Casutele din poveste din Altstadt Wetzlar si nu numai

TIPĂREȘTE

O scriu cu toata convingerea: Vizitarea orasului Wetzlar din landul federal german Hessen este indicat sa inceapa la Centrul Info Turistic.

Acesta se gaseste in Domplatz (Piata Catedralei) si este semnalizat corespunzator. Nu aveti cum sa nu il gasiti usor cu abundenta de indicatoare din oras sau pur si simplu indreptati-va catre Domul care domina zona, centrul aflandu-se in Domplatz, Piata Catedralei.

Centrul Info Turistic din Wetzlar este cel mai bine documentat si ofertant pentru turisti din cate am vazut.

De la o brosura pentru Neubuerger (cetateni noi) pana la o multitudine de brosuri care prezinta obiectivele de vizitat, turele organizate, harti, carte scrisa, amintiri etc.

Inceputurile orasului Wetzlar dateaza din secolul al VIII-lea, desi prima atestare documentara apare abia in anul 1141.

In anul 897 episcopul Rudolf de Würzburg a ridicat pe locul catedralei de astazi Salvatorkirche (Biserica Mantuitorului), care apoi a devenit Marienstift (cu rang de manastire).

Prima inflorire a zonei se datoreaza drumului comercial Frankfurt – Koeln – Antwerpen care avea in Wetzlar un pod care traversa raul Lahn. Alte Bruecke (Podul Vechi) este astazi principala cale de acces pietonala catre Domplatz. Au aparut comerciantii si mestesugarii si in anul 1180 Wetzlar devine Reichsstadt (oras imperial) un rang care ii oferea privilegii. A inflorit atingand punctul culminant al acestei prime perioade dezvoltare in secolul al XIII-lea. Breslele de mestesugari s-au organizat in mai multe zone ale orasului. Orasul a avut un zid (astazi se poate vedea numai pe anumite scurte distante) 5 porti si 9 turnuri, acestea din urma fiind pazite de cate o breasla mestesugareasca. Vechile porti de intrare in oras au fost distruse in totalitate mai putin una.

A urmat declinul orasului care a avut ca si cauza conflictele iscate cu cetati vecine. Lucrarile de extindere a catedralei s-au curmat si ele astfel unul din cele doua turnuri ale catedralei nu s-a mai ridicat niciodata.

A doua perioada de inflorire a Wetzlarului incepe in anul 1690 cand aici a fost adusa cea mai inalta instanta germana, Reichskammergericht. Cu aceasta a venit un aflux de nobili care au atras dupa ei si dezvoltarea de noi meserii. Amprenta acestora se gaseste la tot pasul si astazi prin prezenta peste ani a caselor vechi cu o arhitectura de exceptie, adevarate palate, de vazut cu sutele, care sunt fala Altstadt-ului, Centrului Vechi al Wetzlarului. Multe din acestea au povesti pe care merita sa le ascultati intr-un tur ghidat de 90 minute care costa 4 EUR, care va poate explica semnificatia insemnelor, simbolurilor si elementelor de decor de pe acestea. Casele din lemn sunt intretinute si arata impecabil.

In secolul al XIX-lea urmeaza alt declin al orasului cand Wetzlar pierde si rangul de Reichsstadt.

Revolutia economica a Wetzlarului si totodata a trei perioada de inflorire se datoreaza industriei opticii, pentru care are astazi un renume mondial datorita marcii Leica.

Turul ghidat porneste de la fantana din Domplatz. Am avut marea sansa sa beneficiez de un ghidaj personal caci am fost singurul prezent la ora h la punctul turistic de intalnire.

Catedrala (domul)

Vizita a inceput cu prezentarea Catedralei si a istoricului orasului, care merg dupa cum ati citit mana in mana. Detalii gasiti separat aici vezi impresii.

Domplatz – Piata Catedralei

Alte cateva cladiri deosebite se remarca in Domplatz. La nr. 8 a fost un fel de “Cantarul pietei”, un centru comercial ii spun nemtii. Aici toata marfa ce avea sa fie expusa spre vanzare trebuia cantarita si impozitata. Mai tarziu cladirea a gazduit Primaria. Astazi este sediul Centrului Info Turistic.

La nr. 3 a fost celebra Hauptwache (Paza Principala), mai tarziu echivalentul Politiei de Proximitate de astazi.

Fiecare din aceste case in afara acestui istoric foarte sumar pe care vi-l prezint selectiv se remarca prin arhitectura lor, imbogatita cu semnele si elementele de décor si distinctive folosite cu 8 secole in urma. Acestea le puteti identifica in unele din pozele pe care le atasez.

Fischmarkt – piata de peste

In capatul din stanga jos al Domplatz se gaseste Fischmarkt. Aici a fost piata de peste. Straduta care porneste din acest loc prezinta mai multe case de poveste. La nr. 9 se gaseste cel mai cunoscut restaurant al secolului al XVIII-lea – Zum Goldenen Loewen (La Leul de Aur), la nr. 10 aceeasi familie nobila de juristi Emerich. La nr. 13 a fost cladita in secolul al XIV-lea Rathaus (Primaria), iar apoi a fost si Reichskammergericht-ul unde a inceput Goethe povestea de dragoste a tineretii sale.

La nr. 17 era carciuma “Zum Kronprinzen” (La printul incoronat), unde Goethe lua deseori masa.

Lottehaus - Casa Lotte si povestea lui Goethe la Wetzlar

Continuam pe urmele lui Goethe. In Altstadt multe strazi poarta numele breslelor mestesugaresti. Pe o asemenea strada, Schmiedgasse, care se desprinde din capatul de stanga sus (privind din deal catre vale) al Domplatz am pornit apoi catre Lottehaus pe Lottestrasse pentru cateva sute de metri in urcus usor. Despre Lottehaus va invit sa cititi aici vezi impresii. La aceeasi adresa este si Stadtmuseum (muzeul orasului), Industriemuseum (al industriei) si Viseum.

Plaetze, Stadtmauer si Saeuturm (Pietele, Zidul Orasului si Turnul Scroafelor)

Se pot alege multe variante de traseu, pe toate ulitele sunt case spectaculoase cu povestile lor. Ele se intalnesc in cateva intersectii, Plaetze sau Maerkte (piete), care au fiecare cate o fantana. Apa provine de la o retea de canale subterane care sa asigure astfel atat aprovizionarea cu apa, dar si sursa pentru stingerea incendiilor care in acele vremuri puteau avea consecinte devastatoare. Fiecare casa avea “galeata” de incendiu. Interesant, ca dupa modelul roman, in deal statea populatia mai bogata (unde era si mai curat), in vale cea mai saraca (unde se strangeau reziduurile aruncate de cetateni in lipsa unei canalizari. Din poveste in poveste ajungem sa vedem o bucata din Stadtmauer (zidul orasului) si vis-à-vis de aceasta singurul turn ramas in picioare – Saeuturm (Turnul Scroafelor), numit mai recent asa pentru ca dupa disparitia breslelor, aici se taiau porci. Strada de aici se numeste Turmstrasse.

Am trecut pe la Eisenmarkt (piata de fier), Kornmarkt (piata de cereal) si Schillerplatz, unde se gaseste si Jerusalem Museum la nr. 5.

Aici am incheiat turul ghidat, dar daca folositi brosurile informative il puteti extinde dupa bunul plac. Wetzlar are un traseu care inconjoara cetatea, un traseu verde, unul de promenada pe malul raului Lahn, prin parcuri si gradini.

De capul meu mi-a placut sa ma abat pe ulitele inguste in trepte abrupte dintre casele astea frumoase. Am traversat atat de podul vechi cat si un alt pod paralel metalic - Arno-Riedl-Bruecke -, care exista numai vara si da intr-un parc. Iarna se demonteaza si se monteaza la loc primavara.

Raul Lahn, alt obiectiv de sine statator, este populat cu multe pasari, ratele si lebedele fiind dominante ca numar, dar veti vedea si alta specie de ceva care a venit cu tupeu dupa mancare. Pasarile ies pe mal si intra si pe aleile parcului din proximitatea malului. Pe rau se practica sporturi de apa precum canotajul.

De altfel Wetzlar se lauda, ca desi este un oras cu numai 52.000 de locuitori, nu exista ramura sportiva sa nu fie reprezentata aici. Exista o Sporthalle, un stadion, mai multe centre comerciale si bineinteles iesiri la autostrada, caci suntem in Germania.

Daca ajungeti la Wetzlar, vizitati Altstadt, unde veti gasi si multe terase unde puteti servi intr-o atmosfera placuta masa sau gradini pe malul Lahn-ului unde se bea bere si se mananca Wurst.

@webmaster:

Rog inserare

https://www.youtube.com/watch?v=cI74B4EJdAQ

Multumesc.

---

VIZUALIZĂRI: 1451 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI