Suedia sau accesul la civilizație

TIPĂREȘTE

Greu poate cineva să-ţi schimbe prima şi ultima impresie, spune suedezul… Stockholm îşi păstrează, pe toată durata şederii, impresia unui oraş de mare întindere de pe coasta central-sudică a Suediei, în care, vară de vară, un milion de locuitori trebuie să primească alte două milioane de vizitatori.

- Nu plecaţi la Oslo! Oricum, nu aveţi ce vedea şi ce face! îmi spune recepţionerul suedez, aflând despre noua mea destinaţie. Îmi dau seama cât de uşor pot cădea în plasa “simpatiilor” scandinave faţă de vecini. La Helsinki, un finlandez îmi spusese că Suedia este neprietenoasă vara şi nelocuibilă iarna...

Dincolo de glumă, suedezii continuă să se creadă stăpânii istorici ai Peninsulei Scandinavice. Cu un salariu mediu ce depăşeşte 2.800 euro pe lună, suedezul priveşte spre lume optimist, având drept purtători de cuvânt pe Alfred Nobel, firma Erickson, Zlatan Ibrahimovici, ABBA sau Bjon Borg. Impozitul pe câştig porneşte de la 30%, dar poate creşte până peste 50%, proporţional cu veniturile. Verile răcoroase, de 20-23 grade Celsius şi iernile moderate (10-15 grade), dar şi lipsa industriei grele, fac din Stockholm cel mai puţin poluat oraş din peninsulă. Maşinile care pătrund în centrul oraşului sunt înregistrate, iar „taxa de congestie” soseşte la domiciliul şoferului în exact 14 zile.

Cât priveşte statutul lor de membri ai Comunităţii Europene, lucrurile stau cu totul altfel. Ei se plâng că, raportat la numărul de locuitori, suedezii ar avea cea mai mare contribuţie la fondurile europene per capital şi că singurele beneficii reale ar fi subsidiile din agricultură şi finanţarea studiilor în străinătate, avantaje neînsemnate comparativ cu costurile ridicate ale aderării. Nemulţumirea generală a populaţiei a fost aplanată de un referendum recent, în urma căruia s-a renunţat la moneda europeană în favoarea coroanei suedeze.

Când te aşezi la masă cu ei, suedezii îţi pun multe întrebări despre România şi Europa de Est.

- S-au mai schimbat lucrurile la voi? Dacă aveţi bere bună şi aeroport, aveţi un start grozav!

Uneori, ai impresia că vorbele măgulitoare despre ospitalitatea noastră tradiţională ascund câteva adevăruri pe care cu siguranţă le vei afla în minutele următoare: „o ţară frumoasă, cu o infrastructură încă nepusă la punct, dar cu multe lucruri care, totuşi, cresc de la un an la altul. ” Spre bucuria mea, însă, în librării poţi găsi cărţi turistice despre România, dar şi casete video ce conţin cursuri de învăţare a limbii române - o revelaţie pe care am trăit-o mai întâi la Londra, apoi şi în alte capitale ale lumii.

În locurile publice, pe străzi, în staţii, suedezii dau senzaţia unui popor tandru şi liniştit, parcă total deconectaţi de marile probleme curente ale lumii. Se îmbrăţişează cu căldură la despărţire sau la reîntâlnire şi se pupă, de obicei de trei ori; animalele de companie intră contra cost în mijloacele de transport în comun, iar bărbaţii se mai ţin şi de mână pe stradă.

În restaurante, de departe, cele mai solicitate mâncăruri sunt salatele de legume sau fructe, cu mici porţii de peşte marin, urmate de sucuri naturale sau, la un preţ mai mare, apă. Se poartă ţinuta sport, potrivită sezonului cald. Eleganţa însă costă aici parcă mai mult decât oriunde pe glob.

Chiar dacă petreci câteva zile în Stockholm şi trăieşti pe viu experienţa preţurilor interzise pentru est-europeni, ajungi uşor la concluzia că pentru a supravieţui aici, ca şi în toata Peninsula Scandinavică, este nevoie să îndeplineşti două condiţii: să ai “la îndemână” o limbă de largă circulaţie - în primul rând engleza - şi să ai suficienţi bani pentru a nu te simţi umilit de lucrurile fireşti dintr-o ţară bogată, cum ar fi un hotel confortabil, un muzeu de artă, un spectacol de operă, o masă caldă, o cafea, o bere, nişte suveniruri pentru prieteni şi o conversaţie plăcută.

Până la urmă şi accesul la civilizaţie îşi are costul său.

---

VIZUALIZĂRI: 1507 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI