ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 24.04.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 06.01.17
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
APR-2018
DURATA: 4 zile
prieteni
4 AD. + 1 COPII

GRAD SATISFACȚIE
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

AICI. ACUM. AȘA — sau Insula Șimian

TIPĂREȘTE

Întânirea de Paște, Kladovo. Sejurul conținea și o croazieră pe Dunăre (spre insula Șimian, 2 ore), cu prânz inclus.

În Sâmbăta Mare erau programate două călătorii cu vaporașul, la 11.00 și la 14.00. Pentru cea de la ora 14.00 figurau 4 agenții de turism, 3 din România și una din Bulgaria.

După micul dejun și o cafea turcească la ibric la terasa hotelului, ne-am grăbit să ajungem la Vaporașul Djerdap, vaporaș tras la faleza din dreptul hotelului. AICI.

Suim pe punte și încercăm să găsim o masa liberă pe care să fie trecută agenția de turism cu care ajunsesem în Serbia. Într-o parte a punții erau mesele pentru români și în cealaltă pentru bulgari, separate la mijloc de masa pe care se găseau produsele de degustat. Spre deosebire de alte grupuri noi aveam și băuturile gratuite, incluse în prețul excursiei. Spre ghinionul nostru toate mesele erau ocupate.

Așa că mă învârt pe punte și îl văd pe căpitan. Lângă cabina de comandă o masa liberă. Spun liberă pentru că nu avea niciun bilețel de rezervare pe el. Îl întreb pe căpitan, în românește, limba lui Shakespeare, dacă e liberă și îmi răspunde că suntem invitații lui. 4 adulți și un copil. Odată găsit loc, tragem aer în piept, ne așezăm fericiți, se fumează o Carpați locală și după ce trece iureșul ne îndreptăm spre bufetul suedez. Trebuie menționat faptul că deja vaporașul se pusese în mișcare. Oricum noi eram cu ochii pe căpitan și pe secund.

Ciorbiță de pește (extraordinară) și supă de tăiței, pui, mici și pește, salate de castraveți și de varză (sau cum scria pe etichetă vitaminska salata), piure de cartofi, porumb, fasolică păstăi pe post de garnituri, chifle, sosuri, muștar, multe fructe – banana, kiwi, portocale – și prăjiturele – nemaipomenite. Ospătarii (de la hotel) ne-au servit și pe vaporaș. Primisem la cazare un tichet special pentru această croazieră.

Să înceapă călătoria. Ne îndreptăm spre Porțile de Fier I, lăsăm în urma noastră Podul lui Traian de la Drobeta Turnu-Severin și la o distanță de nici 10 minute de mers apare Șimian, insula pe care ar trebui să renască Ada-Kaleh. Șimian nu se bucură nici de poziția privilegiată, de "mic Gibraltar", pe care o avea "Insula cetate", și nici de un climat mediteranean. ACUM

Insula Ada Kaleh

Legenda insulei în forma de stea începe undeva în vremurile zeilor și se termină brusc în 1971. Sfârşitul ei a devenit previzibil în momentul semnării acordului româno-iugoslav din 1956 privind construcţia Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier. Această construcţie s-a amănat până la 7 septembrie 1964, lungind astfel agonia existenţei insulei. Iminenţa dispariţiei a fost pentru locuitori o tragedie. Deşi lucrările avansau, în insulă mai erau oameni care încă mai credeau că inevitabilul nu se va produce. Totuşi, în 1971 insula a fost dinamitată și a dispărut sub apele lacului de acumulare, odată cu închiderea barajului. Înainte însă de distrugere o echipă de oameni de ştiinţă conduşi de savantul Const. S. Nicolaescu Plopşor a întreprins o acţiune de cercetare ştiinţifică şi de salvare a tuturor vestigiilor.

Din insula Ada Kaleh se preconiza strămutarea cetăţii, a moscheei, a cimitirului vechi, a casei lui Regep Aga, unul dintre guvernatorii insulei, şi mormântul lui Miskin Baba, un sfânt de cucernică amintire, un Budha mahomedan. Pe fondul unei flore apropiate celei din fosta insulă, se sconta creearea unei noi Ada Kaleh, în egală măsură complex muzeal şi rezervaţie naturală. Proiectul a căzut datorită morţii lui Nicolaescu Plopşor, dar mai ales a dezinteresului care s-a instalat după teminarea hidrocentralei.

Printre clădirile care au fost lăsate pe Ada-Kaleh s-a numărat și geamia, cunoscută pentru covorul ei roșu de 144 mp, ţesut în cea mai desăvârşită tradiţie orientală, avănd 480 kg greutate şi care a fost dăruit de sultanul Abdul Hamid al II-lea, care pe atunci trecea drept cel mai mare covor din Europa. Covorul a luat drumul unei moschei din Turcia, geamia de la Ada-Kaleh a fost dinamitată.

Despre insula Şimian

Imediat după dispariţia insulei Ada Kaleh, insula Şimian a cunoscut o perioadă de glorie. Aici s-au mutat doar fortificaţia austriacă şi mormântul lui Miskin Baba. Nici foarte puţinul ce s-a strămutat pe această insulă, din păcate nu este pus absolut deloc în valoare. Când au văzut că locuitorii de pe Ada-Kaleh nu au de gând să se mute pe Șimian, au lăsat insula în grija grănicerilor. Frumoasele cazemate au ajuns grajduri pentru cai.

Şi toate acestea în timp ce şi insula Şimian are o istorie destul de bogată. Descoperirile de la Ostrivul Şimian ne arată că în această zonă existau aşezări omeneşti foarte vechi, iar în 1970 aici s-a descoperit un tezaur compus din 68 de monede de argint.

Astăzi aproape că nu se mai poate intra pe insulă. Totul este năpădit de vegetaţie şi ruine. Nu se mai cunoaşte aproape nimic din zidurile cetăţii, iar mormintele ce au fost strămutate din Ada Kaleh nu se mai cunosc. Din când în când, locuitorii Şimianului ce deţin terenuri aici, se refugiază pe insulă unde se îndeletnicesc cu braconajul în special la fazani, insula fiind plină de aceste păsări.

În acest moment, Consiliul Județean Mehedinti, de care aparține insula Șimian ar avea în derulare un "Studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru îmbunătățirea infrastructurii turistice din zona insulei Șimian". Vor fi ridicate replici fidele ale clădirilor de pe Ada-Kaleh, urmând să apară și un minihotel, restaurante, magazine. AȘA

Dincolo de tristeţea privirilor aruncate spre mal, am coborât scările și m-am dus către proră. Mi s-a părut că simt în aer miros de iasomie, măslini și fructe coapte, aroma de smirnă și tutun și o boare de ceai tare și cafea la nisip.

Dunărea curge liniștită, vazându-și în continuare de drumul ei.

Živeti Srbija! / Живети Србија! / Trăiască România!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de fredutza in 24.04.18 09:07:10
Validat / Publicat: 24.04.18 10:03:17
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în SERBIA

VIZUALIZĂRI: 4920 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (fredutza); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 Trecem prin Dobreta Turnu-Severin
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

tata123 🔱 [24.04.18 10:16:42] »

@fredutza: Ce căpitan carismatic! O călătorie frumoasă, mai ales că ați putut zări zidurile reconstruite ale fortăreței Ada-Kaleh. Am înțeles că dacă vorbești cu un pescar te poate duce pe Insula Șimian pentru a vizita cetatea refăcută parțial și cimitirul musulman. Din păcate vegetația a inundat toată zona zidurilor.

Cetatea este una tot în stil Vauban, în formă de stea, construită de austrieci la sfârșitul secolului al XVII-lea. În P14 se vede cabina din zid a santinelei.

P. S. Berea se numește Zaječarsko Svetlo Pivo și este produsă acum de Heineken în Serbia (producția a început în 1895, așa cum scrie pe sticlă) .

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
fredutza [24.04.18 10:23:26] »

@tata123: Vorba-i vorba. Dau berea, dar doar in Serbia.

Intr-adevar, carismatic capitanul. A facut furori la poze. Daca eram si eu o mica intreprinzatoare, tot am stat langa el, puneam si eu o taxa de ceva dinari.

nicole33 [24.04.18 19:09:23] »

@fredutza:

Așa că mă învârt pe punte și îl văd pe căpitan. Lângă cabina de comandă o masa liberă. Spun liberă pentru că nu avea niciun bilețel de rezervare pe el. Îl întreb pe căpitan, în românește, limba lui Shakespeare, dacă e liberă și îmi răspunde că suntem invitații lui. 4 adulți și un copil.

Nu oricine a avut onoarea de a fi invitat la masa căpitanului .

Noi am reuşit să găsim locuri la o masă tocmai la pupă.

Pe lângă pozele cu bătrânul lup de mare... pardon, de Dunăre, pe lângă explicaţiile pe care noi nu le-am mai auzit acolo în spate, aţi avut şi ocazia de a face cele mai frumoase fotografii din croazieră şi pentru asta chiar te invidiez

Şi eu am luat tot ciorbă de peşte, dar nu m-a prea încântat, eu sperând la un borş de peşte.

Şi eu ştiam să-ţi răspund la întrebarea referitoare la bere, că numai din asta am băut timp de trei zile, dar mi-a luat-o înainte Tata123. Aş fi preferat să fi întrebat cât încă eram acolo în Serbia

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Yersinia Pestis [25.04.18 14:51:39] »

”Zaicearsko”- vreau berea!!!

fredutza [25.04.18 15:01:01] »

@Yersinia pestis: Mai dau una, dar doar in Serbia. Cu mare drag,

Yersinia Pestis [26.04.18 05:37:17] »

@fredutza: Nu spune de două ori, am prieteni în Subotica și la Zajcear, ultima locație pe Valea Timocului, locuită și de catre “ vlahi” populație de sorginte românească.

constantin s [23.03.19 06:11:36] »

@fredutza: Berea se numeste ZAIECEARSCO si abia astept sa o gust de Paste (aprilie 2019) ! Ma bucur sa citesc numai recenzii favorabile, e un lucru rar.

Constantin

fredutza [25.03.19 14:20:39] »

@constantin s: Ma bucur sa vad ca articolul meu ti-a gadilat simturile. Intr-adevar berea este nemaipomenita.

Sa ai un Paste fericit asa cum am avut noi (in 2018) - a fost prima noastra iesire la vecinii sarbi.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
constantin s, fredutza, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Kladovo:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.045831918716431 sec
    ecranul dvs: 1 x 1