și panouri informative despre obiectivele în preajma cărora se află.

În partea situată la cota mării având deschiderea cea mai amplă, se află rămășițele mărețului templu al lui Dionysos, ale străzii cu colonade și o agora imensă. Peste tot se află numai fragmente de coloane, ce-i drept frumos aliniate, numai câteva coloane stând în picioare acolo unde era odată strada cu colonade și multe prăvălii. Imediat lângă aceasta se află calea de marmură pe care se urca alădată către partea superioară a orașului. Noi am mai zăbovit ceva timp cutreierând spre portul militar în căuaterea vreunei plaje, după cum citisem că ar exista, apoi negăsind decât țărm stâncos și multe ruine ale unor bazilici din perioada creștină timpurie, ne-am îndreptat către următoarea terasă. Știam că aici se afla propylon-ul sau poarta piramidală care avea coloane în stil ionic, după care două temple, unul mai mare decât celălalt umpleau terasa. Despre cel mai mic, cunoscut ca templul roz după culoarea marmurei din care era edificat, nu se știu prea multe. În schimb, celălalt care era templul închinat lui Apollo Korneios, este descris ca fiind unul dintre cele mai importante temple din oraș având central, în interior, statuia impunătoare a zeului luminii. O dată la patru ani, cele șase cetăți din Hexapolis organizau jocuri doriene în onoarea lui Apollo, Poseidon și a nimfelor, la încheierea cărora se depuneau ofrande la altarul din acest templu.

Însă, cu siguranță cel mai faimos, cel mai atrăgător și cel mai vizitat templu din oraș era cel al Afroditei, situat pe treapta a treia, cu o perspectivă excelentă asupra orașului și a mării. Dacă celelalte două temple erau de mari dimensiuni, paralelipipedice, construite în stil doric, cel al Afroditei era micuț și circular, o adevărată bijuterie arhitectonică, cu coloane în formă de inimă alungită, în mijlocul căruia trona statuia controversată a zeiței. Astăzi se pot vedea cele câteva rânduri de piatră dispuse în trepte de la baza sanctuarului. Noi ne-am și cățărat pe ele vrând să admirăm peisajele ce se deschideau privirilor de acolo.

Urmărind săgețile și indicatoarele care ne conduceau prin sit, am dat de o zonă în care era vestigiile împrăștiate ale bouleuterionului (mic edificiu în formă de teatru unde se întâlnea consiliul conducător al orașului), ale unui mic templu corintic și, cele mai de seamă, ale observatorului astronomic al lui Eudoxus, în baza căruia se măsura timpul sau se stabileau anotimpurile.

De acolo, accesul către trei mari obiective era interzis, pe motiv că se lucra la excavații. Este vorba de marele amfiteatru care găzduia circa 20.000 spectatori, templul muzelor și templul Demetrei care adăpostea statuia superbă a zeiței culturilor agricole așezată într-un jilț. Am rămas cu regretul de a nu le fi putut vedea, dar cine știe, poate că în viața asta, drumurile ne vor mai duce odată pe-acolo, și-atunci vom găsi tot orașul antic dezvelit și-l vom putea admira în întregime.

Ne-a rămas accesul liber pe o altă cărare ce ne-a condus către teatrul mic, până la care am mai văzut multe resturi de pietre și coloane ale unor bazilici din perioada bizantină, pe unele remarcându-se și câteva scrieri cu caractere arabe, din perioada în care raidurile piraților deveniseră dese și distrugătoare. Toată zona, acum plină de ierburi și buruieni, era împânzită odinioară de casele locuitorilor Knidosului.

Teatrul mic, cu o capacitate de 5.000 de persoane, reprezintă atracția majoră și punctul terminus al vizitei prin sit, fiind dispus cu fața la portul cel mare, cel de vase comerciale, iar de sus, de la cel mai înalt rând de scaune, se poate surprinde o priveliște de ansamblu, încântătoare. Deși se muncea și în interiorul teatrului, am putut coborî pe una dintre aleile antice de piatră ce ne-a dus în miezul terasei de la primul nivel, am trecut pe lângă ruinele templului lui Dionysos și am ieșit pe poarta pe care intraserăm cu câteva ore în urmă.

Ce nu se poate vedea, dar ar fi fost de văzut

-statuia senzuală și senzațională a Afroditei nude, simplu, pe motiv că nu mai există. Există mai multe copii, una dintre ele, Venus Pudica, chiar în Musei Capitolini din Roma, alta în Muzeele Vaticanului;

-leul din Knidos care se află la British Museum;

-un vas (amforă) de aur, de dimensiuni considerabile, găsit în apele mării, se află în prezent la British Museum;

-statuia superbă a zeiţei Demetra şezând, la fel, de cum a fost descoperită, a fost trimisă la British Museum.

Concluzie

Knidos a fost un reper de seamă al lumii antice grecești din acest colț de lume, un polis de vază timp de peste o mie de ani pe care noi am fost bucuroși că am ajuns să-l vizităm. Am ales să venim la Knidos cu maşina noastră, însă la fel de bine puteam ajunge aici cu microbuzul din Datça sau în croazieră pe mare, luând o excursie opţională din portul Datça. Cum orice ghid turistic al zonei îl recomandă ca obiectiv ce nu trebuie ratat, nici eu nu pot fi decât de părere că merită cu prisosință.

Vă rog, atașați următorul videoclip:

https://www.youtube.com/watch?v=ymZtLFA38qo

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de irinad in 29.07.18 07:17:50
Validat / Publicat: 29.07.18 11:05:32
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA.

VIZUALIZĂRI: 1810 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (irinad); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P16 Plajă lângă situl antic Knidos
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 64400 PMA (din 48 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

18 ecouri scrise, până acum

webmasterX [29.07.18 11:00:12] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Excursii opţionale din Marmaris, MARMARIS" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

--

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Pușcașu Marin [29.07.18 11:25:36] »

@irinad: Pentru mine esti descoperitorul si vizitatorul numarul 1 de "pietroaie", al AFA .

Ma bate gandul sa nu mai citesc articolele tale. Dupa fiecare articol de genul asta ma duc in excel-ul cu locuri de vizitat si mai scriu o coloana cu "must see". Ma cam bagi la cheltuieli .

Foarte frumos articolul. Ultimele trei fotografii m-au pus pe ganduri. Cat au putut sa fure dracii astia de englezi de prin toata lumea. Si nu numai ei.

Felicitari si... mai vreau

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 12:16:11] »

@ghisor: Ha, ha, ha, m-ai făcut să râd, iau totul ca pe un compliment, dar, fireşte că la bază stă faptul că oraşele antice ne fascinează atât pe mine, dar mai ales pe soţ.

Da, când voi ajunge, poate, şi eu la British Museum, (sper), ştiu sigur că voi admira exponate de prin locurile în care am ajuns şi eu cu piciorul.

Mulţumesc pentru aprecieri, voi mai scrie, în recenta vacanţă în Turcia am mai vizitat şi alte situri arheologice, de unele s-a mai scris aici pe AFA, altele, precum acesta nu au mai fost descrise de cineva, deci "pietroaie" vei mai vedea.

O zi frumoasă îţi doresc!

Pușcașu Marin [29.07.18 12:46:59] »

@irinad: Cand va veni momentul pentru British Museum, rezerva-ti minimum doua zile. Fara exagerare.

Din pacate, eu am avut la dispozitie doar patru ore si n-am apucat sa vad decat zona rezervata Egiptului antic si a Greciei antice. Restul... din pliante.

Insa e un motiv sa-mi doresc un repetir la Londra. Macar de-un city break... doua-trei zile.

Om trai si-om vedea.

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 13:08:48] »

@ghisor: Mulțumesc, am reținut recomandarea!

Mihai18 [29.07.18 15:26:18] »

Bună ziua.

Ghisor ploieștean, eu ploieștean, hai să vă văd dacă „ne țineți piept”.

Curajoșilor, norocoșilor. Ați fost în Grecia în această perioadă potrivnică. Noile sancțiuni ale lor pe linie de circulație, cu ridicarea plăcuțelor de înmatriculare sunt exagerate. Ei nu se gândesc că pentru românii veniți cu mașina, aceasta este casa noastră pe acolo. Ei, Dumnezeu nu iartă, ați văzut cu ce se confruntă acum. Grecia nu-l va mai vedea curând pe Mihai 18.

Ultima dată când am fost la Salonic, am vizitat Ruinele Romane. Erau acolo pietre antice cu duiumul și-mi ziceam în gând. Unde ești tu Irina care ști să le citești? Dar să știți că aveți și dreptate. Cu ani în urmă am fost la Istraia noastră românească, cu pietre antice. Sincer, în fața lor eram „dus” cu 2 milenii în urmă.

Mi-a plăcut reviewul. Cu bine.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
nicole33 CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 15:38:37] »

@Mihai18:

Ați fost în Grecia în această perioadă potrivnică. Noile sancțiuni ale lor pe linie de circulație, cu ridicarea plăcuțelor de înmatriculare sunt exagerate. Ei nu se gândesc că pentru românii veniți cu mașina, aceasta este casa noastră pe acolo. Ei, Dumnezeu nu iartă, ați văzut cu ce se confruntă acum. Grecia nu-l va mai vedea curând pe Mihai 18.

Bună dimineaţa!

Articolul este despre TURCIA! , în caz că nu ai observat

Opiniile tale despre Grecia sunt off topic în contextul dat

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 15:52:58] »

@Mihai18: Mulţumesc pentru ecou, mă bucur dacă v-a plăcut articolul meu!

Însă, doar ruinele şi Afrodita sunt "greceşti", pământurile pe care se află acum acestea sunt de vreo mie de ani "turceşti", adică au aparţinut în trecut Imperiului Otoman şi acum Turciei moderne. Sunt sigură că v-a derutat povestea "greacă", dar aşa a fost istoria. Am înţeles că vă refereaţi la Grecia mare, de altădată!

Cu ocazia acestei recente vacanţe în Turcia, am văzut şi o mică părticică din Grecia, respectiv insula Symi, despre care voi scrie separat şi sper să revăd şi în luna septembrie alte plaiuri elene, sănătoşi să fim.

O după-amiază plăcută vă doresc!

doinafil [29.07.18 17:30:15] »

@irinad: Încă un articol frumos și interesant, pentru care îți mulțumesc!

Citind și văzând pozele mi-am amintit de frumoasa statuie „Venus Capitoline”, din marmură albă, pe care am văzut-o la „Museul Capitoliu”, din Roma. Aceasta are o altă poziție a mâinilor, mâna dreaptă este sub sâni, mâna stângă este în dreptul pubisului, iar hainele sunt în stânga ei, pe un suport.

Este foarte frumoasă și aceasta din Knidos! Probabil că este o copie a celei originale, a lui Praxiteles.

Ai mai pomenit de „cariatide”, coloanele cu trupuri de femei, folosite pentru prima oară în templul de la Delphi, ce primea ofrande către divinitate. Astfel m-ai dus cu gândul la „Acropole” (la micul „Eleuchterion”), de unde lipsește o cariatidă originală, pe care am căutat-o cu disperare în „British Museum” din Londra. Până la urmă am găsit-o, căutând-o și întrebând de ea, altfel n-aș fi găsit-o!

Probabil de aceea n-am văzut „Leul” și „Vasul din aur”, pozate de tine!

Dacă am să mai ajung acolo, am să le caut, datorită articolului tău.

Felicitări pentru tot, mi-a plăcut în Knidos, alături de voi, de aceea am votat cu drag!

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 18:22:47] »

@doinafil: Mulţumesc frumos, îmi pare bine că v-au plăcut articolul şi poveştile din el!

Afrodita din Knidos, aceea din poza pe care am ataşat-o luând-o de pe internet, a fost făcută după chipul celei create de Praxiteles, care apărea şi pe monedele vremii de atunci. Desigur, în decursul timpului, au fost create multe copii care au păstrat mai mult sau mai puţin din elementele originale, aţi fost norocoşi că aţi văzut la Roma, una dintre cele mai bune replici inspirate de vechea Afrodita.

În privinţa cariatidelor, şi eu tot la Acropole m-am gândit, inclusiv la muzeul său care le păstrează pe cele rămase acasă, în Grecia. Nu am ştiut nici eu, până să mă documentez că aceste elemente arhitecturale deosebite au fost folosite prima dată în Grecia continentală de cei din Knidos pe când au adus tezaure la Delphi.

Sper să ajung şi eu în această viaţă la British Museum şi să admir aceste minunate opere, mai ales că le găsesc mai interesante cu cât le-am văzut locul de obârşie.

Mă bucur că mi-aţi trecut pragul, vă aştept cu drag şi altădată!

elviramvio [29.07.18 19:44:34] »

@ghisor: ????????????????????... ????????

elviramvio [29.07.18 19:49:02] »

@irinad:

Aş fi vrut să zic ceva dar n-am loc de antescriitori ????????

Ba da, pot să zic, îmi pare rău că cea mai mare apreciere e FB. ????????

maryka [29.07.18 20:25:59] »

Mi-a plăcut mult tot articolul, frumos locul, doar știi că mie îmi plac „pietrele”! Niciodată nu mă plictisesc să văd și să citesc despre așa ceva! Doar mă gândesc câte sunt de văzut și cunoscut în lumea asta mare?!? Ce bine că le mai vedem și prin intermediul altora!

Când sunt într-un așa peisaj, înconjurate de ape albastre și dealuri verzi în jur, parcă și pietrele sunt mai frumoase, nu? acum pe bune, coloanele acelea de marmură sunt superbe! Mi-a plăcut deasemenea ce bine sunt păstrate, ordonate frumos încercând să recreeze forma inițială!

Felicitări! O seară plăcută!

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 21:11:02] »

@elviramvio: Ei, mă bucur tare că ţi-a plăcut, fiindcă presupun că asta ai vrut să spui. Doar ne ştii, bolovanii antici şi plajele ne "conduc" multe dintre vacanţe.

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [29.07.18 21:33:29] »

@maryka: Mulţumesc mult, mă gândeam eu că-ţi va plăcea locul acesta extrem ca aşezare, cu pietrele sale. Da, într-adevăr erau frumos aranjate, deşi se lucra pe mare suprafaţă din sit, dar acolo unde se terminase treaba, parcă tot nu arăta a fi gata, din cauza faptului că totul a fost descoperit foarte fragmentat.

Aş fi fost curioasă tare să văd teatrul mare şi celelalte temple, dar nu era voie până acolo. Cât despre statui şi alte bunuri găsite, nu am cuvinte. Sper să le văd într-o zi la British Museum.

Şi ţie, la fel, o seară frumoasă îţi doresc!

Mihai18 [30.07.18 08:29:16] »

@nicole33:

Corect.

Vă mulțumesc.

webmaster [25.08.18 08:27:47] »

Mutat în rubrica "'Opționale' din / prin Datca, DATCA" (nou-creată pe sait)

--

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [25.08.18 10:33:28] »

@webmaster: Mulţumesc frumos de două ori, mă bucur că ai fost de acord cu mine în privinţa noii rubrici.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, elviramvio, irinad, maryka, Mihai18, Pușcașu Marin
Alte impresii din această RUBRICĂ'Opționale' din / prin Datca:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.07273006439209 sec
    ecranul dvs: 1 x 1