Prima zi in Kuala Lumpur - despre turnuri

TIPĂREȘTE

Inca din prima zi, dupa ce ne-am trezit si am realizat ca suntem in Kuala Lumpur, am plecat de la apartamentul nostru airbnb cu gandul la turnurile gemene Petronas.

Pana la turnuri, aveam stomacul gol, asa ca ne-am oprit sa mancam ceva la unul din mall-urle din zona Bukit Bintang. De cum iesi la bulevardele principale din Bukit Bintang ai impresia ca esti in cine stie ce oras cosmopolit: cladiri inalte, hoteluri luxoase, metrou suspendat si (probabil dupa modelul singaporez) multe, multe mall-uri. La unul dintre aceste mall-uri ne-am oprit si noi. La Pavilion Mall am schimbat niste banuti si ne-am umplut stomacul.

Apoi am luat-o la pas spre Petronas Towers, google spunandu-ne ca nu facem nici 20 de minute pana la ele. Era o zi foarte calduroasa, soarele te batea puternic fix in cap. Ca norocul, la iesirea din mall, am vazut ceva ce parea a fi o pasarela acoperita. Din dorinta de a evita arsita de afara, am luat-o pe acolo, sperand ca nu e vreo fundatura de metrou. Dar am nimerit bine, fiindca era chiar podul pietelonal de care citisem pe undeva, ce leaga Pavillion Mall cu Kuala Lumpur Convention Centre. Asadar, traseul pana la turnuri l-am facut prin acest pod pietonal acoperit lung de 1.173km, bucurandu-ne de aerul conditionat din interior. Cand am iesit din nou la lumina la Convention Center, maretele turnuri erau la o aruncatura de bat. Am strabatut parcul si… ta-ta-ta-dam! Eram in fata superfaimoaselor Petronas Towers! A urmat o pauza de admiratie si o sesiune foto. Am traversat mall-ul de la baza turnurilor ca saiesim si in partea cealalta, in fata turnurilor. Am facut si aici niste poze, dar n-am zabovit prea mult fiindca soarele batea prea tare si fiindca ne-au asaltat ceva localnici care vindeau ceva obiective foto prin care puteai poza turnurile in intregime. Adevarul e ca la o inaltime de 451.9 metri si 88 de etaje nu prea intrau cu totul in poze, dar ne-am multumit si asa. Am mai dat o tura prin mall-ul de la baza turnurilor si apoi ne-am despartit de turnurile gemene. Am preferat sa nu urcam la platforma de observatie, din cauza review-urilor citite si fiindca aveam in program o alta platforma de observatie, dintr-un alt turn.

Ne-am intors apoi la apartamentul din Invito Hotels si am petrecut o dupa-masa relaxanta la piscina. Ce bine e la racoare!

Spre seara, cu ceva timp inainte de apusul soarelui am luat-o tot la pas spre un alt turn celebru din Kuala lumpur, Menara Tower. Desi mai putin cunoscut ca turnurile gemene, acest turn de televiziune are o inaltime frumusica de 421m fiind al 7-lea cel mai inalt turn din lume. Si pe deasupra are o platforma de observatie cu mult mai spectaculoasa (zic eu) ca cea de la Petronas Towers, cu panorame 360de grade si o cutie de sticla! Aceasta este de fapt atractia principala, sky box -ul, un cub de sticla suspendat din care poti sa vezi privelistea spectaculoasa chiar de sub picioarele tale.

Am ajuns destul de greu la turnul Menara, tot urcand si urcand la deal. La zona casei de bilete era puhoi de lume, ne-am speriat ca nu mai prindem apusul de soare sus. Ne-am luat un bilet combinat ce includea observation deck, sky deck si sky box la pretul de 105 RM, adica vreo 22 euro, destul de scump zic eu.

Cum observation deck este la cel mai de jos nivel si este si este o platforma inchisa, am prefertat sa mergem direct la nivelul superior, la sky deck-ul in aer liber de la 300m inaltime. Aici am prins apusul de soare, iar panorama de 360grade este mai mult decat spectaculoasa. Dupa ce am parcurs puntea deobservatie, ne-am oprit la coada la sky box. Exista 2 cutii de sticla suspendate, dar doar una are vedere spre turnurile Petronas. Aici era bineinteles mai aglomerat. Am stat si noi la coada, destul de mult, fiindca exista niste reguli de intrare in cubul de sticala: fara genti si pantofi si nu mai mult de 2-3 persoane o data. Este un angajat care de ghideaza si care iti face niste poze “profi” pe care le poti cumpara ulterior la terminarea vizitei. Dupa pozele oficiale esti lasat sa-ti faci si tu niste poze, dar nu foarte mult. Cred ca mai mult de 3-5 minute nu te lasa sa stai. Am asistat cand le-a zorit pe niste fete ce isi tot faceau poze de Instagram. Deci nu prea ai timp de reculegere, doar niste poze si gata. Asa ca in momentul in care ne-a venit randul, nici nu m-am mai gandit la frica mea de inaltime, am pasit direct, am stat la poze si am admirat privelistea asupra turnurilor gemene pentru cateva secunde. M-am uitat si in jos, dar am avut noroc, deja se lasase intunericul si nu se mai vedea prea bine prin podeau de sticla datorita reflexilor de la luminile din jur. Si cam atat. In celalat sky box nu am mai intrat fiindca se facuse si aici coada. Era intuneric si batea un vant destul de tare, iar din cauza fulgerelor din departare am zis ca vine o ditamai furtuna.

Am coborat apoi la platforma de observatie inchisa de la inaltimea de 276m, dar nu ni s-a parut interesant aici. Dupa ce vezi privelistea de sus, nu mai e fain mai jos. Am plecat apoi spre casa, speriati ca vine furtuna si aveam rufele intinse in balcon, ha ha.

Cu toate fulgerele vazute de sus din turn, in oras era o seara calda si placuta, iar furtuna nici nu a mai venit. Am incheiat ziua cu o plimabre prin animata piata de noapte Jalan Alor si cu o masa copioasa.

Concluzia la finalul zilei: am ramas placut surprinsa de Kuala Lumpur. Este un oras frumos, prin care te poti plimba la pas ca sa-i descopri faimoasele turnuri. Petronas Twin Towers, odata cea mai inalta cladire din lume, este un simbol al orasului si se bucura de o reputatie meritata. Daca ajungi in KL musai sa ai o poza cu ele. In schimb, Menara Tower a fost o experienta foarte interesanta, nu am mai pasit niciodata pe o podea de sticla suspendata la inaltime si chiar daca timpul a fost scurt, am rams cu una dintre cele mai memorabile amintiri din calatoria prin Asia.

---

VIZUALIZĂRI: 1658 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI